BusinessMagazin

Tag: confruntari

  • Ţara DISTRUSĂ de PROTESTE unde mai multe persoane au murit deja. Care este nemulţumirea care a scos toată ţara in stradă

    Premierul Indiei, Narendra Modi, a convocat sâmbătă o şedinţă de urgenţă cu Consiliul de Miniştri pentru a discuta despre măsurile care se impun pe fondul protestelor violente din ţară, cauzate de modificarea legislaţiei privind cetăţenia, informează Reuters.

    Decizia premierului vine în condiţiile în care 14 persoane au murit în urma confruntărilor dintre protestatari şi poliţişti. Protestatarii sunt nemulţumiţi de o lege, adoptată pe 11 decembrie, care le va permite cetăţenilor din Pakistan, Bangladesh şi Afganistan, de altă religie decât cea musulmană, să obţină cetăţenie indiană.

    Manifestanţii susţin că noul act normativ discriminează comunitatea musulmană şi nu respectă Constituţia Indiei.

    Reuters notează că protestele, declanşate la nivel naţional, sunt cele mai ample manifestaţii împotriva Guvernului Modi de la prima sa alegere, în 2014.

    Mişcările de protest au continuat şi sâmbătă, în pofida deciziei autorităţilor de a impune restricţii populaţiei. Sute de persoane au fost reţinute de către autorităţi, iar mai mulţi activişti susţin că Poliţia le-a percheziţionat în mod abuziv domiciliile.

    Modificarea legislativă a fost propusă de către partidul premierului Narendra Modi, BJP, iar partidele din opoziţie, grupuri ale minorităţilor naţionale, profesori universitari şi mai mulţi oficiali americani contestă acest proiect, întrucât ar discrimina comunitatea musulmană şi ar permite obţinerea cetăţeniei pe criterii religioase, fapt ce ar încălca Constituţia.

  • VIOLENŢELE continuă la Hong Kong: Noi confruntări între manifestanţi şi forţele de ordine

    Şefa Executivului, Carrie Lam, puternic contestată de către cetăţenii din Hong Kong după prezentarea în Parlament a unui proiect de lege care ar fi permis extrădarea cetăţenilor către China continentală, a fost prezentă la ceremonii. Poliţia a fost nevoită să folosească gaze lacrimogene şi bastoane de cauciuc pentru a dispersa protestatarii.

    CNN informează că un grup format din zeci de protestatari a încercat să intre cu forţa în sediul Guvernului local, iar poliţiştii au fost nevoiţi să intervină pentru a-i împiedica, inclusiv prin utilizarea gloanţelor de cauciuc. Protestatarii au folosit mai multe obiecte din metal pentru a sparge uşile de la intrarea în clădirea guvernamentală.

    Potrivit CNN, acesta este cel mai violent protest din 12 iunie până în prezent.

    Deşi Lam a anunţat că adoptarea noii legi privind extrădarea a fost suspendată pe termen nelimitat, milioane de persoane au protestat pe străzile din Hong Kong solicitând demisia acesteia, retragerea completă a proiectului, eliberarea activiştilor reţinuţi în timpul demonstraţiilor şi anchetarea forţelor de ordine care au folosit forţa în mod nejustificat.

    În cadrul unui discurs, Carrie Lam a spus că, în urma protestelor de luna trecută, a realizat că trebuie să îi asculte mai mult pe cetăţeni. „Îmi voi învăţa lecţia şi vă asigur că viitoarele acţiuni ale Guvernului vor fi mai aproape de aspiraţiile, sentimentele şi opiniile comunităţii”, a spus ea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Summit-ul NATO Bruxelles 2018 – rezultate concrete, dincolo de spectacol

    Aceasta din cauză că a constituit un eveniment extrem de tensionat, marcat de nervozitate şi confruntări politice inedite pentru principalii aliaţi europeni occidentali, pe fondul abordării unilaterale tranşante şi intransigente de către preşedintele SUA a problematicii finanţării insuficiente a apărării de către aliaţii din Europa. Dincolo de orice speculaţii, Alianţa a fost probabil la o mică distanţă de punctul unei degradări fără precedent a relaţiei trans-atlantice şi a încrederii reciproce dintre aliaţii occidentali europeni şi SUA.

    Aşa cum era de aşteptat, preşedintele Trump a sosit la Bruxelles cu un singur obiectiv: determinarea necondiţionată şi imediată a aliaţilor europeni să crească alocările financiare pentru apărare, pentru o ”distribuire echitabilă” a sarcinilor financiare pentru susţinerea apărării de către statele europene membre NATO. Preocuparea preşedintelui american pentru această problematică era deja cunoscută europenilor.

    Evident că aliaţii europeni au reafirmat faptul că va fi respectat angajamentul de creştere la 2% din PIB a cheltuielilor pentru apărare în conformitate cu angajamentele din 2014 de la Newport, Ţara Galilor (”The Defence Investment Pledge”). Preşedintele american nu a putut fi convins de argumentele europenilor, considerând că mărirea cheltuielilor pentru apărare este o problemă prioritară pentru SUA şi, ca atare, trebuie rezolvată mai devreme de 2024 (termen stabilit la summit-ul menţionat). În consecinţă, agenda summit-ului a fost modificată pentru a face posibilă o dezbatere confidenţială într-un format aliat restrâns a acestui subiect.

    Nu au apărut clarificări publice privind nivelul de ambiţie impus de preşedintele american în acest cadru, însă, cel puţin din declaraţiile sale ulterioare, a rezultat că a obţinut ceea ce dorea de la aliaţi. Ulterior, acesta a avansat ideea că, după atingerea nivelului de 2% din PIB, ar trebui ca aliaţii să se gândească la o nouă ţintă de 4%, nivel considerat optim de liderul american, dar neluat în calcul până acum de aliaţii europeni. Momentul periculos fusese însă depăşit, preşedintele Trump subliniind în final că NATO reprezintă ”o maşinărie de înaltă precizie” în a cărei putere crede.

    Şi mai important este faptul că documentul cu rezultatele summit-ului – Declaraţia finală a Summit-ului 2018 de la Bruxelles (1), care include deciziile adoptate şi direcţiile politice şi militare pentru dezvoltarea şi activitatea viitoare a NATO, este un document solid care degajă continuitate certă în abordările Alianţei cu cele de la Varşovia, 2016. Documentul nu este cu nimic mai prejos decât documente similare adoptate la summit-urile anterioare. Să realizăm deci o primă interpretare a principalelor rezultate ale cestui summit.

    Citiţi mai multe pe Monitorul Apărării

  • Summit-ul NATO Bruxelles 2018 – rezultate concrete, dincolo de spectacol

    Aceasta din cauză că a constituit un eveniment extrem de tensionat, marcat de nervozitate şi confruntări politice inedite pentru principalii aliaţi europeni occidentali, pe fondul abordării unilaterale tranşante şi intransigente de către preşedintele SUA a problematicii finanţării insuficiente a apărării de către aliaţii din Europa. Dincolo de orice speculaţii, Alianţa a fost probabil la o mică distanţă de punctul unei degradări fără precedent a relaţiei trans-atlantice şi a încrederii reciproce dintre aliaţii occidentali europeni şi SUA.

    Aşa cum era de aşteptat, preşedintele Trump a sosit la Bruxelles cu un singur obiectiv: determinarea necondiţionată şi imediată a aliaţilor europeni să crească alocările financiare pentru apărare, pentru o ”distribuire echitabilă” a sarcinilor financiare pentru susţinerea apărării de către statele europene membre NATO. Preocuparea preşedintelui american pentru această problematică era deja cunoscută europenilor.

    Evident că aliaţii europeni au reafirmat faptul că va fi respectat angajamentul de creştere la 2% din PIB a cheltuielilor pentru apărare în conformitate cu angajamentele din 2014 de la Newport, Ţara Galilor (”The Defence Investment Pledge”). Preşedintele american nu a putut fi convins de argumentele europenilor, considerând că mărirea cheltuielilor pentru apărare este o problemă prioritară pentru SUA şi, ca atare, trebuie rezolvată mai devreme de 2024 (termen stabilit la summit-ul menţionat). În consecinţă, agenda summit-ului a fost modificată pentru a face posibilă o dezbatere confidenţială într-un format aliat restrâns a acestui subiect.

    Nu au apărut clarificări publice privind nivelul de ambiţie impus de preşedintele american în acest cadru, însă, cel puţin din declaraţiile sale ulterioare, a rezultat că a obţinut ceea ce dorea de la aliaţi. Ulterior, acesta a avansat ideea că, după atingerea nivelului de 2% din PIB, ar trebui ca aliaţii să se gândească la o nouă ţintă de 4%, nivel considerat optim de liderul american, dar neluat în calcul până acum de aliaţii europeni. Momentul periculos fusese însă depăşit, preşedintele Trump subliniind în final că NATO reprezintă ”o maşinărie de înaltă precizie” în a cărei putere crede.

    Şi mai important este faptul că documentul cu rezultatele summit-ului – Declaraţia finală a Summit-ului 2018 de la Bruxelles (1), care include deciziile adoptate şi direcţiile politice şi militare pentru dezvoltarea şi activitatea viitoare a NATO, este un document solid care degajă continuitate certă în abordările Alianţei cu cele de la Varşovia, 2016. Documentul nu este cu nimic mai prejos decât documente similare adoptate la summit-urile anterioare. Să realizăm deci o primă interpretare a principalelor rezultate ale cestui summit.

    Citiţi mai multe pe Monitorul Apărării

  • Cel puţin 86 de morţi, în urma confruntărilor violente din Nigeria

    Confruntările au început joi, când grupul femierilor Berom a atacat crescătorii de animale Fulani, omorând cinci dintre aceştia. Următorul atac, de sâmbătă, a cauzat mai multe decese.

    Zona este cunoscută de zeci de ani pentru disputele dintre grupurile etnice, care se luptă pentru pământ.

    Starea de asediu a fost instaurată în trei locaţii din regiunea Plateau. Cetăţenii din oraşele Riyom, Barikin Ladi şi Jos nu mai au voie să îşi părăsească locuinţele în intervalul 18.00-6.00, pentru a evita potenţialele altercaţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 25 morţi, sute de răniţi în cursul protestelor faţă de mutarea ambasadei SUA la Ierusalim

    Zeci de mii de palestinieni participă la protestele desfăşurate la frontiera Fâşiei Gaza cu Israelul. Un militar israelian a fost rănit în confruntările produse luni.

    Protestatarii au incendiat anvelope auto şi au aruncat cu pietre spre militarii israelieni.

    Potrivit autorităţilor palestiniene, 25 de protestatari au fost ucişi, iar sute au fost răniţi în confruntările produse în zonele Khan Younis şi Jabalia.

  • Cel puţin un mort şi zeci de răniţi în urma unor atacuri cu rachete asupra oraşului Damasc

    Potrivit agenţiei SANA, insurgenţii au lansat rachete şi obuze din suburbia Ghouta, situată în partea de est a capitalei Siriei.

    Cel puţin o persoană a murit, iar alte zeci au fost rănite în atac.

    Atacul intervine după raiduri aeriene efectuate luni dimineaţă asupra poziţiilor rebele de la periferia Damascului. Conform activiştilor sirieni, 28 de persoane au fost ucise în aceste atacuri.

    Potrivit estimărilor ONU, aproximativ 400.000 de oameni sunt blocaţi în suburbia Ghouta, unde au loc confruntări militare între armata siriană şi grupuri insurgente.

  • Cel puţin doi morţi şi aproximativ 100 de răniţi în cursul protestelor din Cisiordania

    Proteste violente au avut loc vineri, în “Ziua Furiei”, în Ierusalimul de Est, în Cisiordania şi Fâşia Gaza, ca reacţie la decizia preşedintelui SUA, Donald Trump, de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului.

    Aproximativ 1.000 de militari israelieni au fost mobilizaţi în Centrul Vechi al oraşului Ierusalim, unde au loc confruntări cu protestatarii palestinieni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Armata irakiană a preluat controlul asupra oraşului kurd Kirkuk

    Guvernul federal de la Bagdad a confirmat luni după-amiază preluarea controlului asupra sediului Guvernoratului regional, situat în centrul oraşului Kirkuk.

    Surse din Kirkuk au declarat că armata irakiană nu a întâmpinat rezistenţă din partea miliţiilor kurde.

    Luni dimineaţă, la periferia oraşului Kirkuk au fost semnalate confruntări militare între armata irakiană şi serviciile de securitate kurde.

    Kirkuk nu face parte din regiunea Kurdistanul irakian, dar locuitorii oraşului au participat la controversatul referendum care a avut ca rezultat decizia independenţei Kurdistanului faţă de Irak.

    Statele Unite au îndemnat atât Guvernul de la Bagdad, cât şi autorităţile kurde să evite amplificarea conflictului.

  • Ce DECIZIE a luat dictatorul din Coreea de Nord pentru sora sa, considerată “prinţesa” ţării

    Kim Jong Un a decis să o promoveze pe Kim Yo Jung, cea mai mică dintre copiii fostului lider Kim Jong-Il, la o şedinţă a partidului. Kim Yo Jung, considerată “prinţesa Coreei de Nord”, a ajuns astfel într-o funcţie cheie pentru luarea de decizii, informează Reuters. Mişcarea reprezintă o consolidare a puterii politice a familiei.

    Tânăra de 28 de ani şi-a înlocuit mătuşa, pe Kim Kyong Hui, care era una dintre cele mai importante sfătuitoare ale lui Kim Jong-Il.