Documentele justificative au fost cerute Parlamentului de către Secţia de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului instanţei supreme, au declarat, pentru MEDIAFAX, sursele citate.
Potrivit aceloraşi surse, documentele solicitate de procurori vizează parlamentari din toate partidele.
În ultimii ani, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să facă verificări în cazul unor actuali şi foşi deputaţi şi senatori, care şi-au angajat rude în birourile lor parlamentare. În mai multe cazuri, Parchetul instanţei supreme, a făcut cercetări pentru conflict de interese şi a trimis în judecată dosarele în care sunt acuzaţi foşti şi actuali parlamentari.
Potrivit Codului penal, “fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Conform prevederilor legale, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective. Persoana faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului.