BusinessMagazin

Tag: Confederatia Patronala Concordia

  • Principalele organizaţii ale mediului de afaceri la întâlnirea cu preşedintele interimar Ilie Bolojan: Absorbţia fondurilor europene şi a celor din PNRR rămân esenţiale în păstrarea echilibrelor fiscal-bugetare

    Reprezentanţii principalelor organizaţii ale oamenilor de afaceri din ţară – Confederaţia Patronală Concordia şi Fundaţia Romanian Business Leaders, susţin că absorbţia fondurilor europene şi a celor din PNRR rămân esenţiale în păstrarea echilibrelor fiscal-bugetare astfel încât companiile din România să rămână competitive în continuare.

    În paralel, ar trebui să existe  o eficientizare a administraţiei, o reducere a birocraţiei şi mai puţină risipă a resurselor publice,  au transmis reprezentanţii mediului de afaceri din România în cadrul întrevederii pe care aceştia au avut-o recent cu preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan.

    Cele două organizaţii şi-au reafirmat totodată angajamentul ferm privind parcursul european şi euro-atlantic al României

    “Ţara noastră trebuie să rămână o democraţie solidă şi o economie de piaţă şi, din această postură, să aibă o voce relevantă în Uniunea Europeană şi în faţa tuturor partenerilor internaţionali”.

    Pentru a atinge aceste deziderate, reprezentanţii celor două organizaţii susţin că este nevoie de recâştigarea încrederii în instituţiile statului şi în mediul politic.

    În acest context, este important ca România să aibă câţiva piloni de stabilitate şi predictibilitate interni în contextul regional şi internaţional tot mai volatil.

    În replică, preşedintele interimar, Ilie Bolojan, şi-a reafirmat intenţia să contribuie la un cadru stabil şi predictibil şi a exprimat dorinţa să aibă consultări periodice sau oricând sunt avute în vedere decizii cu impact economic şi social important.

     

  • Industrii Inteligente, un proiect Concordia & BCR, în parteneriat cu Ziarul Financiar. România trebuie să construiască un pipeline de ingineri care să poată alimenta reconstrucţia industriei

    ♦ Cum creăm valoare adăugată în ţară? Răspund speakerii conferinţei Industrii Inteligente, 2024. Conferinţa, la care vor participa lideri din industria României împreună cu finanţatori, va avea loc la Cluj-Napoca, pe 15 octombrie 2024 şi va fi transmisă live pe zf.ro începând cu ora 10.30.

    România trebuie să con­struiască un pipeline de ingineri care să poa­tă alimenta recon­strucţia industriei, este una din­tre primele concluzii desprinse din se­ria de dezbateri Industrii Inteli­gen­te, un proiect al Confederaţiei Pa­tronale Concordia susţinut de Ziarul Financiar. Ionuţ Stanimir, di­rectorul de marketing şi comunicare al BCR, şi Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concor­dia, au discutat la emisiunea Industrii Inteligente, transmisă luni pe zf.ro, despre seria de dezbateri şi despre ce înseamnă pentru România şi pentru industria locală planul de relansare a economiei europene propus de Mario Draghi.

    „Trebuie să construim un pipeline de ingineri care să poată alimenta reconstrucţia sau upgrade-ul indus­trial“, ese de părere Ionuţ Stanimir.

    Confederaţia Patronală Concor­dia şi BCR, cu sprijinul ZF, organi­zează marţi, 15 noiembrie, conferinţa regională de la Cluj-Napoca, din cadrul seriei amintite. La conferinţă vor participa lideri din industria locală, împreună cu finanţatori ai economiei. Evenimentul va avea loc la Radisson Blu Cluj-Napoca şi poate fi urmărit şi online, live, pe zf.ro.

    „Organizăm aceste evenimente pentru că economia României şi cea europeană sunt la un punct de infle­xiune. Acest lucru este vizibil mai ales în industrii şi noile tehnologii. Discu­tăm de mult timp despre creşterea valorii adăugate în industria româ­nească. Ne întrebăm cum să urcăm în lanţurile de valoare globală şi să pro­ducem lucruri mai scumpe şi sofis­ticate. Aceasta este tema principală a discuţiilor noastre“, spune Radu Burnete.

    Comunicarea dintre actorii din industria României este principalul scop al evenimentelor, a mai punctat Burnete: „Încercăm să ajungem în cât mai multe locuri din ţară. Ne întâlnim cu antreprenori locali şi cu oamenii care ar trebui să realizeze această creştere a valorii adăugate. Ei sunt cei care ar trebui să adopte noi tehnologii. Am realizat că avem o industrie de software competitivă şi o bază industrială semnificativă în România. Dacă le combinăm, cred că avem un avantaj pe care îl putem fructifica. Putem aduce anumite tehnologii şi ne putem specializa în ele.“

    Suntem într-un moment de inflexiune tehnologică, a completat Ionuţ Stanimir, dar şi la capătul unui ciclu economic şi este importantă conştientizarea celor care activează în economia reală: „Suntem într-un moment de inflexiune tehnologică. Riscul tehnologic a devenit aproape mai important decât cel financiar. Primul lucru pe care dorim să-l obţinem este creşterea conştientizării că am intrat într-un nou ciclu economic. Este o discuţie despre comunitate. Ciclul de valoare pentru industrii inteligente nu începe cu achiziţia unei maşini inteligente sau cu o finanţare inteligentă. Începe cu educaţie inteligentă. Este bine să purtăm această conversaţie pe tot ciclul valoric: educaţie tehnologică de înaltă calitate, practică, conşti­entizare, investiţii publice şi private, şi pieţe pe care România poate fi competitivă.“

     

    Unde este România în planul Mario Draghi

    „Avem nevoie să ne uităm clar la specializarea pe clustere industriale re­gionale. Nu toate regiunile vor ex­cela în toate domeniile. Moldova şi Ba­natul pot fi puternice în agro-ali­men­tar. Transilvania poate excela în manufactură industrială şi robotizări. Dobrogea şi Muntenia se pot specia­liza în infrastructură, logistică şi ener­gie. Trebuie să gândim şi să construim strategic“, spune Ionuţ Stanimir, care remarcă potenţialul României în cel puţin opt clustere de competitivitate pe care Mario Draghi le pune pe masă în raportul său.

    Economistul Draghi, fost premier al Italiei, guvernator al băncii naţio­nale a Italiei şi preşedinte al Băncii Centrale Europene, a prezentat luna trecută Comisiei Europene un plan pentru relansarea economiei europe­ne, în contextul în care, tehnologic şi economic, Europa a rămas în urma SUA şi Chinei.

    „Mă bucur că termenul de competitivitate a redevenit important pentru Europa. Sunt mulţumit că şi Business Europe, organizaţia europeană în care suntem membri de 3 ani, subliniază acest aspect. Mario Draghi trage linie şi suntem cu toţii de acord că trebuie să ne recâştigăm competitivitatea“, este una dintre concluziile pe care le-a remarcat Radu Burnete.

    Planul prezintă o serie de strategii şi creşterea finanţărilor pentru acest scop. Ce înseamnă, însă, pentru România şi care sunt industriile care se pot dezvolta conform planului Draghi?

    „Avem zona de manufactură industrială şi industrii noi. Putem juca un rol aici, având încă costuri competitive. Deşi nu vrem să ne bazăm doar pe asta, trebuie să folosim acest argument. Avem energie foarte ieftină. De altfel, clusterul de energie din strategia competitivă propusă de Mario Draghi este foarte important“, răspunde Ionuţ Stanimir.

    Radu Burnete este de părere că şi în industria de apărare România poate juca un rol, însă în sinergie cu industriile europene. Industria de apărare este extrem de inovativă, argumentează el, însă e nevoie de un input şi din alte industrii pentru România.

    „Este important să ajungem să avem industria europeană despre care vorbea Draghi. Doar ecosistemul românesc nu poate genera acest tip de inovaţie. Dacă Europa reuşeşte să creeze clusterul de apărare de care avem nevoie, cred că va antrena inclusiv România. Acest lucru se va întâmpla mai ales dacă suntem conectaţi şi inteligenţi. Va stimula o mare parte de inovaţie.“

  • Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, obţine un nou mandat la conducerea Confederaţiei Patronale Concordia, organizaţie care adună aproape 2.200 de companii din România

    Dan Şucu, proprietarul grupului Mobexpert, a fost reconfirmat pentru un al doilea mandat în funcţia de preşedinte al Confederaţiei Patronale Concordia, organizaţie care reprezintă peste 2.000 de companii din România.

    Din boardul care va asigura conducerea instituţiei în următorii doi ani mai fac parte Radu Căprău din partea sectorului de petrol şi gaze, Mihai Matei din partea sectorului de IT, Sergiu Manea din partea sectorului financiar-bancar şi Ondrej Safar din partea furnizorilor de energie.

    Forul decizional a fost completat de Mihai Bordeanu, din partea industriei auto; Mario Creţu, reprezentând sectorul de retail; Simona Istrate, din partea transportatorilor privaţi din domeniul feroviar; Mihaela Lupu, din partea sectorului financiar-bancar şi Dumitru Blaga, reprezentând angajatorii din domeniul mobilei.

    “Mi-am dorit să continui cu un al doilea mandat pentru a duce la bun sfârşit câteva obiective pe care mi le-am asumat alături de Consiliul Director: să transformăm Concordia în cea mai reprezentativă voce a mediului de afaceri din România şi să aducem mai multă structură şi dorinţă de acţiune în lumea patronală. Vreau să subliniez acest cuvânt, reprezentativitate. Aducem împreună 15 dintre cele mai importante organizaţii sectoriale din ţară, reprezentând companii cu peste 330 de mii de angajaţi, şi ni se vor mai alătura şi alte patronate în perioada următoare.  România este o democraţie şi guvernanţii se pot sfătui şi pot discuta cu oricine doresc, însă este obligatoriu să o facă cu organizaţiile reprezentative organizate conform cadrului legislativ naţional şi european pentru parteneri sociali. Concordia este un asemenea partener social, prezent în toate forurile, atât la nivel naţional cât şi european, iar în următoarea perioadă vom continua eforturile pentru a ne consolida capacitatea de reprezentare şi acţiune”, spune Dan Şucu.

    Confederaţia Patronală Concordia aduce împreună 15 industrii esenţiale pentru economia românească şi aproape 2.200 de firme, cu capital românesc şi străin deopotrivă, cu peste 330.000 de angajaţi.

    “Având în vedere complexa dinamică a anului 2024, un an cu patru runde consecutive de alegeri, dosare importante de interes pentru angajatori, precum proiectele de  infrastructură, aderarea României la OCDE şi noile politici publice derivând din implementarea reformelor asociate PNRR, Confederaţia Patronală Concordia, condusă de noul său consiliu director, va continua să militeze pentru dialog constructiv între factorii de decizie şi mediul privat, astfel încât să asigurăm premisele pentru prosperitate şi libertate economică”, spun oficialii organizaţiei.

    Concordia este singura organizaţie din România membră în BusinessEurope, Organizaţia Internaţională a Angajatorilor (IOE) şi Business at OECD (BIAC).

     

  • Cum facem să avem 10 unicorni, nu unul singur? „La 10 unicorni vom avea alte 100 de companii de peste 100 mil. dolari“

    Poziţia de unicorn, nume dat companiilor din tehnologie care depăşesc ca evaluare 1 mld. de dolari, reprezintă un obiectiv luat în calcul de majoritatea start-up-urilor, însă drumul până la atingerea lui este extrem de dificil, astfel că în final foarte puţine iniţiative ajung să câştige acest statut.

    Cu toate acestea, investiţiile în educaţie, măsurile fiscale care să avantajeze start-up-urile dublate de politici publice care să susţină şi să încurajeze inovaţia reprezintă princi­palii vectori care ar putea impulsiona dezvoltarea ecosiste­mului local de start-up-uri, pepiniera viitorilor unicorni din România, susţine Mihai Matei, preşedintele ANIS (Patro­natul Industriei de Software din România) şi vicepre­şedintele Confederaţiei Patronale Concordia.

    „Dacă ar fi să numesc trei vectori principali prin care am putea să ajungem să creăm în viitorul apropiat unicorni în România, primul se referă la investiţiile în sistemul de educaţie, urmat apoi de un set de politici fiscale prietenoase pentru start-up-urile din tehnologie şi un set de politici publice care să încurajeze inovarea“, a spus Mihai Matei, prezent în cadrul emisiunii Industrii Inteligente, proiect realizat de ZF în parteneriat cu Confederaţia Patronală Concordia şi susţinut de BCR.

    „În acest fel am putea ajunge la un bazin de cel puţin 2.000-3.000 de start-up-uri, din care s-ar putea ridica câţiva unicorni în următorii zece ani. Iar în momentul în care ai 10 unicorni, companii de peste 1 miliard de dolari, asta înseamnă că automat trebuie să ai în jur de 100 de companii de peste 100 de milioane“,

    Singurul unicorn pornit din România este compania UiPath.

  • România are mai mult de două milioane de persoane inactive, neintegrate pe piaţa muncii, care nu sunt nici pensionari, nici elevi. Disponibilul de forţă de muncă în România a scăzut cu 1 milion de persoane în ultimii 10 ani, ajungând în 2022 la 8,18 milioane de persoane active

    România are mai mult de 2 milioane de persoane inactive, neintegrate pe piaţa muncii, care nu sunt nici pensionari, nici elevi, arată studiul Analiza pieţei muncii în România, realizat de KPMG şi Confederaţia Patronală Concordia.

    ♦ Numărul de persoane aflate în întreţinerea altor persoane, a statului, sau care se întreţin din alte venituri, precum şi cel al persoanelor casnice era la finalul anului 2021 de 2.412.290, reprezentând aproximativ 21,9% din totalul populaţiei inactive din România.

    România are mai mult de 2 milioane de persoane inactive, neintegrate pe piaţa muncii, care nu sunt nici pensionari, nici elevi, arată studiul Analiza pieţei muncii în România, realizat de KPMG şi Confederaţia Patronală Concordia.

    Astfel, în anul 2021, dintr-o po­pulaţie totală  de 19,06 mil. persoane, 8,21 erau persoane active, dintre care 7,75 milioane erau persoane ocupate şi 459,195 şomeri. Din totalul de aproximativ 10,85 milioane de per­soane inactive, cea mai mare pondere era reprezentată de pensionari (46,8%), urmată de elevi (32,2%). Numărul de persoane aflate în întreţinerea altor persoane, a statului, sau care se întreţin din alte venituri (chirii, dobânzi etc.), precum şi cel al persoanelor casnice era la finalul anului 2021 de 2.412.290, reprezentând aproximativ 21,9% din totalul populaţiei inactive din România, arată studiul citat.

    „Eu cred că o mare parte din aceşti 2 milioane  nu sunt de fapt inactivi, ci de fapt nu sunt aici. Este ciudat să ai doar 500.000 de şo­meri şi 2 milioane de oameni inactivi. Autorită­ţile trebuie să lămurească acest lucru, însă  din ce putem noi să ne dăm sea­ma aceşti oameni sunt fie mun­citori sezo­nieri, fie ei au actele în con­­tinuare în România, dar în rea­litate nu sunt de găsit la adresele de aici”, a spus Radu Burnete, director exe­cutiv al Confe­deraţiei Patronale Con­­­cordia, în ca­drul conferinţei de lan­­sare a studiului. Disponibilul de forţă de muncă în România a scăzut cu 1 milion de persoane în ultimii 10 ani, ajun­­gând în 2022 la 8.185.000 de per­soa­ne active, după cum arată datele din Recen­sământul Locuinţelor şi Po­pulaţiei, cu o scădere mai accen­tuată în 2021, de aproximativ 700.000 de persoane.

    Mădălina Racoviţan, tax partner, head of people services în cadrul KPMG România, spune că există o scădere a populaţiei apte de muncă, ceea ce este un semnal de alarmă pentru angajatori.

    Astfel, deşi există un număr de mai mult de 2 milioane de persoane care nu se regăsesc în piaţa muncii, angajatorii spun că se confruntă cu un deficit al forţei de muncă.

    „În 2019 estimam un deficit al forţei de muncă de 500.000 de persoane, care urma să crească la 800.000 de oameni în următorii cinci ani. Acum au apărut alte evenimente, nu ştim dacă acest deficit de 800.000 de persoane este valabil, dar simţim cu toţii în piaţă că este un deficit de forţă de muncă”, a spus Mădălina Racoviţan în cadrul conferinţei.

    Radu Burnete spune că piaţa locală a muncii se confruntă atât cu o problemă calitativă, cât şi cu un cantitativă, ceea ce a putea să afecteze evoluţia economică a României în anii ce urmează.

    „Avem muncă, productivitate, tehnologie, cele trei ingrediente pe care le punem noi în creşterea economia. Dacă ne uităm în economia viitorilor 10 – 15 ani, există capital suficient, fie că este vorba de fonduri europene sau alte tipuri de finanţări, există apetit pentru investiţii străine. Economia românească, în ciuda unor mituri pe care le vedem perpetuate, a crescut în ultimii 20 de ani şi ea va continua să crească. Simţim că avem o frână masivă în piaţa muncii: avem o problemă cantitativă – un deficit mare de lucrători, îl aveam şi înainte de pandemie, dar acum se accentuează, şi avem şi un deficit calitativ”, a spus el.

    O problemă pe care o acuză angajatorii în această perioadă este că sistemul de educaţie din România nu pregăteşte viitorii candidaţi cu competenţele pe care le cer companiile de la ei.

    „Din ce vedem noi, calitatea forţei de muncă din România scade în ceea ce priveşte competenţele, fie că unii emigrează, fie că şcoala nu mai reuşeşte să producă competenţele de care au nevoie angajatorii. Dacă nu rezolvăm aceste probleme ale pieţei muncii din România, şi cea cantitativă şi cea calitativă, riscăm să frânăm din punctul de vedere al creşterii economice. Deşi vom capital şi tehnologie, ne va lipsi forţa de muncă”, a detaliat Radu Burnete.

    România rămâne în continuare o ţară cu o cerere ridicată de forţă de muncă, aproape toate sectoarele de activitate înregistrând creşteri ale numărului de locuri de muncă vacante. Se observă tendinţe de concentrare a creşterii cererii de forţă de muncă calificată şi de specialişti în diverse domenii de activitate în regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest, ce însumează mai mult de o treime din locurile de muncă vacante, mai spune studiul KPMG şi Concordia.

    În perioada 2012-2022, industria prelucrătoare, comerţul şi sectorul IT au creat împreună 72% din total locuri de muncă nou înfiinţate. Totodată, industriile prelucrătoare şi extractivă, sectorul energetic şi cel de transport acoperă 89% din totalul posturilor desfiinţate.

    Studiul a fost realizat de KPMG România pentru Concordia în cadrul proiectului “Consolidarea Dialogului Social în România”, implementat de Confederaţia Patronală Concordia în parteneriat cu NHO Confederaţia Patronală din Norvegia.