BusinessMagazin

Tag: confectii

  • Ce-aţi zice de o eşarfă pictată de Dali, Picasso sau Matisse? (GALERIE FOTO)

    Până în preajma celui de-al doilea război mondial se considera că o lucrare trebuie să fie unică şi că obiectele produse în serie erau doar pentru mase, nu şi pentru artişti. Ulterior însă, concepţiile încep să se schimbe şi astfel încep să-şi facă loc în modă nu numai materiale cu imprimeuri deosebite aplicate manual, furnizate de designeri ca Ascher sau Wesley Simpson unor creatori de modă precum Dior sau Schiparelli, ci şi imprimeuri create de însuşi Henri Matisse pentru baticuri, de exemplu.

    Şi alţi artişti celebri şi-au demonstrat măiestria, nu numai pe pânza tablourilor, ci şi pe eşarfe, baticuri sau rochii: printre ei se numără Dali, Chagall, Miro sau Picasso, scrie The Telegraph.

    Ce-aţi zice de o eşarfă pictată de Dali, Picasso sau Matisse? (GALERIE FOTO)

    Pe hainele purtate de doamne şi domnişoare au ajuns până şi copertele şi desenele realizate pentru publicaţia The New Yorker de cunoscutul artist de origine română Saul Steinberg, idee care l-a inspirat şi pe discipolul său, Andy Warhol, să creeze imprimeuri pentru articole vestimentare.

  • In vremuri de criza, Romania exporta masini, confectii, software si vin

    Modelul Dacia, care a uimit mediul de afaceri mondial facand
    profit pe o piata in declin, este urmat si de altii care anunta ca
    oficial le merge bine.
    Peste 300.000 de masini a vandut constructorul de la Mioveni anul
    trecut. Pe cele mai multe in afara tarii. Reteta? Preturi decente,
    modele noi si munca in plus…


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • Din ce in ce mai rau

    “Direct sau indirect, criza financiara internationala afecteaza pe toata lumea”, reflecteaza Joseph Seroussi, un sudanez care face afaceri in Romania de mai bine de 40 de ani, la gandul ca, in mai putin de o luna, comenzile de lohn i-au scazut cu cel putin 20%. “Acum impactul pare mic, dar se va simti serios prin somaj si mai putin export”, continua proprietarul J&R Enterprises, companie de confectii pe care a infiintat-o in 1990 si care exporta 95% din productie.
     
    Concret, cele trei fabrici ale J&R – Ikos Conf si Norada din Odorheiul Secuiesc si Serconf din Botosani – vor lucra acum 800.000 de costume, fata de un milion, cat era comanda initiala a clientilor externi, plus inca 1,2 milioane de perechi de pantaloni, cu 800 de bucati mai putin decat anul trecut. “Este prima data cand colaboratorii diminueaza cantitatile. De obicei voiau mai mult”, subliniaza Seroussi, explicand ca actuala criza financiara vine pe fondul celei a materiilor prime, a scumpirii utilitatilor si a invaziei de produse ieftine din Asia. Numai ca pana acum nu se punea problema ca n-ar avea pentru cine sa produca, ci mai degraba ca nu avea suficienti angajati care sa lucreze in fabrici. Acum, fabricile folosesc doar 40% din capacitatile de productie, iar numarul de angajati a scazut pana la 5.900, avand in vedere ca in ultimii doi ani au plecat de la fabricile J&R Enterprises in jur de 2.000 de angajati, conform lui Seroussi. Prin urmare, si incasarile grupului au scazut cu aproape 40% in ultimii patru ani, ajungand anul trecut la circa 42 de milioane de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finantelor.
     
    Privind retrospectiv, lipsa fortei de munca ramane cea mai mare problema din industrie, pe care o recunosc toti producatorii. Cifrele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS) arata ca, de doi ani incoace, productia industriala a scazut cu circa 26% si aproape 80.000 de salariati au fost trecuti pe lista disponibilizarilor sau au plecat de buna voie. “Paradoxal, contextul economic actual va avea si un efect pozitiv, in sensul stabilizarii personalului, din cauza ca s-au inchis multe din fabrici, in special cu actionariat strain, orientate strict pe export. Iar angajari nu mai face nimeni”, arata Sorin Chiriac, directorul general al producatorul de confectii Caremil Roman. Una din fabricile inchise recent din lipsa de comenzi este Toscano din Turda, care lucra lunar peste 10.000 de perechi de incaltaminte destinate exportului, in special in Italia. Toti cei 105 angajati au fost disponibilizati.
     
    Caremil, o companie care directioneaza la export 90% din productia lunara de 70.000 de articole de confectii (bluze, fuste, pantaloni sau rochii), se numara printre primele afectate de restrangerea comenzilor. “Cantitatile au scazut cu 20% in februarie si martie si la jumatate in lunile octombrie si noiembrie. Prin urmare nu am mai avut nici comenzi pentru firmele care subcontractau de la noi”, spune Sorin Chiriac, explicand ca in aceste conditii fabrica a trebuit sa lucreze pentru piata interna intr-un procent mai mare decat de obicei. Caremil detine marca Senso, pe care o vinde prin 15 magazine proprii. “Incercam sa castigam aici o cota cat mai mare de piata”, sustine Chiriac, care intentioneaza sa mai deschida inca doua magazine pana la sfarsitul anului in curs si sa le relocheze pe cele care nu au traficul si vanzarile asteptate. Cand vine vorba de noi magazine in 2009, Chiriac nu se lanseaza insa in estimari. “Greu de spus ce si cum din cauza dificultatilor de finantare. Strict din surse proprii nu putem deschide mai mult de trei magazine”, recunoaste directorul Caremil. Revenind la vanzarile pe pietele exter­ne, Chiriac se linisteste la gandul ca “in decembrie si ianuarie suntem acoperiti suta la suta. Este pentru prima data in cei 12 ani de functionare cand vom lucra la capacitate maxima”.
     
    Compania, care a inregistrat in primele noua luni ale anului in curs afaceri de 2,6 milioane de euro, este controlata in procent de 50% de Bogdan Toporas Pitigoi, restul actiunilor fiind impartite in mod egal intre sotii Sorin si Cristina Chiriac. Cei trei par­te­neri detin impreuna si fabrica de tricotaje Smirodava, care produce lunar 30.000 de pulovere, jachete, veste sau com­pleuri, pe care le exporta tot in procent de 90%. Comenzile de tricotaje au scazut cu circa 30%, ca urmare si a cresterilor de preturi pe care a trebuit sa le opereze com­pania “din cauza majorarii salariului minim si a scumpirii utilitatilor”, motiveaza mana­gerul. In primele noua luni din 2008, fabrica de tricotaje a rulat 1,8 milioane de euro.
     
    Cel putin cateva luni de acum incolo vor avea de lucru si cei 2.200 de angajati care lucreaza la Braiconf Braila, asigura directorul general Anca Nisioi. Compania exporta 80% din productia lunara de 250-300.000 de camasi barbatesti si bluze de dama in Germania, Franta, Danemarca, Suedia sau Italia, iar restul productiei este vanduta in tara printr-o retea de 16 magazine administrate direct de Braiconf. “In strainatate, vanzarile de imbracaminte au scazut. Ne asteptam si noi sa avem sur­prize de genul acesta”, admite Nisioi, precizand ca deja unul din clientii externi
    si-a redus cu 80% cantitatea comandata initial. Braiconf, care lucreaza lohn pentru peste 20 de companii externe, si-a bugetat afaceri de circa 13,6 mil. euro pentru 2008. Chiar daca sustine ca nu i-au scazut comenzile de la clientii straini, Laszlo Dobra, directorul Secuiana, cel mai mare producator de pantaloni din tara, se declara convins ca acoperirea pietei interne poate contrabalansa regresul pietei de exporturi. Cei 700 de angajati ai fabricii Secuiana produc lunar 65-70.000 de perechi de pantaloni. Pentru 2008, compania, care exporta 80% din productie, are semnate contracte de lohn de 4,5 milioane de euro. Piata interna a ajuns sa detina in prezent putin peste jumatate din totalul vanzarilor Secuiana, care anul trecut au ajuns la 6,7 milioane de euro.

  • Industria romaneasca e in cadere libera!

    Numarul expozantilor romani a scazut la jumatate fata de ce se intampla in 2006. Producatorii romani de incaltaminte sunt printre primii vizati de faliment. Produsele chinezesti au invadat piata romaneasca, iar exporturile s-au dovedit a fi un esec.

    Mai multe amanunte, pe www.protv.ro

  • Croitori din Bangladesh la Steilmann

    "Toti vorbesc despre cat au investit in masini, dar cat a investit fiecare in oameni?”, intreaba retoric Romeo Pomponiu, incercand parca sa se convinga ca pentru producatorii romani de confectii, importul de forta de munca din pietele asiatice poate fi o solutie care sa-i poata salva de la faliment.

    “De fapt nu este import, este o investitie pe termen lung, cu multe riscuri si pe care o faci din necesitate”, se corecteaza repede directorul general al Steilmann Bukarest, companie in care actionar majoritar este grupul italian de textile Miro Radici, dupa ce a cumparat in 2006 compania Steilmann International, cu care Romeo Pomponiu s-a asociat in afacerea din Romania.

    In fabricile Steilmann din Craiova, Satu Mare, Sibiu, Sighetu Marmatiei si Mangalia lucreaza 3.300 de angajati, jumatate fata de cati erau in urma cu opt ani. Productia a scazut pana la 3,5 milioane de confectii pe an, de trei ori mai putin decat in 2000.

    “Folosim doar 50% din capacitatile de productie pe care le avem. Necesarul de personal ar fi de circa 5.000 de oameni”, estimeaza Mariana Pietrareanu, director de productie in cadrul Steilmann Bukarest.

    Cu perspectiva ca Romania sa devina centrul de productie al grupului Radici pentru toata Europa de Est, actionarii au decis sa suplimenteze numarul de salariati cu muncitori straini. “Evident ca am cautat mana de lucru in tara, dar n-am avansat in nici-un fel pana acum. Tinerii prefera alte meserii mai banoase, in loc sa lucreze intr-o fabrica de confectii”, tine sa precizeze Romeo Pomponiu.

    Asa incat vor veni lucratori straini: 600 de muncitori din Bangladesh vor fi angajati in fabricile Steilmann din Craiova si Satu Mare. “Intr-o prima etapa vom aduce 200 de oameni, restul urmand sa ajunga in tara in alte doua transe. Proiectul este foarte complex, pentru ca implica si administratiile locale cu care vom lucra pentru a le asigura cazarea si masa”, explica Pomponiu.

    Cat cheltuie Steilmann cu un angajat strain? “Mult. Daca inmultim salariul platit de cateva sute de euro, plus transport, cazare, masa si asigurari cu o perioada de timp de minimum trei ani, pentru ca nu poti face un contract pe cateva luni, investitia e considerabila”, raspunde omul de afaceri, fara a intra in detalii.

    In Romania, salariul mediu net in industria confectiilor este undeva la 300 de euro, de cel putin cinci ori mai mult decat in Bangladesh. Angajarea de muncitori straini in fabricile de confectii nu este o premiera: firma de confectii Wear Company din Bacau lucreaza deja de aproape doi ani cu muncitori chinezi, iar in februarie anul acesta a anuntat completarea schemei de personal cu 190 de angajati din Bangladesh, dintre care 60 au ajuns la Bacau.

    “Avem contracte de respectat. Nu ne putem permite ca oricand se deschide un mall sau un hipermarket sa ne plece zeci de angajati. Este nevoie de un numar fix de muncitori pe care sa ne bazam”, declara intr-un interviu anterior Antonello Gamba, directorul general al Wear Company, parte a grupului italian CDA specializat in productia de confectii sportive.

    In afara de China si Bangladesh, Gamba cauta mana de lucru si in Coreea sau Vietnam. Intr-adevar, refrenul tuturor producatorilor de confectii este ca amenintarea principala, a acestui an si probabil a altor cativa ani de acum inainte, este criza de forta de munca.

    “Vad viitorul foarte gri”, apreciaza Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS). Forta de munca oricum a scazut continuu, pe masura pierderii de viteza a industriei: de la 830.000 de angajati in 1990, in industria textila mai lucreaza acum cu circa 350.000. Si desi anul trecut s-au desfiintat aproape 50.000 de locuri de munca, ar mai fi vacante in domeniu aproape 20.000 de posturi.

  • Deficit de peste 80.000 de oameni pe piata muncii din Romania

    Amanunte pe www.protv.ro

  • Pacuraru: Importul de oameni, ultima solutie pentru rezolvarea crizei de personal

    Datele oficiilor judetene de ocupare a fortei de munca arata ca Romania are un deficit de pana la 100.000 de angajati, estimare diferita fata de alte puncte de vedere, precum cel al ministrului Economiei, Varujan Vosganian, care considera ca deficitul este de cinci ori mai mare, de respectiv 500.000 de salariati.

    "Nu exista o metodologie de calcul al deficitului de forta de munca. Acest indicator difera de la persoana la persoana, de la firma la firma si este dupa caz de 100.000 de persoane sau de un milion de persoane. Singurele date concrete le putem obtine de la oficiile de ocupare a fortei de munca, care in acest moment au locuri vacante de 85.000-100.000 de posturi", a precizat Pacuraru in cadrul evenimentului organizat de catre Ziarul Financiar.

    Jumatate din forta de munca necesara in Romania este in industria constructiilor, al doilea sector este cel al confectiilor, cu un deficit de 20.000 de persoane, urmat de industria constructoare de mijloace de transport si industria hoteliera. "Acest domeniu se loveste de un paradox. Angajatorii califica si pregatesc forta de munca, apoi aceasta pleaca sa lucreze in tarile UE", a mai spus Pacuraru.

    Ministrul muncii a propus trei solutii pentru rezolvarea crizei, care se pare se va acutiza si mai mult in urmatorii ani pe fondul evolutiei demografice. Prima solutie propusa este atragerea fortei de munca din mediul rural. Pentru aceasta ar trebui construite retele de transport pentru naveta din mediul rural in oraset “Angajatorii trebuie sa dezvolte campanii active pentru a atrage forta de munca acolo unde aceasta se afla. In Bacau, spre exemplu, exista deficit de forta de munca, iar la 20 de kilometri de oras, in sate si comune, oamenii stau la poarta si nu au ce munci”, a declarat ministrul.

    O a doua masura presupune crearea unei legaturi intre piata muncii si scoala prin ajustarea programelor scolare la nevoile de pe piata muncii. “Trebuie sa gasim metodele prin care sa se intalneasca cerintele de pe piata muncii si oferta scolara, pentru a introduce astfel pe piata oameni pregatiti”, spune Pacuraru.

    Nu in ultimul rand, criza de personal poate fi ameliorata daca muncitorii care lucreaza in strainatate sunt convinsi sa se reintoarca in tara. Guvernul a demarat un program de aducere a muncitorilor din tarile Uniunii Europene, fiind estimat un numar de 2 milioane de romani care muncesc in strainatate.

    “Abia dupa ce vom epuiza toate aceste metode trebuie sa luam in calcul fenomenul de imigrare, care este o constanta a vietii in toate tarile din Europa. Trebuie sa vedem de unde vom aduce acesti oameni si ce strategii vom dezvolta pentru ca aceasta masura presupune costuri foarte mari”, a spus Pacuraru, care a adaugat ca deficitul de oameni la nivelul Europei este de aproximativ 18 milioane de oameni.