Tag: CONCORDIA

  • Dan Şucu vrea sa reuneasca toţi patronii din România: Nu putem lăsa Guvernul să decidă pentru noi

    Guvernul a propus bugetul pe 2022. Pentru cine ştie şi pentru cine nu ştie, să le reamintim: veniturile bugetare se constituie în majoritate covarşitoare din impozitele, taxele şi contribuţiile pe care le plătesc întreprinderile romaneşti şi străine si angajaţii lor. Si, ca de fiecare dată, înainte de propunerea unui buget se vorbeşte despre creşteri de taxe. Făra să fim consultaţi.

    De ce se vorbeşte din nou despre eliminarea unor facilităţi fără să avem în faţă calculele, analizele şi studiile de impact? De ce se anunţă taxe aiuritoare peste noapte fără ca decidenţii să ne consulte? Dacă se vrea renunţarea la facilităţile pentru IT, industrie care acum a ajuns să aibă o pondere în PIB mai mare decât toată agricultura, vrem şi noi să ştim pe baza căror calcule. La fel în ceea ce priveşte facilităţile pentru construcţii.

    Noi, cei care creăm valoare in Romania, atunci când lansăm un produs nou în piaţă, îl urmărim în mod special. Numim totdeauna un responsabil, care verifică zilnic, săptămânal, lunar, ce s-a întâmplat cu acel produs. Poate fi un produs bun de la început sau poate să aibă nevoie de îmbunătăţiri. Le facem cât mai des posibil. Pentru Ministerul de Finanţe aceste facilităţi sunt ca un produs nou pentru firmele noastre. Eu nu am auzit însă ca cineva să vorbească despre responsabilii acestor produse noi, de cineva care să ne spună cât de bine au funcţionat, cum au evoluat ele în timp. Aud doar despre birocraţi care hotărăsc să renunţe la aceste produse şi să arunce în piaţă altele noi, la care probabil vor renunţa din nou şi tot aşa. Singura constantă e incertitudinea.

    Care va fi următoarea industrie afectată de măsuri discreţionare? Ar putea fi a ta. Sau a mea.

    Am petrecut prea mult timp concentraţi doar pe afacerile noastre şi am lăsat de multe ori loc unor oameni fără legitimitate, fără experienţă şi fără bună-credinţă să vorbească în numele nostru. În toţi aceşti ani, fiecare dintre noi am construit afaceri mai mici sau mai mari, dar valoroase. Nu am primit nimic pe degeaba. Am luptat pentru tot ce am realizat. În egală măsură, trebuie să luptăm împreună pentru a ne proteja aceste realizări.

    Există o soluţie pentru a nu accepta ca pe o fatalitate că altcineva ia decizii care ne afectează atât de grav? Da, există şi se numeşte Concordia, confederaţia patronală ce reprezintă în acest moment peste 26% din PIB şi pe care decidenţii au obligaţia legală de a o consulta.

    Concordia reuneşte 14 sectoare esenţiale pentru economia românească: energie, IT, bănci, retail, industrie, transporturi, ospitalitate, etc. Concordia e construită din companii care au sediul, angajaţii, taxele şi provocările în România, indiferent dacă au capital românesc sau străin. Suntem cea mai mare confederaţie naţională, prin lege partener de dialog social. Ne-am asumat să dăm greutate Consiliului Economic şi Social, Comisiilor de dialog social sau Consiliului Naţional Tripartit – toate aceste organisme despre care cei mai mulţi nu aţi auzit, dar unde legea românească ne dă dreptul şi cadrul european cere să fim ascultaţi şi luaţi în seamă.

    Am decis să mă implic în această uniune patronală pentru că nu vreau ca rezultatul muncii mele, viitorul bussinesurilor pe care le-am construit, al angajaţilor mei să fie sub semnul incertitudinii.

    A venit vremea să construim un patronat puternic. Industrie cu industrie, afacere cu afacere. Vocea noastră trebuie să fie ascultată. Din asocierea noastră lipsesc încă industrii importante. Am dori să reprezentăm în curând cel puţin jumătate din PIB-ul României. Putem fi mai mulţi, mai puternici, o voce imposibil de ignorat.

    De ce lăsăm birocraţii să decidă salariul minim? Nu ei muncesc în societăţi şi nu ei sunt angajatorii. Salariul este rezultatul negocierilor între angajat şi angajator, eventual între sindicat şi patronat. Ce caută Guvernul în această negociere? Dacă sindicatele şi patronatele îi lasă, politicienii se vor insinua în acest proces şi îl vor folosi pentru interesele lor de imagine. Cine le spune că nu sunt bineveniţi, dacă nu există sindicate puternice şi patronate pe măsură?

    Facem afaceri într-un mediu global şi trebuie să fim competitivi. Eficienţa noastră trebuie dublată de coerenţa statului, nu să fim îngenuncheaţi cu decizii luate peste noapte. Le cerem imperios guvernanţilor să respecte legea, aşa cum şi noi o facem, să înceteze să mai mimeze dialogul social şi să folosească experienţa noastră în mod real.

    Prin Concordia, ne punem la dispoziţie experienţa de-o viaţa pentru a putea ajunge împreună cu partenerii sociali la decizii coerente care să ajute atât societatea, cât şi economia românească în general.

    Te invit să ni te alături. Avem interese comune pe care trebuie să ni le aparăm. Ca să fim respectaţi pentru ceea ce suntem şi facem in Romania.

    Rezultatul muncii noastre de o viaţă nu poate sta în pixul unui politician. Oricare ar fi el.

     

    Dan Sucu – presedinte al Confederatiei Patronale Concordia (www.concordia.ro)

  • Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, preia conducerea Confederaţiei Patronale Concordia, organizaţie care adună peste 2.000 de companii din România

    Dan Şucu, preşedinte al Federaţiei Patronale a Reţelelor de Comerţ (FPRC) şi proprietarul Mobexpert, a fost numit în poziţia de preşedinte al Confederaţiei Patronale Concordia, organizaţie care reprezintă peste 2.000 de companii din România.

    Din boardul instituţiei mai fac parte Radu Căprău care va fi şi prim-vicepreşedinte organizaţiei (Federaţia Patronală Petrol şi Gaze – FPPG), Eric Stab (Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie – ACUE), Călin Ile (Federaţia Industriei Hoteliere din România – FIHR) şi Mihai Matei (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii – ANIS).

    “Este nevoie de curăţenie şi consolidare în zona patronală. Mulţi dintre patronii şi executivii companiilor sunt atât de concentraţi pe problemele de afaceri încât lasă uneori loc unor oameni fără legitimitate, fără experienţă şi fără bună-credinţă să vorbească în numele lor. Ne dorim ca primii să nu mai stea pe margine şi să vină alături de noi”, spune Dan Şucu.

    Anterior numirii lui Dan Şucu la conducerea organizaţiei, rolul de preşedinte a fost deţinut de Steven van Groningen, cel care în februarie 2022 îşi încheie şi mandatul de 20 de ani de preşedinte şi CEO Raiffeisen Bank.

    “Am fost implicat în multe iniţiative ale mediului de afaceri românesc, iar construcţia patronală este de departe cea mai dificilă. România trebuie să-şi construiască în următorii 10 ani o organizaţie patronală care să stea la masa discuţiilor de la egal la egal alături de marile confederaţii patronale europene. În acelaşi timp, e nevoie de structuri legitime, care să dialogheze cu partenerii din confederaţiile sindicale. Modul în care muncim se va schimba radical în anii ce vin, iar această transformare, ca să fie benefică tuturor, trebuie gestionată de angajatori şi angajaţi împreună”, transmite Steven van Groningen.

    Pentru a structura dezvoltarea Concordia, vicepreşedinţii se vor ocupa de patru mari domenii de dezvoltare. Astfel, Radu Căprău, este prim-vicepreşedinte pentru Dialogul Social, Eric Stab, vicepreşedinte pentru Relaţii Internaţionale, Călin Ile, vicepreşedinte pentru Relaţia cu celelalte organizaţii ale Mediului de Afaceri, iar Mihai Matei, vicepreşedinte pentru Proiecte Speciale.

    “Din poziţia de partener social reprezentativ, acordăm o importanţă deosebită unei arii largi de subiecte printre care se numără piaţa muncii şi dialogul social, educaţia, digitalizarea, protecţia consumatorilor, viitorul transportului, fondurile europene, economia circulară”, spun reprezentanţii organizaţiei.

    Componenţa completă a noului Consiliu Director Concordia este:

    ♦ Radu Căprău (FPPG)

    ♦ Doina Ciomag (PIA)

    ♦ Tiberiu Dăneţiu (FPRC)

    ♦ Daniela Dărăban (ACUE)

    ♦ Steven van Groningen (FinBan)

    ♦ Călin Ile (FIHR)

    ♦ Constantin Isac (UNTRR)

    ♦ Judith Kis (PIAR)

    ♦ Julia Leferman (BR)

    ♦ Mihai Matei (ANIS)

    ♦ Franck Neel (FPPG)

    ♦ Alice Nichita (ANBR)

    ♦ Aurelia Puiu (FPIA)

    ♦ Răsvan Radu (FinBan)

    ♦ Eric Stab (ACUE)

    ♦ Vasile Şeclăman (OPSFPR)

    ♦ Dan Şucu (FPRC)

    Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 14 dintre cele mai importante sectoare ale economiei naţionale şi este partener de dialog social, reprezentativă la nivel naţional. Cu o contribuţie de peste 26% din PIB şi un total de peste 330.000 de angajaţi în aproape 2.000 de firme mari şi mici, cu capital român şi străin, Concordia este singura organizaţie din România membră în BusinessEurope, Organizaţia Internaţională a Angajatorilor (IOE) şi Business at OECD (BIAC).

  • Concordia, una dintre cele mai puternice confederaţii patronale, răspunde la declaraţia premierului Cîţu, care cere mediului de afaceri să se implice în campania de vaccinare: Există companii care în câteva zile pot începe procesul de vaccinare. Au nevoie doar de cadrul legal şi de vaccinuri

    Concordia, organizaţia care reprezintă cele mai mari companii din România, condusă de preşedintele şi CEO Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, apreciază în sens pozitiv declaraţia premierului Cîţu, care cere mediului de afaceri să se implice în campania de vaccinare, şi menţionează că multe dintre companii şi-au exprimat nu doar disponibilitatea, ci au şi investit în crearea unor astfel de facilităţi, însă procesul de vaccinare nu poate începe fără a exista o direcţie clară de la autorităţi.

    “Există companii care în câteva zile pot începe procesul de vaccinare. Au nevoie doar de cadrul legal şi de vaccinuri. În cele mai multe cazuri, pregătirea logistică va lua puţin timp, dar ea nu poate începe fără direcţie clară de la autorităţi. Ce norme, ce reguli, cum, când, unde, cu cine, cum vin vaccinurile. Lăudăm deschiderea, aşteptăm instrucţiunile şi am dori să existe o consultare între autorităţi şi mediul privat, pentru a evita anumite probleme pe care noi le anticipăm”, spune Radu Burnete, director executiv Concordia.

    Companiile au susţinut eforturile autorităţilor de a gestiona pandemia COVID 19, prin donaţii care să sprijine sistemul medical pentru asigurarea unei îngrijiri cât mai bune pentru pacienţi, sprijin acordat achiziţiei de teste şi orice a fost nevoie pentru a depăşi criza, iar recent, mai multe companii cu peste 140.000 de angajaţi şi-au arătat disponibilitatea de a amenaja centre private de vaccinare, suportând costurile logistice.

    “Ştim că trebuie să facem din nou un ultim efort în încercarea de a relua viaţa normală. Revenim la normalitate, împreună, într-un parteneriat onest si transparent între toţi actorii vieţii publice”, adaugă Radu Burnete .

  • Concordia, una dintre cele mai puternice confederaţii patronale, răspunde la declaraţia premierului Cîţu, care cere mediului de afaceri să se implice în campania de vaccinare: Există companii care în câteva zile pot începe procesul de vaccinare. Au nevoie doar de cadrul legal şi de vaccinuri

    Concordia, organizaţia care reprezintă cele mai mari companii din România, condusă de preşedintele şi CEO Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, apreciază în sens pozitiv declaraţia premierului Cîţu, care cere mediului de afaceri să se implice în campania de vaccinare, şi menţionează că multe dintre companii şi-au exprimat nu doar disponibilitatea, ci au şi investit în crearea unor astfel de facilităţi, însă procesul de vaccinare nu poate începe fără a exista o direcţie clară de la autorităţi.

    “Există companii care în câteva zile pot începe procesul de vaccinare. Au nevoie doar de cadrul legal şi de vaccinuri. În cele mai multe cazuri, pregătirea logistică va lua puţin timp, dar ea nu poate începe fără direcţie clară de la autorităţi. Ce norme, ce reguli, cum, când, unde, cu cine, cum vin vaccinurile. Lăudăm deschiderea, aşteptăm instrucţiunile şi am dori să existe o consultare între autorităţi şi mediul privat, pentru a evita anumite probleme pe care noi le anticipăm”, spune Radu Burnete, director executiv Concordia.

    Companiile au susţinut eforturile autorităţilor de a gestiona pandemia COVID 19, prin donaţii care să sprijine sistemul medical pentru asigurarea unei îngrijiri cât mai bune pentru pacienţi, sprijin acordat achiziţiei de teste şi orice a fost nevoie pentru a depăşi criza, iar recent, mai multe companii cu peste 140.000 de angajaţi şi-au arătat disponibilitatea de a amenaja centre private de vaccinare, suportând costurile logistice.

    “Ştim că trebuie să facem din nou un ultim efort în încercarea de a relua viaţa normală. Revenim la normalitate, împreună, într-un parteneriat onest si transparent între toţi actorii vieţii publice”, adaugă Radu Burnete .

  • Locul unde s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, ajuns în paragină. Cum arată astăzi clădirea – GALERIE FOTO

    Fostul hotel Concordia din Bucureşti, aflat pe strada Smârdan nr. 39, este locul în care s-a înfaptuit Unirea Principatelor Moldovei şi Ţării Româneşti, prin cea de-a doua alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, în urmă cu 157 de ani.

    Hotelul a fost construit în 1852 şi avea 90 de camere; în 1884, în urma unui incendiu de pe strada Smârdan, clădirea a ars în mare parte. Hotelul Concordia a fost refăcut, dar a fost afectat de un nou incendiu 7 ani mai târziu. Astăzi, clădirea este înscrisă în lista momumentelor istorice a Municipiului Bucureşti.

    Concordia a funcţionat până în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar în timpul comunismului a fost administrat de ICRAL şi repartizat oamenilor muncii.[3] După 1989, imobilul a fost câştigat în instanţă de un cetăţean străin, care l-a vândut imediat firmei Ro Naturstein SRL în octombrie 2003, potrivit Wikipedia.

    Din păcate, clădirea a ajuns o ruină. Numai o simplă inscripţie, dar şi aceasta deteriorată, aminteşte despre trecutul ei.

    Hotelul Concordia a găzduit întâlnirea istorică din seara zilei de 23 ianuarie 1859, în cadrul căreia s-a decis alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Ţării Româneşti şi al Moldovei.

  • Gruparea infracţională Ndrangheta transporta cocaină la bordul vasului Costa Concordia

    Potrivit site-ului GiglioNews.it, autorităţile italiene au interceptat o conversaţie telefonică între doi lideri ai organizaţiei Ndrangheta care vorbeau despre transportarea unor mari cantităţi de cocaină la bordul navelor de croazieră.

    “Îţi aminteşti de principesa aceea? De la ce companie era?”, întreba un lider Ndranghetta, Massimo Tiralongo, referindu-se, potrivit Gărzii Financiare italiene, la o navă de croazieră. În contextul în care interlocutorul său parea să nu înţeleagă, conversaţia a continuat. “Nava aceea care a ajuns în atenţia întregii lumi…”, a adăugat liderul mafiot italian, referindu-se la vasul de croazieră Costa Concordia, scufundat parţial în largul Insulei Giglio pe 13 ianuarie 2012, într-un accident soldat cu 32 de morţi.

    În aceeaşi conversaţie, cei doi mafioţi au vorbit şi despre o altă navă de croazieră – La Famosissima, a companiei MSC. Autorităţile italiene au descoperit un container cu droguri la bordul acestei nave, în Portul Genova, în octombrie 2014.

    Reţeaua infracţională Ndrangheta este activă în sudul Italiei, în principal în regiunea Calabria.