BusinessMagazin

Tag: concluzie

  • “Coronavirusul n-a aparut aşa cum crede lumea”. Concluzia virusologilor: COVID-19 a ajuns la stadiul actual în ani ori decenii

    Coronavirusul nu a apărut brusc, ci s-a dezvoltat în ani ori chiar decenii, spun virusologii. Abia acum el a căpătat abilitatea de a se transmite la oameni. Coronavirusul a apărut prima data în Wuhan

    Coronavirusul care provoacă boala COVID-19 s-ar putea răspândi de ani ori chiar decenii, explică specialiştii în virusologie din Statele Unite, Marea Britanie şi Australia, care au avansat cu studiul acestui virus. Ei explică că deşi există de multă vreme, abia recent a căpătat abilitatea de a se transmite la oameni. Primul caz a fost consemnat în oraşul Wuhan, China.

    Studiul condus de Kristian Andersen de la Scripps Research Institute din California, Andreaw Rambaut de la University of Edinburgh, Scoţia, Ian Lipkin de la Columbia University of New York, Edward Holmes de la University of Sydney şi Robert Garry de la Tulane University din New Orleans a fost publicat în Nature Medicine pe 17 martie.

    Dr. Francis Collins, director al US National Institute of Health, care nu a fost implicat în efectuarea cercetării, spune că studiul vine cu o ipoteză validă, scenariul evoluţiei virusului la animale şi al transmiterii la oameni fiind cel mai aproape de adevăr.

    “Astfel, rezultatul evoluţiei şi al schimbărilor suferite în ani, poate chiar decenii, a căpătat în cele din urmă abilitatea de a se transmite la oameni şi de a provoca o boală cu potenţial mortal”, spune Dr. Drancis Collins.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce aduce 2020 pe piaţa asigurărilor?

    Anul 2019 a fost instabil pentru piaţa asigurărilor, în care jucătorii s-au concentrat atât pe diversificarea portofoliilor, cât şi pe digitalizarea proceselor interne şi externe, pentru a fi mai eficienţi şi a comunica mai simplu cu clienţii. Cu toate acestea, rezultatele paşilor făcuţi anul trecut se vor concretiza în anul 2020, acesta fiind anul în care asigurătorii îşi vor vedea rezultatele parteneriatelor clădite şi efectul unei concentrări mai mari pe segmentul asigurărilor de viaţă.
    Virgil Şoncutean, CEO-ul societăţii de asigurări Allianz-Ţiriac, prezentă în topul celor mai mari jucători din piaţa asigurărilor, atât pe segmentul asigurărilor generale, cât şi pe segmentul asigurărilor de viaţă, a explicat că viitorul îl reprezintă segmentul asigurărilor de viaţă, chiar dacă asigurările de tip Casco rămân în continuare printre principalele surse de profit pentru asigurători de pe piaţa locală. „2021 s-ar putea să fie anul în care vom deveni o companie cu peste 50% pondere asigurări nonauto şi life. Faptul că reuşim să absorbim şocuri sau efecte ale deciziilor pe care le luăm în cursul anului arată că mixul portofoliului este destul de echilibrat, iar acesta continuă să crească. Noi am investit foarte mult pe segmentul asigurărilor de viaţă pentru că vedem un deficit de protecţie financiară pe asigurările de viaţă foarte mare în România”, a spus Virgil Şoncutean.
    Asigurările de sănătate reprezintă un segment spre care jucătorii din piaţa asigurărilor se îndreaptă datorită potenţialului pe care îl are. „Asigurările de sănătate sunt o linie strategică. Există expertiză, apetit, cadrul legislativ este favorabil prin fiscalităţile existente, dar şi prin introducerea coplăţilor. Discuţii există şi cu legiuitorii pe partea de asigurări de sănătate. Ce este important pe piaţa asigurărilor de sănătate este ca expertiza jucătorilor să fie în creştere. Piaţa asigurărilor private de sănătate este încă la început. Toţi jucătorii declară public că vor să fie prezenţi, activi pe această piaţă. Într-o perspectivă pe termen mediu, poate să fie un contribuitor la finanţarea sistemului public”, a explicat CEO-ul Allianz-Ţiriac. În acest sens Virgil Şoncutean a dat exemplul Ordonanţei 114, care a fost introdusă fără a exista o minimă consultare. „Lipsa de dialog poate să nască monştri. Scopul este de a creşte piaţa, nu de a împărţi o felie mai mare dintr-un tort care scade. De multe ori se încearcă rezolvarea unei probleme pe termen scurt creând o problemă nouă pe termen lung, iar acest lucru este nesănătos. Asigurătorii pot contribui la înţelegerea consecinţelor pe termen lung dacă există comunicare şi transparenţă cu autorităţile.” Segmentul asigurărilor de sănătate este mult mai uşor înţeles de către clienţi, iar în continuare asigurările de tip corporate domină.
    O parte importantă a evoluţiei asigurărilor o reprezintă zona online. În momentul de faţă avem două platforme digitale, site-ul Allianz-Ţiriac, care include asigurări de locuinţe, Casco şi travel, şi platforma mobilă, care cuprinde asigurările RCA, Casco şi travel. Problema cu care te loveşti când vine vorba de poliţele de asigurări distribuite online este că produsul trebuie să fie suficient de simplu pentru a se putea tranzacţiona. Dacă produsul este mai complex, atunci intervine nevoia de a comunica cu un consilier sau asistent pentru explicaţii”, a adăugat Virgil Şoncutean.
    Cu toate acestea, CEO-ul Allianz-Ţiriac a scos în evidenţă că dinamica online-ului este superioară şi creşte cu o viteză mai mare decât compania, dar ponderea nu a depăşit 3-4% din volumul companiei.
    Schimbările care se văd în economie şi în vieţile oamenilor se resimt şi la nivelul pieţei asigurărilor, unde clienţii încep să rezilieze poliţe de asigurări de viaţă pentru că sunt de părere că nu mai au nicio legătură cu viaţa lor din prezent, iar suma acoperită nu mai are relevanţă. „De aceea trebuie să existe o interacţiune mai bună cu clienţii pentru a putea face un eventual update şi pentru a putea face poliţa relevantă în continuare. Scopul final nu este de a vinde cu orice preţ, ci să iei o decizie privind utilitatea poliţei, dacă îi trebuie clientului sau nu îi trebuie. Eu nu folosesc niciodată educaţia financiară precară ca o scuză, ci mai mult ca o autocritică. Ca industrie sunt de părere că nu am făcut suficient pentru a ajuta pe oricine să ia o decizie privind poliţele de asigurare”, a spus Virgil Şoncutean.

  • Opinie Adrian Cioroianu, trainer executive, ACKnowledge România: „Probleme cu retenţia Milenialilor şi a Generaţiei Z?”

    Şi tinerii ce fac? În zona de vânzări, conform unui studiu al eJobs, din totalul de 3 milioane de aplicări pentru un job de vânzări de la începutul anului şi până în prezent, 750.000 de aplicări au venit de la tinerii între 18 şi 24 de ani şi doar 37.000 de la tinerii sub 18 ani. Din cele 37.000 de aplicări, câteva sute au ajuns şi la mine pentru că am deschis mai multe poziţii de fundraiser pentru un proiect de strângere de fonduri. Poziţii ideale pentru elevi de liceu şi pentru studenţi.
    Să lucrezi cu tineri mileniali şi din generaţia Z poate fi foarte provocator şi plin de învăţăminte. Şi prin firmele prin care am trecut mai erau câţiva mai tineri prin echipă, dar să construieşti şi să conduci o echipă formată exclusiv din tineri între 18 şi 22 de ani e o experienţă greu de descris. Asta pentru că habar nu ai ce merge şi ce nu merge cu ei, ce îi motivează, ce îşi doresc. A fost un proces de învăţare pentru mine.
    Retenţia lor începe chiar de la recrutare. Dacă ştii că jobul pe care îl propui presupune ca ei să câştige o bună parte din bani sub formă de comision, spune foarte clar asta. Valabil şi dacă presupune un anumit număr de ore lucrate, ce anume trebuie să facă exact, care sunt obligaţiile şi beneficiile lor. Spune clar de la început. Ca să eviţi 200 de aplicări din care vei avea 100 de oameni interesaţi, 70 la interviu, 50 la training, vei pregăti 44 de contracte de muncă, pe care le vor semna 36 de oameni şi vei rămâne după trei luni cu 3 oameni. Orice asemănare cu realitatea este pur întâmplătoare. La interviu te interesează să „sapi” pe trei direcţii împreună cu ei: abilităţi, dorinţă şi potrivire. Pentru abilităţi, testează fiecare lucru pe care îl vor avea ei de făcut propriu-zis pe partea de vânzare, fie că e vorba de roleplay de vânzare, fie că doar vrei să vezi cum gândesc despre ce e de făcut. Pentru dorinţă, „cât le este de foame”, vrei să vezi cum văd ei ceea ce o să facă într-un an, ce îşi doresc să facă, să realizeze. Pentru potrivire, vrei să se potrivească cu restul oamenilor tăi şi cu tine, să se integreze în echipa.
    Atât în partea de recrutare, cât şi apoi în zona de onboarding şi de retenţie, dacă putem folosi tehnologia cât mai mult, cu atât o să le placă şi mai mult ceea ce se întâmplă. Adică dacă vrei să le dai un formular pe care să îl completeze, de ce să o facă pe hârtie, când pot să facă asta pe telefonul mobil?
    Onboardingul milenialilor şi tinerilor din generaţia Z ar trebuie să meargă pe trei direcţii imediat după recrutare:
    – aspecte legate de organizaţie: istoric, misiune, valori, cultură organizaţională. Aceste lucruri ar trebui apoi întărite în primele trei luni printr-o zi dedicată culturii în companie pentru a le aduce din nou în prim-plan şi pentru a le da importanţă.
    – aspecte tehnice: tot ce înseamnă abilităţi de vânzare, negociere, prezentare, abilităţi tehnice, instrumente care sunt folosite de ei în zona de vânzare. Aici trainingul este rege, sales coaching, întâlniri duble, job shadow.
    – aspecte sociale: legate de integrarea lor în echipă. Nimic nu ajută mai mult decât un „buddy” care îşi face treaba cum trebuie, un mentor care să le ghideze dezvoltarea profesională şi în general orice timp petrecut cu echipa în afara serviciului bineînţeles.

    Strategia de retenţie se construieşte pe patru piloni importanţi:
    1. Financiar: o schemă de comisionare care să încurajeze calitatea vânzărilor pe care ei le efectuează face minuni. Nu totul se reduce la cantitate. Şi începem să învăţăm asta. Greu. Până la urmă nu mă interesează să lucrezi opt ore pe zi şi poate şi ore suplimentare, mă interesează să fii eficient.
    2. Recunoaştere. Să vă dau câteva exemple care pentru mine au funcţionat cu oamenii tineri. Clasicul team building reinterpretat, o dată pe lună – care de fapt era o ieşire împreună cu toată lumea în oraş. Prezenţa nu era obligatorie. Mesaje zilnice de încurajare şi premiere, diplome săptămânale şi trofee lunare. Un premiu anual pentru lucruri ieşite din comun pe care le făceau. Diferite trepte pe care le puteau atinge în cariera lor de vânzători în funcţie de timpul petrecut în firmă şi de rezultatele lor: junior, senior, team leader, coordonator, trainer, manager. Pot ajunge chiar la echipa proprie de care să aibă grijă. Încurajăm mult partea asta de reverse mentoring în care tinerii ne învaţă lucruri. Aţi fi surprinşi ce impact poate să aibă. Un plan de carieră este absolut necesar şi care să fie aliniat cu planul de succesiune pentru managerii din compania ta.
    3. Creştere din punct de vedere profesional. Când vorbim de tineri mileniali şi tineri din generaţia Z, planul de retenţie nu trebuie să se concentreze pe termen lung, adică să ne gândim să facem ceva doar când au 3-4 ani în organizaţie. Foarte important este primul an, în care reuşim să îi facem să stea alături de noi. Iar planul trebuie dus în detaliu: primele trei luni alături de noi, prima jumătate de an, „seniorii” deja cu peste şase luni vechime în firma ta. Atât de mult s-a comprimat totul când vine vorba de retenţia oamenilor tineri. Ce putem face: programe de mentorat, scurt feedback săptămânal pentru fiecare om, un feedback amplu, mai formal de ambele părţi, o dată la trei luni, sub forma unui retention interview, traininguri pe partea de vânzare, negociere, comunicare asertivă şi time management. Apoi avansăm: programe de sales coaching, de împărtăşire a unor exemple de succes, sisteme de recompensă, concursuri de vânzări, prânzuri cu echipa, traininguri de vânzări avansate, prezentări de impact, influenţare şi bazele coachingului. Deja trece timpul şi ei pot ţine traininguri la rândul lor pentru colegii noi, să îi trimită la conferinţe de business, TEDx, etc., să poată veni cu idei inovative, cină cu membri ai managementului sau VIP pe care ei îl admiră, traininguri de management, leadership, coaching avansat. Uşor de făcut, nu-i aşa?
    4. Echilibru muncă – viaţă personală. Aici aş propune o abordare îndrăzneaţă: o dată la două luni, o zi liberă pentru tânărul nostru, dar plătită. Să facă ce îşi doreşte el. Ce îl pasionează pe el. Până la urmă, cea mai simplă cale să nu îţi plece tinerii este să construieşti un plan ca să îi faci să stea. Tu ai un plan?

  • Concluzia in cazul copilului de 1 an şi 10 luni care a murit la Sanador, după o operaţie de hernie inghinală

    „Comisia de Disciplină, învestită cu soluţionarea cauzei, a constatat că aspectele prezentate în reclamaţie şi deduse judecăţii forului disciplinar vizează conduita terapeutică şi atitudinea deontologică ale medicilor implicaţi, ceea ce face de jure obiectul cercetării disciplinare.
     
    Monitorizarea parametrilor vitali postoperator a fost insuficientă, ceea ce a condus la lipsa unei atitudini terapeutice active, legate de complicaţia postoperatorie apărută.
     
    Decesul s-a produs în urma apariţiei unui tematom retropertioneal, cauzat de lezarea unor vene ale funiculului spermatic stâng, urmată de instalarea unui şoc hemoragic iniţial insidios, ulterior progresiv şi ireversibil”, se arată în raportul Colegiului Medicilor din Bucureşti.
     
    Potrivit documentului, monitorizarea postoperatorie ar fi trebuit să fie una complexă şi să includă explorări imagistice şi biologice într-o secţie de Terapie Intensivă pe o perioadă mai îndelungată, având în vedere comobrbidităţile preexistente ale copilului.
     
    „Din punct de vedere al organizării activităţii medicale a spitalului, considerăm că nu a fost asigurată continuitatea activităţii medicale în gardă, conform legii, în ceea ce priveşte monitorizarea chirurgicală pediatrică. Comisia de Disciplină, după administrarea tuturor probelor apreciate ca fiind necesare, constată că faptele şi împrejurările arătate mai sus au constituit abatere de la buna practică medicală”, se mai arată în concluziile comisiei de Disciplină.
     
    În urma anchetei Colegiului Medicilor din Capitală, s-a decis sancţionarea prin vot de blam medicilor chirurgi care au realizat actul operator şi monitorizarea postoperatorie a copilului, a echipei de Anestezie şi Terapie Intensivă participantă la monitorizarea postoperatorie a pacientului şi sancţionarea echipei de Pediatrie care l-a monitorizat.
     

  • Concluzie năucitoare: Părinţii ar trebui să îşi ţină copiii departe de Facebook, aşa cum îi ţin departe de droguri

    Studiile arată că oamenii dependenţi de social media prezintă aceeaşi incapacitate de a lua decizii ca oamenii dependenţi de droguri, potrivit unui studiu citat de Bloomberg.

    Cercetătorii au găsit o legătură între utilizarea excesivă a social media şi comportamentul dependenţilor de droguri.

    Un experiment condus de cercetători americani arată că oamenii dependenţi de social media au performanţe mai proaste în viaţa de zi cu zi.

    Exact acelaşi trend a fost descoperit în cazul persoanelor care fac abuz de droguri precum cocaina sau heroina.

    „Circa o treime din oamenii de pe planetă folosesc social media, iar unii dintre aceşti oameni fac abuz de aceste site-uri”, spune dr. Dar Meshi, cel care a condus cercetarea realizată de Universitatea de Stat din Michigan. „Sperăm ca descoperirile noastre să motiveze pe toată lumea să ia dependenţa de social media în serios”.

    Studiul arată o conexiune între utilizarea excesivă a social media şi inabilitatea de a lua decizii – o particularitate des întâlnită în cazul consumului de droguri.

    Echipa condusă de Meshi le-a cerut celor 71 de participanţi să răspundă la un sondaj care a fost construit pentru a măsura dependenţa lor psihologică de Facebook.

    Întrebările s-au legat motivele pentru care ei folosesc Facebook, felul în care se simt când nu pot avea acces la reţeaua socială, încercările lor de a renunţa la social media şi impactul pe care Facebook l-a avut asupra studiilor sau activităţii lor.

    Cei care au participat au fost apoi testaţi cu ajutorul unei metode denumite Iowa Gambling Task – o metodă care analizează capacitatea de a lua decizii şi comportamentul de risc şi este utilizată în masă de psihologi.

    Participanţii trebuiau să identifice un tipar al carţilor dintr-un pachet şi să ghicească ce cărţi vor urma în acel pachet.

    Cercetătorii au descoperit că cei care au folosit excesiv social media aveau probleme în a identifica un tipar clar.

    Rezultatele testului Iowa Gambling Task sunt similare şi în cazul dependenţilor de heroină, cocaină şi metamfetamină.

    „Capacitatea de a lua decizii este de multe ori compromisă în cazul indivizilor cu probleme de abuz de substanţe”, spune Meshi.

     

     

     

     

  • BREAKING | Ministerul Justiţiei anunţă cea de-a DOUA selecţie pentru şefia DNA. Noua procedură lansată va dura o lună de zile

    Astfel, între 06.08 – 06.09. 2018, Ministerul Justiţiei organizează, la sediul său din Bucureşti, selecţia procurorilor pentru numirea în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    Lista procurorilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la selecţie şi programarea interviurilor se vor afişa la sediul Ministerului Justiţiei şi se vor publica pe pagina Internet a acestuia, la data de 29.08.2018.

    Procurorii participanţi la selecţie vor susţine, în perioada 03 – 05.09.2018, un interviu cu ministrul justiţiei care constă în:

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Concluzie alarmantă: centralele nucleare din Franţa sunt nesigure

    Centralele nucleare din Franţa sunt o ameninţare la siguranţă din cauza faptului că se bazează prea mult pe surse externe, sunt nesigure în cazul unui atac terorist şi duc lipsă de rigoare operaţională, conform unui raport parlamentar citat de Reuters.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • FMI: Trecerea de pragul de 40% din PIB al datoriei publice creşte riscul de recesiune

    Datele FMI, bazate şi pe cele ale Băncii Naţionale ale României (BNR), indică un nivel al datoriei între 40% si 45% din PIB ca prag pentru o creştere semnificativă a riscului de recesiune, cu impact negativ asupra capacităţii guvernului de refinanţare a datoriilor. Nivel de 45% din PIB este, însă, considerat critic, riscul de recesiune crescând până la 50%.

    Această concluzie a fost prezentată şi în Raportul privind Stabilitatea Financiară din 2015 al BNR.

    Fondul Monetar mai atrage atenţia şi asupra faptului că, din punct de vedere istoric, riscul suveran (posibilitate neindeplinirii obligatiilor de plată externe din motive aflate sub controlul guvernului) a fost volatil chiar şi când datoria publică a avut o pondere mică în PIB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Cronică de film – Solo: A Star Wars story. Bun, dar nu destul de bun

    Ca film de sine stătător, Solo: A Star Wars Story e o producţie reuşită, mult peste media celor de astăzi – comparând filmul cu altele de acelaşi gen, evident. Ca parte a universului Star Wars, nu cred că va fi unul dintre episoadele de care să se vorbească ani de-a rândul.

    Alden Ehrenreich joacă bine, chiar mai bine decât m-aş fi aşteptat, iar asta e clar un plus pentru film. E mai bun decât Harrison Ford? În niciun caz.

    Urmărind filmul, aveam impresia că văd un alt personaj implicat într-o cu totul altă serie de aventuri. Nu l-am identificat nicio secundă pe Ehrenreich cu Han Solo, iar asta spune multe mai ales despre modul în care Harrison Ford şi-a însuşit acest rol. A făcut acelaşi lucru şi în cazul seriei Indiana Jones, un alt exemplu de filme în care nu cred că protagonistul poate fi înlocuit.

    Trecând de partea legată de interpretare, Solo: A Star Wars Story e un film dinamic, plin de efecte speciale, dar cu destul de multe lipsuri în zona de umor. Din acest punct de vedere, e mult mai apropiat de Rogue One: A Star Wars Story decât de The Force Awakens sau The Last Jedi.

    Legăturile cu tema centrală a universului Star Wars, Jedi vs. Sith, sunt puţine şi foarte puţin exploatate. Rămâne de văzut dacă publicul o să perceapă asta într-un sens pozitiv sau unul negativ.

    Spuneam, la început, că s-a muncit extrem de mult pentru ca Solo: A Star Wars Story să ajungă în sălile de cinema. Phil Lord şi Christopher Miller au ocupat în primă fază scaunele de regizori, dar cei de la Disney au fost atât de dezamăgiţi de rezultat încât au adus un alt realizator, Ron Howard, şi i-au cerut să refilmeze 70% din film. Ca urmare, costurile au crescut extrem de mult, transformând Solo într-una dintre cele mai scumpe producţii realizate în istoria cinematografiei. Problemele au continuat să se adune, la un moment dat punându-se chiar problema ca întreg proiectul să fie anulat.

    În condiţiile date, cred că Solo: A Star Wars Story e un film reuşit.

    În concluzie, aş spune că cei de la Disney şi-au asumat un risc prea mare încercând să dea o nouă faţă unui personaj atât de cunoscut. Mărturisesc că sunt extrem de curios cum vor exploata, pe viitor, universul creionat de George Lucas.

    Nota: 7,5/10

  • Câtă fericire produce alcoolul. Concluzia cercetătorilor

    Consumat în cantităţi mari, alcoolul nu face bine sănătăţii, o ştie toată lumea. Însă cercetătorii de la London School of Economics au vrut să afle altceva.

    Alcoolul este asociat adesea cu fericirea de moment, iar cei mai mulţi spun că beau ca să se simtă bine. Acesta este motivul pentru care oamenii de ştiinţă britanici au încercat să măsoare exact câtă fericire obţine o persoană de la un pahar de vine sau o sticlă de bere. Pentru asta s-au folosit de aplicaţia Mappiness, dezvoltată de London School of Economics.

    Citiţi mai multe pe www.gustarte.ro