Cardinalii, reuniţi cu uşile închise în Capela Sixtină, trebuie să-l aleagă pe succesorul lui Benedict al XVI-lea, care ar putea fi un papă italian sau unul din Americi, relatează AFP. După ce un fum negru a fost vizibil marţi seara, rundele de vot de miercuri – două dimineaţa şi două după-amiaza – vor fi decisive pentru a confirma situaţia din interiorul Conclavului. Cardinalul de New York, Timothy Dolann, a pariat pe un rezultat rapid “de-acum până joi seara”, în timp ce se adresa enoriaşilor, înainte de a fi obligat să păstreze tăcerea, asemeni celorlalţi 114 electori. Un favorit, potrivit martorilor, este cardinalul arhiepiscop de Milano, Angelo Scola, care ar primi voturi din Europa şi Statele Unite. Alţi favoriţi sunt cardinalul arhiepiscop de Sao Paulo, Odilo Pedro Scherer, care ar avea sprijinul Curiei, şi cardinalul din Quebec, Marc Ouellet, binecunoscut în America Latină şi fost “ministru” al Papei Benedict al XVI-lea însărcinat de conducerea Congregaţiei Episcopilor.
Tag: Conclav
-
Următorul Papă trebuie să aibă stofă de CEO
Biserica Catolică este cea mai veche şi mai de succes multinaţională din lume, scrie publicaţia Economist, cu peste un miliard de clienţi, un milion de angajaţi şi cel mai cunoscut logo din lume, la care se adaugă cea mai vastă reţea de distribuţie la nivel mondial. Viitorul Papă ar trebui, aşadar, să aibă stofă de CEO pentru a putea gestiona tot ce înseamnă Biserica Catolică.
Conclavul întrunit mâine la Vatican pentru alegerea următorului Papă este considerat o potenţială sursă de venituri pentru economia suferindă a capitalei italiene. Numirea Papei John Paul II din 2011, de pildă, a însemnat aproximativ 235 de milioane de euro pentru economia Romei. Nenumăraţi credincioşi au venit atunci din toate colţurile lumii la Vatican, lucru care s-a văzut în încasările agenţiilor de turism, hotelurilor şi restaurantelor din zonă.
Acum, la Vatican au venit deocamdată doar cei 115 cardinali, iar masele pe care sperau afaceriştii din zonă să-i atragă conclavul se lasă încă aşteptate. Deşi numărul de călătorii către Roma, rezervate prin intermediul site-ului american Expedia, s-au dublat faţă de perioada similară a anului precedent, aştepările sunt totuşi mai reduse comparativ cu acum doi ani.
Cu toate acestea, autorităţile din Roma se anunţau după demisia recentă a Papei Benedict al XVI-lea că aşteaptă câteva sute de mii de vizitatori cu ocazia conclavului pentru alegerea următorului Papă. Este însă greu de spus dacă va fi sau nu aşa, având în vedere că momentan nu sunt mişcări semnificative la Vatican, cu excepţia celor aproximativ 5.000 de jurnalişti din toată lumea care au cerut acreditări pentru a acoperi evenimentul.
Singurele afaceri care simt deja impactul conclavului sunt hotelurile din preajma Vaticanului. Potrivit Casevacanza.it, cererea pentru locuri de cazare din aceasttă săptămână a crescut cu 30%, scrie BusinessWeek.
În ultima sută de ani, niciunul dintre cele nouă conclavuri care au avut loc pentru alegerea unui Papă nu a durat mai mult de cinci zile – în 1922, cu ocazia alegerii lui Pius al XI-lea. Cele mai scurte conclavuri au avut loc în 1939, când a fost ales Papa Pius al XII-lea, în 1978, când a fost ales Ioan Paul I, şi în 2005, cu ocazia alegerii Papei Benedict al XVI-lea. Prin urmare, comentatorii de la Vatican estimează că este posibil ca Biserica Catolică să aibă un nou Papă înainte de Paşte, care anul acesta se sărbătoreşte la 31 martie.
Conclavul are loc în Capela Sixtină, iar votul se desfăşoară cu uşile închise şi fără prezenţa niciunei persoane străine. Cardinalii nu au voie să divulge nimănui detalii despre desfăşurarea votului şi nici folosească mijloace electronice de comunicare în acest sens. Votul începe în prima zi, iar dacă niciun candidat nu întruneşte două treimi din voturi, adică majoritatea necesară pentru alegerea Papei, atunci votul se repetă de două ori zilnic, în fiecare dimineaţă şi după-amiază. Dacă nici după a treia zi nu se întruneşte majoritatea, este permisă o zi de pauză pentru reflecţie şi rugăciune.
-
Conclavul care îl va alege pe noul papă începe la 12 martie. Cum va decurge votul
În ultima sută de ani, niciunul dintre nouă conclavuri care au avut loc pentru alegerea unui papă nu a durat mai mult de cinci zile (în 1922, cu ocazia alegerii lui Pius al XI-lea). Cele mai scurte conclavuri au avut loc în 1939, când a fost ales Papa Pius al XII-lea, în 1978, când a fost ales Ioan Paul I, şi în 2005, cu ocazia alegerii Papei Benedict al XVI-lea. Prin urmare, comentatorii de la Vatican estimează că este posibil ca Biserica Catolică să aibă un nou papă înainte de Paşte, care anul acesta se sărbătoreşte la 31 martie.
Peste jumătate dintre cardinali sunt europeni (60, dintre care 28 de italieni), urmaţi de latino-americani (19), nord-americani (14), africani (11), asiatici (10) şi un australian, scrie La Stampa. Vârsta medie a participanţilor la conclav este de 72 de ani, cel mai tânăr fiind indianul Baselio Cleemis Thottunkal, care împlineşte 54 de ani în iunie, iar cel mai bătrân germanul Walter Kasper, care a împlinit 80 de ani în martie. Au drept de vot în conclav cardinalii care nu au împlinit vârsta de 80 de ani înainte de data la care scaunul papal rămâne vacant (sede vacante) – în cazul de faţă, 11 februarie, data când Papa Benedict şi-a anunţat retragerea.
Conclavul, reuniunea de alegere a papei, are loc în Capela Sixtină, iar votul se desfăşoară cu uşile închise şi fără prezenţa niciunei persoane străine, de unde şi denumirea de conclav – “con- + clavis” – “cu cheie” în latină. Cardinalii nu au voie să divulge nimănui detalii despre desfăşurarea votului şi nici folosească mijloace electronice de comunicare în acest sens. Votul începe în prima zi, iar dacă niciun candidat nu întruneşte două treimi din voturi, adică majoritatea necesară pentru alegerea papei, atunci votul se repetă de două ori zilnic, în fiecare dimineaţă şi după-amiază. Dacă nici după a treia zi nu se întruneşte majoritatea, este permisă o zi de pauză pentru reflecţie şi rugăciune.
Deşi teoretic orice bărbat catolic necăsătorit poate fi ales papă, noul Suveran Pontif va fi selectat cel mai probabil dintre cardinalii prezenţi, având în vedere tradiţia (cel mai recent papă care nu a provenit din rândul cardinalilor a fost Urban al VI-lea, în 1379). Nu există nicio listă oficială cu candidaţi, cutuma fiind ca niciun cardinal să nu-şi promoveze candidatura în presă ori în bisericile de unde provine.
Cardinalii care au făcut declaraţii în presă în ultima vreme au conturat însă un posibil profil generic al viitorului papă, care ar trebui să nu aibă mai mult de 70 de ani, să aibă o cultură teologică vastă, să fie carismatic, cu capacitate organizatorică şi de conducere, capabil să călătorească şi să comunice în mai multe limbi străine. Cunoaşterea limbii italiene este obligatorie, întrucât orice papă este în acelaşI timp şi episcopul Romei.
-
Conclavul pentru desemnarea viitorului papă va avea 117 membri. Când va fi ales noul papă
În viitorul Conclav, numărul cardinalilor electori va fi de 117, ţinând cont de faptul că prelatul ucrainean Lubomir Husar va împlini 80 de ani pe 26 februarie, cu două zile înainte de anunţarea oficială a demisiei Papei Benedict al XVI-lea, şi va pierde astfel dreptul de vot.
Dintre aceştia, 60 de cardinali sunt europeni, 28 fiind italieni. Cardinalii italieni sunt următorii: Angelo Amato, Ennio Antonelli, Giuseppe Bertello, Tarcisio Bertone, Domenico Calcagno, Francesco Coccopalmerio, Angelo Comastri, Velasio De Paolis, Raffaele Farina, Fernando Filoni, Giovanni Lajolo, Francesco Monterisi, Attilio Nicora, Mauro Piacenza, Gianfranco Ravasi, Giovanni Battista Re, Paolo Sardi, Antonio M. Vegliò, Giuseppe Versaldi, Angelo Bagnasco, Giuseppe Betori, Carlo Caffarra, Severino Poletto, Paolo Romeo, Angelo Scola, Crescenzio Sepe, Dionigi Tettamanzi şi Agostino Vallini.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro