Tag: concesionare

  • Concurenţă pentru litoralul românesc. Un oraş îşi amenajează propria plajă si chiar şi un port

    Nisip, umbreluţe, şezlonguri şi răcoritoare la discreţie reprezintă o ofertă ce poate fi găsit nu pe malul mării, ci pe cel al Dunării, la Corabia.

    Doi antreprenori din localitatea olteană au ales să pună în valoare frumuseţea naturală a zonei şi au concesionat malul râului de la Primărie. Au adus nisip cu camioanele de tonaj, iar acum corăbienii se pot bucura de o zonă de agrement în toată regula.

    ”Doi investitori au luat plaja prin concesiune şi o amenajează, în zona Falezei Dunării. Au adus nisip, au pus umbreluţe şi şezlonguri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Corabia, Dan Oltean.

    Antreprenorii achită o sumă anuală către administraţia locală, în schimbul concesiunii Falezei Dunării.

    Portul Turistic Corabia, obiectiv realizat cu fonduri europene şi finalizat anul trecut, este o altă atracţie a oraşului de la Dunăre, în sezonul virtual.

    Reprezentanţii Primăriei Corabia au declarat că, până în prezent, au fost depuse 20 de cereri pentru andocarea ambarcaţiunilor în Portul Turistic Corabia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Concurenţă pentru litoralul românesc. Un oraş îşi amenajează propria plajă si chiar şi un port

    Nisip, umbreluţe, şezlonguri şi răcoritoare la discreţie reprezintă o ofertă ce poate fi găsit nu pe malul mării, ci pe cel al Dunării, la Corabia.

    Doi antreprenori din localitatea olteană au ales să pună în valoare frumuseţea naturală a zonei şi au concesionat malul râului de la Primărie. Au adus nisip cu camioanele de tonaj, iar acum corăbienii se pot bucura de o zonă de agrement în toată regula.

    ”Doi investitori au luat plaja prin concesiune şi o amenajează, în zona Falezei Dunării. Au adus nisip, au pus umbreluţe şi şezlonguri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Corabia, Dan Oltean.

    Antreprenorii achită o sumă anuală către administraţia locală, în schimbul concesiunii Falezei Dunării.

    Portul Turistic Corabia, obiectiv realizat cu fonduri europene şi finalizat anul trecut, este o altă atracţie a oraşului de la Dunăre, în sezonul virtual.

    Reprezentanţii Primăriei Corabia au declarat că, până în prezent, au fost depuse 20 de cereri pentru andocarea ambarcaţiunilor în Portul Turistic Corabia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată resortul lui Radu Mazăre din Madagascar. Cât costă aici un bungalow

    Mai exact, era vorba de 1,8 hectare de teren pe malul oceanului, într-un golf în nordul Madagascarului, pentru care a plătit, potrivit declaraţiei sale la momentul revenirii în ţară, 1 euro pe metru pătrat, consemnează Libertatea.ro.

    „Investiţia o să fie de vreo 200 – 300.000 de euro, bungalouri plus utilităţi. Cei care fac sporturi din astea, cei care se duc până acolo, nu sunt foarte pretenţioşi. Merg pentru frumuseţea locurilor şi pentru vânt. O să fie aşa, cam la două, două stele şi jumătate. Mâna de lucru o să fie ieftină, aşa că nu o să coste mult“, declara, în 2012, Radu Mazăre.

    Mai multe şi imagini pe www.one.ro

  • Cum arată resortul lui Radu Mazăre din Madagascar. Cât costă aici un bungalow

    Mai exact, era vorba de 1,8 hectare de teren pe malul oceanului, într-un golf în nordul Madagascarului, pentru care a plătit, potrivit declaraţiei sale la momentul revenirii în ţară, 1 euro pe metru pătrat, consemnează Libertatea.ro.

        „Investiţia o să fie de vreo 200 – 300.000 de euro, bungalouri plus utilităţi. Cei care fac sporturi din astea, cei care se duc până acolo, nu sunt foarte pretenţioşi. Merg pentru frumuseţea locurilor şi pentru vânt. O să fie aşa, cam la două, două stele şi jumătate. Mâna de lucru o să fie ieftină, aşa că nu o să coste mult“, declara, în 2012, Radu Mazăre.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Povestea arhitectului ajuns patron de restaurant după ce criza l-a forţat să renunţe la meserie

    Matei Ionescu este de profesie arhitect şi primul business pe care l-a construit a fost în domeniu. Apoi, s-a extins în publicitate, iar în 2009, când criza începea să îşi arate colţii, a pariat pe HoReCa, pentru că, spune el, românii beau şi mănâncă şi de tristeţe, şi de fericire.

    Astăzi, antreprenorul deţine două restaurante şi o sală de evenimente sub brandul Gargantua, dar şi businessul de livrare la domiciliu Pizzicato. Pe lista de planuri viitoare se numără un restaurant fusion, sub un nou brand. „Am descoperit la Londra mai multe restaurante fusion cu influenţe asiatice şi ne-am gândit (împreună cu soţia sa, n.red.) că am putea testa conceptul pe piaţa locală. Este un plan pentru 2015, în prezent căutăm spaţii.“

    Antreprenorul vizează deja 3-4 spaţii în zona centrală şi de nord a Bucureştiului, unde locuiesc românii cu venituri peste medie care ar urma să devină şi clienţii restaurantului.

    Pentru acest nou local Matei Ionescu vrea să testeze un nou brand – pe care nu vrea să îl facă deocamdată public. Pentru brandurile Gargantua şi Pizzicato, dezvoltarea se va face intensiv, nu extensiv: nu vor fi deschise localuri noi, ci vor fi îmbunătăţite rezultatele celor deja existente.

    După ce a absolvit Facultatea de Arhitectură antreprenorul a lucrat în consultanţă în arhitectură, având pe lista de clienţi atât companii private mari, cât şi instituţii guvernamentale. Apoi, a început să dezvolte şi proiecte individuale, printre care, aminteşte el, un proiect rezidenţial pe malul lacului Floreasca. Compania de arhitectură o mai are şi astăzi, însă aceasta a trecut în plan secundar, la fel ca şi businessul de producţie publicitară dezvoltat începând cu 1994.

    „În 2008, când am simţit că piaţa de publicitate începe să scadă, am decis să ne orientăm spre zona de food pentru că, indiferent de vremuri, restaurantele şi afacerile din această industrie au fost cele care au suferit cel mai puţin.“ Iniţial, s-a orientat către zona de automate (vending machines), însă a găsit acolo o piaţă puternic competitivă. Mai mult, pentru businessul pe care voia să îl dezvolte, avea nevoie şi de o bucătărie proprie.

    Astfel, în 2009 a apărut Gargantua în inima Bucureştiului, la intrarea în parcul Grădina Icoanei. „Am avut avantajul spaţiului, aici funcţiona anterior o gelaterie. De fapt, locul acesta este cel care m-a convins să intru în acest business”, recunoaşte Matei Ionescu. Restaurantul este deschis pe un teren concesionat pe termen lung şi are circa 150 de locuri vara şi 98 iarna. Povestea spaţiului din Grădina Icoanei este controversată: în 2007, consilierul local de la sectorul 2 şi prim-vicepreşedinte al UNPR sector 5, Silviu Măndescu, a concesionat 180 de metri pătraţi din parcul Grădina Icoanei pe 350 de euro pe lună cu aprobarea primarului Neculai Onţanu, lucru contestat de alţi consilieri din primărie, conform cotidianul.ro. Ulterior, spaţiul concesionat a fost preluat de Gargantua.

    Matei Ionescu a decis să folosească terenul boem, dezvoltând un restaurant cu inspiraţie franceză: „De la început am vrut un bistro de inspiraţie franceză, şi de aici ne-a venit ideea cu numele Gargantua.“ Încă de la început localul a fost gândit pentru a fi divizat în două zone, una de cafenea şi una de restaurant, cele două fiind separate de bar. Un alt aspect pe care l-a luat în considerare Matei Ionescu a fost stilul restaurantului: „În domeniul acesta există două abordări, cea franceză în care angajaţii vorbesc clienţilor cu dumneavoastră, mesele au faţă de masă, iar ospătarii au ţinută oficială, şi cea americană. Aceasta din urmă pariază pe o abordare prietenoasă, dar impersonală“. În cazul Gargantua, antreprenorul a optat pentru prima abordare, deoarece „românii sunt formali şi preferă ca masa să fie luată într-un cadru elegant“.

    Meniul Gargantua a fost construit pentru a se adresa tuturor clienţilor, indiferent de vârstă şi de venituri, însă, în medie, pentru o masă completă un client plăteşte circa 100 de lei. Zilnic, restaurantul are între 100 şi 200 de clienţi care se împart în mod egal între prânz şi cină. „Avem şi clienţi care vin dimineaţa, pentru micul dejun, însă aceştia sunt mai puţini şi de regulă vin să îşi bea cafeaua şi să citească ziarul. Românii iau mai degrabă două cine decât un mic dejun la ora opt.“ Matei Ionescu spune că aceasta este mentalitatea tipică sud-europenilor, respectiv a spaniolilor, italienilor şi grecilor, care preferă să petreacă până noaptea târziu.

  • EXCLUSIV: După licitaţii organizate în pofida avertizărilor şi eşuate, RA-APPS va concesiona imobile

     Astfel, Executivul va acorda mandat Regiei Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), conform unui document obţinut de MEDIAFAX, să atribuie contracte de concesiune de lucrări publice şi contrate de concesiune de servicii pentru a căror executare este necesară exploatarea unor bunuri proprietate publică sau privată a statului, aflate în administrarea sa.

    Concesiunea presupune încheierea unei convenţii între stat si concesionar prin care ultimul obţine dreptul de a exploata bunuri aparţinând statului pe o perioadă determinată, de cel mult 49 de ani, în schimbul unei taxe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deputatul PNL Grigore Crăciunescu, trimis în judecată pentru conflict de interese

     Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a deputatului Grigore Crăciunescu pentru conflict de interese, dosarul urmând să se judece la instanţa supremă.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Grigore Crăciunescu, în calitate de primar al municipiului Paşcani, a perfectat nouă acte juridice cu societăţi comerciale al căror reprezentant legal era fiul său, “realizându-se, astfel, un folos material pentru acesta, la diferite intervale de timp”. Grigore Crăciunescu a activat într-una dintre aceste firme până la momentul dobândirii calităţii de primar.

    Anchetatorii au stabilit că unul dintre cele nouă acte juridice a vizat concesionarea fără licitaţie a unui teren de 110 metri pătraţi, situat vizavi de Primăria Paşcani, la un preţ de aproximativ cinci ori mai mic decât cel stabilit într-un proiect iniţial, pentru construirea unei parcări care deservea laboratorul de analize medicale ce aparţinea familiei lui Crăciunescu

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sunt pregătiţi românii să plătească pentru a circula pe autostrăzi?

    INTRI PE AUTOSTRADĂ IMEDIAT DUPĂ VAMĂ, LA NĂDLAC, după care parcurgi fără întrerupere circa 800 de kilometri până la Constanţa în doar şase ore. Pare un vis îndepărtat pentru şoferii români, cel puţin în ritmul în care se construiesc autostrăzile în prezent în România. Care sunt motivele pentru care o autostradă vest-est, fără întreruperi, întârzie atât de mult?

    În prezent circulaţia este deschisă pe circa 425 din cei aproape 800 de kilometri care leagă vestul României, la Nădlac, cu estul, la Constanţa, care se suprapun Coridorului IV paneuropean. Pe alţi 110 kilometri, între Orăştie şi Sibiu, precum şi în prima parte a tronsonului Lugoj-Deva, se lucrează în prezent, urmând ca şoselele să fie gata anul acesta sau cel târziu în 2014, potrivit celor mai recente promisiuni ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). De asemenea, construcţia pe alte tronsoane urmează să înceapă în următoarele luni sau cel mai târziu la primăvară.

    Chiar dacă în teorie situaţia este aproape roz şi România se apropie cu paşi rapizi de o autostradă vest-est, în practică lucrurile stau cu totul altfel. Chiar la mijlocul rutei între Nădlac şi Constanţa, autostrada „se împotmoleşte„ între Sibiu şi Piteşti, unde deocamdată CNADNR nu a găsit nici până acum o soluţie de finanţare. Considerată una dintre cele mai dificil de construit autostrăzi din ţară, pentru că traversează munţii Carpaţi, autostrada ar urma să coste circa 3 miliarde de euro, bani de care statul însă nu dispune. CNADNR se gândeşte însă să apeleze la fondurile europene din exerciţiul financiar 2014-2020 pentru a o finanţa, dar deocamdată nu există nicio certitudine privind includerea acesteia într-un program finanţat din bani comunitari.

    ÎNTRE TIMP, UNGARIA SE PREGĂTEŞTE SĂ FINALIZEZE O AUTOSTRADĂ CARE SĂ LEGE FĂRĂ ÎNTRERUPERE FRONTIERA EI DE VEST CU AUSTRIA DE CEA ROMÂNEASCĂ. În prezent ungurii mai au de construit doar un tronson de 23 de kilometri, între localitatea ungurească Mako şi graniţa cu România, ce ar urma să fie gata la finalul anului 2014.

  • CFR Călători vrea să concesioneze prin Bursa Română de Mărfuri servicii de catering

    Procedura de licitaţie deschisă cu strigare liberă a preţului vizează încheierea contractului “Concesionarea serviciilor de catering pe 21 de relaţii de transport pe trenurile de călători în care CFR Călători nu desfăşoară aceste servicii”, potrivit unui comunicat al companiei de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro