Tag: concediu medical

  • Proiect PNL: Primele 5 zile de concediu medical, plătite din bugetul de stat şi nu de angajator

    Cadrul legislativ nu încurajează deloc iniţiativele private, economia este sugrumată de măsurile guvernului de la putere, iar birocraţia pune piedici firmelor din România – aceasta este starea de fapt actuală, susţin iniţiatorii.

    „Alături de deputatul PNL Robert Sighiartău am depus o iniţiativă legislativă prin care angajatorul să nu mai cheltuiască de două ori pentru concediile medicale ale angajaţilor: o dată, prin contribuţia la asigurări sociale pentru cei aflaţi în incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii şi a doua oară prin plata primelor 5 zile de concediu medical pentru aceştia, aşa cum se întâmplă în condiţiile actualului cadru legislativ”, a declarat Mara Mareş, printr-un comunicat de presă remis, joi, MEDIAFAX.

    Deputatul PNL mai spune că există anomalii legislative care descurajează antreprenoriatul.

    „Anomaliile legislative de acest fel nu fac decât să descurajeze iniţiativele economice şi antreprenoriatul în general, asta în condiţiile în care deja avem un buget de austeritate în ceea ce priveşte investiţiile. Am propus această lege după mai multe discuţii avute cu angajatori care au fost puşi în această situaţie absurdă de ani de zile, iar guvernarea PSD, vedem clar că nu este interesată să corecteze situaţiile de acest fel, în condiţiile în care au nevoie disperată de orice leu în plus la un buget de stat alcătuit strâmb”, a explicat Mareş.

    Aceasta a adăugat că „este stupid” ca angajatorii să plătească de două ori pentru cazurile în în car angajaţi se află în incapacitate temporară de muncă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Consultant: Indemnizaţia pentru mame ar putea scădea prin mărirea CAS, pe fondul revoluţiei fiscale

    „Indemnizaţia aferentă concediului medical pre şi post natal scade sau ar putea să scadă pentru că, în primul rând, cota de contribuţie de asigurări sociale în cuantum de 10,5% până în decembrie anul trecut, creşte – din ianuarie 2018 – la 25%. Avem astfel un procent mai mare care se datorează, ca urmare a transferului contribuţiei de asigurări sociale de la angajator la angajat. În al doilea rând, baza de calcul la care se aplică această cotă de contribuţie este crescută, pentru că salariul mediu brut pe economie a crescut, ajungând de la 3.131 de lei la 4.162 de lei”, a spus Claudia Sofianu, Partener, liderul diviziei Impozit pe venit şi Contribuţii sociale în cadrul EY România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atenţie: modificări legislative la concedii medicale!

    Certificatul de concediu medical, obţinut online:
     
    De acum încolo, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2005, asiguraţii care vor să beneficieze de concediu medical şi de indemnizaţia aferentă pot obţine certificatul de concediu medical online.
     
    Medicii curanţi – pot completa certificatele de concediu medical atât pe suport de hârtie, cât şi electronic şi le pot transmite pe suport hârtie sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, angajatorilor/persoanelor în drept, după caz. Prin urmare, hârtia de concediu medical va putea fi primită şi pe mail de către pacient, doar dacă medicul are semnătură electronic.
     
    Asigurări facultative pentru concedii medicale:
     
    În prezent, există posibilitatea ca orice persoană interesată să-şi facă o asigurare facultativă pentru concedii şi indemnizaţii medicale la stat, în baza unui contract de asigurare facultative, al cărui model nu e încă stabilit, fiind nevoie de norme suplimentare pentru asta, dar în ordonanţă scrie că acesta va fi titlu executoriu. Prin urmare, când creanţa bugetară va fi scadentă, beneficiarul va putea fi executat silit dacă nu plăteşte. Contribuţia este de 1% din venitul lunar ales înscris în contractul de asigurare. Se pot asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru a beneficia de concedii şi  indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, persoanele fizice, în afară de angajaţi şi de cei care sunt şomeri cu acte în regulă. Modelul unui astfel de contract de asigurare facultative  nu e încă stabilit, fiind nevoie de norme suplimentare pentru asta, dar în ordonanţă scrie că acesta va fi titlu executoriu. Prin urmare, când creanţa bugetară va fi scadentă, beneficiarul va putea fi executat silit dacă nu plăteşte. Contribuţia este de 1% din venitul lunar ales înscris în contractul de asigurare.
     
    Prelungirea concediului medical:
     
    După cum prevede Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2015 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.Concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă şi indemnizaţia aferentă lui se pot acorda pentru cel mult 183 de zile într-un an, perioadă ce se calculează din prima zi de îmbolnăvire. De precizat este faptul că referirea se face  la incapacitatea de muncă produsă nu de accidente şi boli profesionale, ci de cele care nu au legătură cu munca. Dacă bolnavul nu se recuperează astfel încât să poată munci normal după cele 183 de zile, medicul primar/specialist care,  poate să propună fie pensionarea pentru invaliditate a bolnavului, fie prelungirea concediului medical peste cele 183 de zile.
     
    Prelungirea se poate face cu cel mult 90 de zile. conform procedurilor stabilite de Casa Naţională de Pensii şi alte drepturi de Asigurări Sociale, în raport cu evoluţia cazului şi cu rezultatele acţiunilor de recuperare, scrie în OUG nr. 158/2015. Un act normativ care se referă la modul în care se acordă prelungirea concediului medical, este Ordinul Casei Naţionale de Pensii Publice şi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 953/783/2017, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 599 din 26 iulie 2017, care se aplică deja.
     
    Ppropunerea de prelungire o face medicul primar/specialistul, în funcţie de situaţia pacientului asigurat, pe care o depune, alături de anumite documente, la cabinetul teritorial de expertiză medicală a capacităţii de muncă din subordinea casei teritoriale de pensii cel puţin 20 de zile înainte de expirarea celor 183 de zile.
     
    Următoarele documentele trebuie depuse în copie: biletul/biletele de ieşire din spital; rezultatele analizelor de laborator; investigaţiilor funcţionale şi imagistice ce susţin diagnosticul; evoluţia şi prognosticul de recuperare şi tratamentele efectuate; referatul medical întocmit de medicul curant; adeverinţa ce cuprinde numărul zilelor de concediu medical acumulate în ultimele 12/24 luni în original; referatul de prezentare completat de medicul expert al asigurărilor sociale.
     
    La final, avizarea prelungirii sau refuzul avizării o dă Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, care vor preciza, în avizul dat, inclusiv numărul de zile de concediu medical aprobate, iar refuzul acordării prelungirii va trebui motivat. Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este conform Normei de aplicare a prevederilor OUG nr. 158/2005, în procent de 75% aplicat mediei veniturilor lunare din ultimele şase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare. Pentru acest tip de concediu, la fel ca şi pentru cel acordat în urma accidentelor/bolilor profesionale, perioada acordată este considerată vechime pentru pensie.
     
  • Doar în România: la CFR Călători, în primele 9 luni ale acestui an, s-au acordat 233 de ANI de CONCEDIU MEDICAL

    Realitatea TV a solicitat în urmă cu o lună companiilor de stat o situaţie legată de numărul de zile de concediu medical şi de odihnă acordate angajaţilor. Anul acesta, în 8 luni, adică din ianuarie până în august, angajaţii de la Poşta Română, peste 25 de mii la număr, au avut aproape 500 de mii de zile de concediu de odihnă. Adică, 1.365 de ani. Când vine vorba despre concediul medical, compania n-a specificat câte zile a acordat anul acesta, doar că anul trecut 5.442 de angajaţi au fost bolnavi. Adică unul din 5.

    La Oficiul de Cadastru Bucureşti lucrează 146 de oameni. Anul acesta, până în septembrie, au avut peste 1.600 de zile de concediu de odihnă, adică în 9 luni, însumat, 4,6 ani de vacanţă. Tot în această instituţie, angajaţii care s-au îmbolnăvit au avut nevoie de îngrijiri şi recuperare peste o mie de zile. Adică, în 9 luni au stat 2,9 ani în medical.

    La CFR Călători, cei aproape 13 mii de angajaţi au stat peste 85 de mii de zile în concediu medical. Adică, în 9 luni au avut 233 de ani de medical. Compania nu a furnizat numărul zilelor de concediu de odihnă acordate anul acesta. Le-a oferit pe cele date anul trecut – aproape 268 de mii, adică echivalentul a 734 de ani.

    La CFR SA, sunt 23 de mii de salariaţi. Au fost acordate până în septembrie peste 160 de mii de zile de concediu medical, echivalentul a 442 de ani. Numărul zilelor de concediu de odihnă depăşeşte 11 mii, adică 32 de ani.

    Angajaţii Fiscului, aproape 25 de mii de oameni, s-au bucurat în primele 9 luni ale acestui an de aproape 412 mii de zile de vacanţă. Adică, 1.128 de ani. ANAF NU a precizat câte zile de concediu medical au fost oferite anul acesta, dar ne-a comunicat că anul trecut aproape 18 mii dintre salariaţi s-au îmbolnăvit şi n-au venit la serviciu. Adică 7 din 10. 

    Cititi mai multe pe www.realitatea.net

  • Cât investesc companiile din România în programe de mindfulness

    În prima parte a anului 2017, compania a înregistrat o creştere de 15% a cererii pentru acest tip de programe.

    În contextul în care 60% dintre zilele de concediu medical ale europenilor sunt atribuite afecţiunilor cauzate de stresul ocupaţional (European Agency for Safety and Health at Work), training-urile de mindfulness pentru manageri au impact pe termen lung în reducerea stresului şi în îmbunătăţirea capacităţii de concentrare, potrivit reprezentanţilor Creative & Bright.

     „Popularitatea mindfulness-ului se explică prin beneficiile măsurabile pe care le are în dezvoltarea a două elemente esenţiale pentru creşterea performanţei: curiozitatea şi atenţia. (…)”, spune Dana Tudor,  managing partner Creative and Bright şi facilitator al programului de mindfulness.

    Printre industriile familiarizate deja cu acest concept sunt industria IT, Manufacturing, Producţie, Servicii sau Banking, care implementează astfel de programe de 1-3 ori pe an.

  • Cititorii tabloidului TMZ, înfuriaţi de publicarea unei fotografii cu Steve Jobs slăbit de boală

    Jobs, aflat în prezent în concediu medical, arată foarte slab, tras la faţă şi extrem de fragil, stând în picioare susţinut de o altă persoană care se uită la cameră. Fotografia este semnată de agenţia Pacific Coast News, specializată în poze de vedete.

    Din fericire, TMZ nu a făcut comentarii despre aspectul fizic al lui Jobs, abţinându-se de la remarcele răutăcioase sau de prost-gust pe care le face de obicei despre celebrităţile de care e vorba în articolele publicate. Cititorii TMZ s-au indignat însă din cauza publicării pozei, considerând că ea încalcă intimitatea unui om demn de respectul americanilor pentru geniul lui tehnologic.

    Reacţii ca “S-au terminat cumva ştirile cu grasa de Kardashian?”, “Limitaţi-vă la aventurile lui Lindsay Lohan” sau “Ruşine, retrageţi imediat poza de pe site!” abundă pe site, alături de urări de sănătate pentru Steve Jobs şi reflecţii ca “El a fost, ESTE şi întotdeauna va fi UN GENIU” ori “Steve Jobs, eşti un Thomas Edison al lumii moderne”. În fine, alţii au refuzat să creadă că poza e autentică şi i-au acuzat pe autorii ei că s-au folosit de Photoshop ca să denatureze imaginea lui Jobs.

    Steve Jobs a demisionat miercuri, după 14 ani petrecuţi la conducerea companiei. “Am spus mereu că dacă va veni o zi când nu voi mai putea să fac faţă sarcinilor şi aşteptărilor ca CEO al Apple, voi fi primul care vă va anunţa”, a scris Jobs într-o declaraţie preluată de Bloomberg şi în care îl recomandă pe Tim Cook, fostul director de operaţiuni, drept cel mai potrivit pentru funcţia de CEO. “Din nefericire, acea zi a venit.”

    Jobs, în vârstă de 56 de ani, se afla în concediu medical din 17 ianuarie. Starea sa de sănătate a constituit obiectul unor speculaţii îndelungate, după operaţia de cancer pancreatic din 2004 şi mai ales după cea de transplant de ficat din 2009. Anul acesta, Steve Jobs a revenit pentru scurtă vreme din concediu în martie, pentru a prezenta ultima versiune de iPad, apoi pentru un dineu pentru liderii din Silicon Valley oferit de preşedintele Barack Obama.

  • Autoritatile vor verifica daca cei aflati in concediu medical sunt acasa

    Ministrul Sanatatii, Cseke Attila, a semnat, vineri, proiectul
    de ordonanta care modifica OUG 158/2005 privind concediile si
    indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, informeaza,
    vineri, intr-un comunicat, Ministerul Sanatatii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro