BusinessMagazin

Tag: componente auto

  • Producătorul de componente auto Compa Sibiu, cu Fondul Suveran al Norvegiei în acţionariat, vrea să intre pe piaţa hotelurilor

    Producătorul de componente auto Compa Sibiu (CMP), singurul emitent din eşalonul doi al bursei româneşti care are în acţionariat Fondul Suveran al Norvegiei, convoacă Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA) pe 14 ianuarie 2020, în vederea aprobării propunerii consiliului de administraţie al companiei de participare la înfiinţarea societăţii Compa Hospitality, cu activitate în domeniul hotelier.

    “Capitalul social al societăţii va fi de 50.000 de lei, împărţit în 5.000 părţi sociale, a câte zece lei fiecare”, se specifică în convocatorul companiei pe bursă.

    Potrivit datelor instituţiei, Compa Sibiu va avea un aport de 49.990 lei la capitalul social al Compa Hospitality, împărţit în 4.999 părţi sociale, reprezentând 99,98% din acţiuni, în timp ce Dan Nicolae Băiaşu, directorul comercial al companiei, va deţine restul de 0,02% din acţiuni.

    Producătorul de componente auto din Sibiu a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 29 mil. lei, în scădere cu 12% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, la venituri totale de 598,4 mil. lei, plus 3,5%.

    Compa Sibiu controlează în proporţie de 100% Compa IT, cu activitate în realizarea de soft, şi deţine 99% din Trans Cas, companie de transport rutier de mărfuri şi 70% din Recaserv.

    De la începutul anului, acţiunile CMP se tranzacţionează în scădere cu 6,82% pe fondul unui rulaj de 20,2 mil. lei, emitentul ajungând la 179 mil. lei capitalizare.

    Compania este deţinută în proporţie de 19% de Ioan Deac, preşedintele Consiliului de Administraţie şi directorul general al  Compa şi în proporţie de 18,7% de Ioan Miclea, restul de 62,2% fiind împărţit de alţi investitori pe bursă.

     

  • Prăbuşire dureroasă: Una dintre cele mai mari companii germane care activează în România este părăsită de investitori

    Producătorul de componente auto Leoni, una dintre cele mai vechi companii germane, întâmpină probleme pe fondul încetinirii creşterii economice din Germania şi din Europa, iar creditorii încep să îşi scoată banii din companie, potrivit Bloomberg.

    În România, producătorul de cabluri pentru industria auto Leoni Wiring Systems Ro din Bistriţa, parte a grupului Leoni, anunţa la finalul lunii octombrie că recrutează încă 110 oameni. Cu peste 17.000 de angajaţi la nivel local, Leoni este unul dintre cei mai mari angajatori din România, potrivit datelor de pe site-ul companiei.

    Creditorii Leoni AG au început să îşi reducă expunerea în companie, semnalând astfel neliniştea în creştere a investitorilor în ceea ce priveşte starea economiei.

    Acţiunile Leoni AG se tranzacţionau miercuri la ora 14.30 la o valoare de 12 euro per acţiune, în scădere cu 5,3%, la o capitalizare bursieră de peste 392 milioane euro.

    Mai mulţi investitori, care deţin datoria companiei activând drept creditori, s-au retras din business, potrivit surselor citate.

    Leoni, care vinde componente electrice pentru maşini, este un business început încă din secolul XVI şi a acumulat datorii de 1,2 miliarde de euro, dintre care o parte din datorie, de 170 milioane euro, ajunge la maturitate în luna martie.

    Separat, un grup de bănci care au oferit linii de credit în valoare de 750 milioane euro companiei, au angajat firma de avocatură FreshFields Bruckhaus Deringer pentru încpee discuţiile cu privire la datorie.

    Leoni are circa 100.000 de angajaţi în 32 de ţări, iar acţiunile companiei au scăzut cu 60% anul acesta, încât cererea este din ce în ce mai scăzută.

    Aşteptările analiştilor

    Analiştii estimează pierderi de 240 milioane euro pentru Leoni în 2019, după ce „a ars” cu 40% mai mult cash în primele nouă luni în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. La finalul lunii septembrie, lichidităţile companiei se ridicau la 583 milioane euro.

    „Lichidităţile Leoni sunt la limită. Au datorii de circa 1 miliard de euro şi nu se vede nicio îmbunătăţire substanţială până la finalul anului”, spune Christian Ludwig, analist în cadrul Bankhaus Lampe.

    Totuşi, compania este destul de finanţată pentru a plăti datoria ajunsă la maturitate în martie, potrivit unui purtător de cuvânt al companiei. Mai mult, a plătit şi în septembrie datorii de 49 de milioane de euro ajunse la maturitate.

    Leoni pe piaţa locală

    Compania Leoni Wiring Systems Ro cu sediul în Bistriţa este cea mai mare entitate deţinută de germani pe piaţa locală. Compania a avut anul tre­cut afaceri de peste 1,47 mld. lei, un profit net de 28,1 mil. lei şi un număr mediu de 5.161 de angajaţi, potrivit site-ului Ministe­rului Finanţelor. Pe plan local, Leoni Wiring Sys­tems Ro Bistriţa este urmată de Leoni Wiring Systems Arad (cu afaceri de 896,6 mil. lei în 2018) şi Leoni Wiring Systems Piteşti (cu afaceri de 772,6 mil. lei anul trecut), cu sediul central în localitatea Bascov, Argeş.

    Leoni a intrat pe piaţa din România în anul 2000, odată cu deschiderea primei fabrici WSD (Wiring Systems Division) la Arad. Au urmat fabricile din Bistriţa (2002) şi Bascov, lângă Piteşti (2005), iar ulterior au fost deschise fabricile satelit din Beiuş, Luduş, Marghita şi Bumbeşti-Jiu. În anul 2016, a fost înfiinţat primul Shared Service Center LEONI (SSC) în Cluj-Napoca, unde sunt centralizate toate activităţile de HR ale concernului german.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Carte de vizită de mare exportator

    Doar un sfert din exporturile totale ale României sunt realizate de companii deţinute de antreprenori români. Mai exact 16-17 miliarde de euro în 2018, dintr-un total de aproape 68 miliarde de euro. Ca ordin de mărime, Automobile Dacia, cel mai mare exportator din România, trimite peste graniţe produse de 5 miliarde de euro anual, în timp ce Aramis Invest, producător de mobilă din Baia Mare, cel mai mare exportator cu capital privat românesc, are exporturi de 220 milioane de euro. 1 la 23 pe scara exporturilor. Cine sunt cei mai mari 20 de exportatori cu capital privat românesc în 2018?

    Aramis Invest din Baia Mare (producţie de mobilă), Oltchim din Râmnicu Vâlcea (industria chimică) şi Compa Sibiu (componente pentru industria auto) sunt singurele companii antreprenoriale cu exporturi de cel puţin 100 de milioane de euro în 2018, arată o analiză pe baza datelor provizorii ale INS. INS publică topul celor mai mari 500 de exportatori din economie, un clasament dominat de companii multinaţionale, în condiţiile în care între cele mai mari 100 de firme cu activităţi de export doar trei au capital românesc. Iar numărul lor nici nu creşte, nici nu scade de aproape un deceniu.

    „Trebuie investit în România, dar eşti descurajat de mediul politic, nu ştii ce va fi în anul următor, peste doi ani”, spune Alexandru Griguţă, CFO al Aramis Invest, cel mai mare exportator cu capital românesc. Aramis este şi singura companie antreprenorială din zona de producţie industrială care a reuşit să treacă de pragul de 1 miliarde de lei cifră de afaceri.

    Producătorul de mobilă din Baia Mare, o afacere controlată de Vladimir Iacob şi Marius Şelescu, doi antreprenori discreţi, a intrat în 2018 pentru prima dată în topul celor mai mari 50 de exportatori din economie (pe poziţia 49). Primele 48 de poziţii din clasamentul exportatorilor sunt rezervate companiilor multinaţionale, la fel şi următoarele până la 100, cu două excepţii: Oltchim şi Compa. 

    INS nu furnizează date legate de valoarea exporturilor pe fiecare companie în parte, însă, potrivit calculelor ZF, Aramis Invest a avut în 2018 exporturi de 220 de milioane euro. „Avem un partener stabil, care îşi doreşte calitate”, adaugă Griguţă.

    Partenerul „stabil” este gigantul suedez IKEA, cel mai mare retailer de mobilă din lume, care îşi ia de pe piaţa locală peste 4% din tot ceea ce vinde la nivel mondial. De altfel, în top 20 exportatori cu capital local se mai află şi alte companii care au contracte cu IKEA: Apulum din Alba Iulia sau Taparo din Maramureş. Directorul financiar al Aramis Invest arată însă că, din păcate, multe industrii au dispărut de pe piaţa locală, ceea ce nu s-a întâmplat în Polonia, care poate să furnizeze acum orice component pentru industria mobilei. Aramis nu găseşte furnizori în România pentru a putea produce cu un grad înalt de integrare locală. „Exportăm de un miliard de lei anual, dar importăm de 500 de milioane de lei.” Acţionarii producătorului de mobilă ar fi dispuşi să susţină start-up-uri locale prin garantarea volumelor. „Să facă arcuri pentru saltele un român.”

    Dezindustrializarea României şi lipsa unor furnizori pentru marii producători locali sunt vizibile şi în datele statistice, în condiţiile în care peste jumătate dintre cei mai mari 500 de exportatori sunt şi mari importatori.

    Al doilea exportator cu capital privat românesc în 2018 este Oltchim Râmnicu Vâlcea, un combinat care după mai mulţi ani de zbucium a ajuns în 2018 sub steag antreprenorial, după ce Ştefan Vuza a preluat o parte din activele producătorului din industria chimică.

    „Echipa Deloitte care a lucrat la acest proiect s-a aplecat fără prejudecăţi asupra business case-ului şi asupra planului de afaceri. După discuţii cu principalele părţi interesate, traderi internaţionali în comerţul cu sodă, principalul produs rezultat din chimia sării, am constatat că ideea nu era nici pe departe nebunească; îndrăzneaţă, da, dar nu fantezistă. În urma unui proces lung, la care am lucrat împreună cu Deloitte Marea Britanie, Chimcomplex a obţinut finanţare de 164 de milioane de euro. Banii au fost folosiţi pentru achiziţionarea activelor Oltchim şi pentru alte cheltuieli adiacente, inclusiv capital de lucru necesar pentru înglobarea Oltchim în Chimcomplex şi relansarea producţiei în mod integrat. Vorbim acum de o companie a cărei cifră de afaceri va depăşi în scurt timp de zece ori cifra de afaceri a Chimcomplex şi care în nişte ani poate ajunge şi ea o companie locală de 1 miliard de euro, aşa cum ne-au surprins alte companii controlate de antreprenori români”, a explicat George Mucibabici, preşedintele Deloitte România, pentru anuarul Top 1.000 cele mai mari companii din România.

    În top 100 mai intră o singură companie cu capital privat românesc, producătorul de componente auto Compa Sibiu, astfel că teritoriul celor mai mari 100 de exportatori de bunuri din România este rezervat companiilor multinaţionale.
    Printre cei mai mari zece exportatori cu capital privat românesc sunt branduri create de la zero după 1990, dar şi fabrici cu tradiţie în industria locală. Compa Sibiu, un producător care lucrează pentru sectorul auto, este deţinut acum de management şi salariaţi şi a avut nevoie de 27 de ani după revoluţie pentru a ajunge la exporturi de peste 100 de milioane de euro anual.

    La fel ca şi Compa, o fabrică ale cărei rădăcini au fost puse acum 130 de ani, alte unităţi vechi, cu tradiţie, controlate acum de manageri şi salariaţi, au rămas motoare ale exporturilor companiilor româneşti.  Producătorul de sisteme de răcire RAAL Bistriţa, cu clienţi precum John Deere, Class sau AGCO, este desprins din fosta Întreprindere de Utilaj Tehnologic din Bistriţa. RAAL Bistriţa este în top cinci companii antreprenoriale la export, iar acţionarii sunt salariaţii companiei în proporţie de 93%.

    Paradoxal însă, clasamentul marilor exportatori cu capital privat românesc include şi firme cu activităţi de comerţ, segment în care regăsim practic reexporturile. În principal de telefoane mobilă şi de medicamente. Pharmnet Plus, Gersim Impex, Phonetastic GSM, Mairon Galaţi au activităţi de comerţ.

    La vârf nu regăsim însă marile companii antreprenoriale din industria alimentară, deşi datele statistice arată că cea mai bună poziţie a companiilor private româneşti la export este în continuare în sectorul de alimente, băuturi şi tutun, de 44%, urmată de ciment, sticlă, ceramică, cu 37%. Este evident astfel că terenul pe care joacă exportatorii de alimente este cel al vânzărilor de sute de mii şi maximum 5-6 milioane de euro.

    Valoarea redusă a volumului de exporturi arată că industria agroalimentară are nevoie de investiţii masive pentru a deveni competitivă pe pieţele internaţionale.

    Companiile private româneşti şi-au micşorat cota de piaţă în exporturile româneşti de la 30% la 27% între 2014 şi 2017, în condiţiile în care în aceeaşi perioadă valoarea exporturilor a crescut în euro cu 15%, arată studiul „Capitalul privat românesc“, ediţia a IV-a, realizat de Ziarul Financiar cu sprijinul PIAROM. 

    Cinci idei, o singură concluzie: Firavă prezenţa antreprenorilor pe pieţe externe

    ¶ Parteneriatul cu IKEA este baza exporturilor pentru patru companii din top 20;
    ¶ Mai mulţi exportatori au activităţi de comerţ, în special în zona IT (telefoane mobile);
    ¶ Doar trei companii antreprenoriale reuşesc să trimită peste graniţe bunuri în jurul valorii de 100 mil. euro şi peste;
    ¶ Doi producători din top cinci exportatori  – Compa Sibiu şi RAAL Bistriţa – sunt moştenitori ai marilor grupuri industriale de dinainte de 1989;
    ¶ Un singur jucător din industria alimentară se află între marii exportatori cu capital privat românesc. 

  • Ce afaceri au în România miliardarii lumii

    Unii au transformat competenţele inginerilor români în investiţii de zeci de milioane de euro în centre de cercetare. Alţii au văzut un potenţial uriaş de export în dezvoltarea unor fabrici în România. Miliardarii lumii, cu averi cât cifra de afaceri totală a companiilor locale, au pus România pe harta lor de investiţii, iar „influenţa” lor se vede acum în companii lider de piaţă în retail, componente auto, tehnologie sau bunuri de larg consum.

    Două dintre cele mai bogate familii din Germania – Schwarz şi Schaeffler – sunt cei mai mari angajatori privaţi din economia locală, cu peste 45.000 de locuri de muncă create în companiile pe care le deţin: Kaufland şi Lidl, controlate de familia Schwarz, respectiv Continental şi Schaeffler, producătorii din domeniul auto controlaţi de familia Schaeffler.

    Kaufland, lanţul de magazine controlat de familia Schwarz, are în România afaceri de peste 2 mld. euro şi 14.000 de angajaţi, în timp ce reţeaua de retail Lidl, şi ea membră a grupului Schwarz, merge cu paşi repezi spre vânzări de 1,5 mld. euro şi 4.500 de angajaţi. Kaufland este de câţiva ani liderul incontestabil din comerţ, în timp ce Lidl a urcat pe trei. Între cele două reţele din grupul german stă Carrefour, brand din retail care îl are în spate pe miliardarul francez Bernard Arnault, al patrulea om din lume ca nivel al bogăţiei, potrivit Bloomberg.

    De altfel, companiile din comerţ controlate de miliardarii lumii sunt printre cele mai puternice afaceri cu rădăcini antreprenoriale din România. Kaufland, Carrefour, Lidl, Auchan au vânzări în România ce depăşesc pragul miliardului de euro, o zonă „exclusivistă” a economiei locale din care fac parte numai 20 de companii.

    Tot peste miliard trece şi businessul Schaeffler, una dintre cele mai puternice familii din zona de producţie industrială din Europa. Schaeffler, care deţine pe piaţa locală compania cu acelaşi nume din Braşov, dar şi grupul de firme Continental, este cel mai puternic angajator privat din industria auto românească. Continental, cu vânzări de 3 mld. euro în România şi aproape 20.000 de angajaţi, este, la nivel de grup, al doilea mare jucător, după grupul Renault, proprietarul Dacia. Împreună cu angajaţii fabricii Schaeffler din Braşov, grupul industrial german are peste 25.000 de angajaţi în România, cel mai ridicat nivel atins de un investitor privat în economia locală.

    Dacă businessurile cu multe zerouri sunt încă un teritoriu al miliardarilor europeni din comerţ şi auto, creatorii marilor companii din tehnologie au văzut în România potenţialul dezvoltării unor centre de servicii, deşi ca dimensiune a vânzărilor piaţa locală este extrem de mică raportat la rulajele atinse la nivel global.
    Indiferent de dimensiunea businessurilor, miliardarii din SUA şi Europa şi-au trimis brandurile pe piaţa românească, iar următorii cinci ani ar putea aduce noi prezenţe externe pe piaţa locală. Vor urma miliardari din China şi Japonia?

    ■
    PRIMII CINCI DIN LUME ŞI CE AFACERI AU ÎN ROMÂNIA

    Nume: Jeff Bezos  #  Ţară: SUA  #  Principala companie controlat[: Amazon  #  Ce afaceri are în România: Amazon

    Amazon este unul dintre liderii mondiali care nu au ales Bucureştiul la intrarea pe piaţa locală. Gigantul american a dezvoltat un centru de servicii la Iaşi, care a ajuns în 2017 la afaceri de 155,6 mil. lei, în creştere cu 45% faţă de 2016, conform datelor de la Finanţe. Profitul net a înregistrat o creştere şi mai mare, de aproape 90%, ajungând astfel la 9,2 mil. lei. Amazon a înfiinţat centrul de la Iaşi încă din 2005, acesta având în prezent patru departamente: Technology Development, Compliance Operations, Retail Services şi Digital Imaging, şi un total de aproape 1.000 de angajaţi.

    După Iaşi, noul pariu al celui mai mare retailer online este pe Bucureşti, unde grupul a inaugurat în mai un nou sediu al Amazon şi AWS (Amazon Web Services), care găzduieşte un nou centru de inginerie, unul de dezvoltare a tehnologiei, a soluţiilor lingvistice pentru Alexa, dar şi testare a produselor Alexa, toate fiind implicate în dezvoltarea, inovarea soluţiilor tehnologice şi consolidarea operaţiunilor de pe site-ul Amazon. Pentru acest centru, Amazon caută în prezent peste 650 de angajaţi.

    Fondatorul Amazon, în vârstă de 54 de ani, are o avere de 133 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg, care realizează un index zilnic al celor mai bogaţi oameni de pe planetă. Amazon a avut în 2017 venituri de 178 de miliarde de dolari, arată aceeaşi sursă.


    Nume: Bill Gates 
    #  Ţară: SUA  #  Principala companie controlat[: Microsoft  #  Ce afaceri are în România: Microsoft

    Microsoft, acţionar la Fondul Proprietatea. Fondatorul Microsoft, în vârstă de 63 de ani, a achiziţionat în 2003 antivirusul RAV produs de compania românească GeCAD Software, tranzacţie care îl aducea pentru prima dată în prim-plan pe Radu Georgescu, fondatorul GeCAD. Dincolo de această tranzacţie, Microsoft este unul dintre veteranii industriei locale de IT&C. În ultimii ani, numele companiei americane apare în mai multe dosare de corupţie, în care foşti şefi ai companiei în România sunt acuzaţi că au prejudiciat statul cu zeci de milioane de euro.
    Bill Gates are, potrivit Bloomberg, o avere de 93,6 miliarde de dolari şi este al doilea om din lume ca avere după fondatorul Amazon. Miliardarul american a condus însă mai mulţi ani la rând topul bogaţilor lumii.


    Nume: Warren Buffett  #  Ţară: SUA 
    #  Principala companie controlat[: Berkshire Hathaway 
    #  Ce afaceri are în România: Lubrizol

    Lubrizol este doar una dintre companiile care fac parte din Berkshire Hathaway, imperiul controlat de Warren Buffett, care adună peste 60 de firme active în domenii precum construcţii, încălţăminte, baterii (Duracell), mobilă sau produse alimentare. Compania Lubrizol România a fost înregistrată în octombrie 2015, în Bucureşti, având ca acţionar compania Lubrizol Oilfield Solutions, înregistrată în SUA. De altfel, şi provenienţa fondurilor cu care a fost făcută majorarea de capital din februarie este tot SUA.
    Warren Buffett este un investitor, om de afaceri şi filantrop american, care se află printre cei mai bogaţi oameni ai planetei, fiind recunoscut şi pentru stilul său de viaţă modest, în ciuda averii imense pe care o deţine. Potrivit Bloomberg, Buffett este al treilea antreprenor din lume ca avere cu 83 de miliarde de dolari.


    Nume: Bernard Arnault 
    #  Ţară: Franţa 
    #  Principalele companii controlate: LVMH, Carrefour 
    #  Ce afaceri are în România: Carrefour

    Carrefour, reţeaua de magazine în care Bernard Arnault este al doilea cel mai mare acţionar ca mărime, este al doilea mare grup din comerţul local, cu magazine care acoperă mai multe formate. Carrefour, primul jucător străin care a pariat pe consumul din România, cu un hipermarket deschis în 2001 în cartierul bucureştean Militari, s-a apropiat anul trecut de afaceri de 2 mld. euro în România, potrivit estimărilor. Grupul are peste 17.000 de angajaţi în retail. Printre brandurile construite de miliardarul francez care se regăsesc şi pe piaţa locală se mai numără Sephora sau Louis Vuitton. Bernard Arnault a devenit în aprilie anul acesta cel mai bogat om din Europa, după ce grupul Christian Dior a înregistrat vânzări record, transformându-l în al patrulea om din lume ca avere şi depăşindu-l astfel pe Amancio Ortega în topul miliardarilor lumii. În acest moment, averea francezului se ridică la 70,7 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.


    Nume: Mark Zuckerberg 
    #  Ţară: SUA 
    #  PrincipalA companie controlată: Facebook 
    #  Ce afaceri are în România: Facebook

    Facebook are în România aproximativ 10 mil. de utilizatori, dintre care 1,7 mil. sunt din Bucureşti. Facebook nu are, ca Google, o companie în România. Cele două companii domină împreună piaţa de publicitate online şi extrag aproximativ 80% din banii cheltuiţi pe plan local pentru reclame pe internet, conform estimărilor agenţiei Initiative Media.
    Mark Zuckerberg a pus bazele Facebook în timpul facultăţii, astfel că acum, la 34 de ani, a ajuns să deţină o avere netă de 74 de miliarde de dolari, potrivit presei americane, ceea ce înseamnă că a câştigat în medie 5,97 milioane de dolari pe zi.
    În 2017, Facebook a avut venituri de 40 mld. dolari, cu un profit de 15 mld. dolari. În 2007, când a apărut, a avut încasări de 153 mil. dolari, cu o pierdere de 138 mil. dolari.


    ■
    CEI MAI PUTERNICI MILIARDARI DUPĂ AFACERILE DEŢINUTE ÎN ROMÂNIA


    Nume: Dieter Schwarz 
    #  Ţară: Germania 
    #  Principalele companii controlate: Kaufland, Lidl  #  Ce afaceri are în România: Kaufland, Lidl

    Kaufland, reţeaua de hipermarketuri cu politică de discount controlată de familia Schwarz, este lider detaşat în comerţul local, cu o reţea de peste 110 magazine şi cu afaceri de peste 2,2 mld. euro. Lidl, a venit mai târziu pe piaţa locală, în 2011, prin preluarea Plus Discount. În doar câţiva ani însă, a ajuns locul trei în piaţă.

    Grupul Schwarz, care controlează cele două reţele, este, potrivit ultimelor date, cel mai mare retailer european, cu afaceri de circa 90 mld. euro anual. Fondat în anii ’30 de Josef, tatăl lui Dieter Schwarz, grupul Schwarz are planuri ambiţioase, în perioada următoare fiind pe listă mai mule pieţe din Europa, dar şi SUA.


    Nume: Georg Schaeffler 
    #  Ţară: Germania 
    #  Principalele companii controlate: Continental, Schaeffler  #  Ce afaceri are în România: Continental

    Continental, grupul din industria auto controlat de familia Schaeffler, este unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală, cu 20.000 de oameni în mai multe fabrici şi afaceri de peste 3 mld. euro anul trecut. Familia Schaeffler mai are şi o fabrică de rulmenţi la Braşov, unde lucrează peste 4.000 de oameni. Cele două companii se numără printre cei mai mari exportatori din economia locală.

    Georg Schaeffler şi mama sa, Maria-Elisabeth Schaeffler-Thumann, fac parte din elita bogaţilor din Germania, controlând grupul din industria automotive Schaeffler, una dintre cele mai mari companii industriale din Europa, în proprietate familială. Grupul a dezvoltat o reţea mondială de locaţii de producţie, centre de cercetare şi dezvoltare, precum şi societăţi de vânzare în aproximativ 170 de locaţii, din 50 de ţări, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei.


    Nume: Gerard Mulliez   #  Ţară: Franţa   #  Principalele companii controlate: Auchan, Decathlon, Immochan, Leroy Merlin  #  Ce afaceri are în România: Auchan, Decathlon, Immochan, Leroy Merlin

    Francezul Gerard Mulliez a „trimis” pe piaţa din România mai multe dintre companiile sale, printre care lanţul de hipermarketuri Auchan, în top cinci retail local, dar şi magazinele de articole sportive Decathlon, un brand care a devenit lider pe segmentul de piaţă dedicat sportului şi plimbărilor în natură. Magazinele de bricolaj Leroy Merlin completează portofoliul local, iar la nivel de investiţii, cele mai ambiţioase proiecte sunt derulate de divizia imobiliară a grupului – Immochan.

    Miliardarul francez şi-a început cariera în business în fabrica de textile controlată de tatăl său. Ulterior, a plecat în Statele Unite pentru a asista la o serie de seminarii pe teme de comerţ, iar când s-a întors în Franţa, a deschis primul magazin în Roubaix, oraşul său natal. Pentru a strânge banii necesari expansiunii, a cerut ajutorul familiei sale, creând astfel Asociaţia Familia Mulliez. Astfel începe expansiunea rapidă a lanţului Auchan, ajuns astăzi unul dintre cele mai importante grupuri de comerţ din Europa.


    Nume: Vagit Alekperov  #  Ţară: Rusia 
    #  Principala companie controlată: Lukoil 
    #  Ce afaceri are în România: Lukoil

    Lukoil, unul dintre cele mai mari grupuri ruseşti din sectorul petrolier, controlat de miliardarul Vagit Alekperov, născut în Baku, a intrat pe piaţa din România în 1998, prin achiziţia rafinăriei Petrotel Ploieşti (pentru 53,2 mil. dolari). Ruşii au mărit capacitatea de prelucrare de ţiţei a rafinăriei şi au modernizat-o, iar în ultimii ani Lukoil a fost mereu între cele mai mari zece companii din România. Numele companiei şi al unor manageri din conducerea locală a Lukoil au fost implicate în ultimii ani într-un dosar de evaziune fiscală.


    Nume: Lakshmi Mittal  #  Ţară: Marea Britanie 
    #  Principala companie controlată: ArcelorMittal 
    #  Ce afaceri are în România: ArcelorMittal

    Miliardarul Lakshmi Mittal este în plin proces de vânzare a celui mai important activ pe care îl deţine în România, combinatul siderurgic din Galaţi (fostul Sidex), pe care l-a preluat cu 70 de milioane de dolari. Fostul Sidex este acum monedă de schimb în cadrul unei tranzacţii internaţionale mai complexe, prin care Mittal vrea să preia uzina Ilva din Italia. În era Mittal, combinatul din Galaţi a ajuns la mai puţin de 6.000 de oameni faţă de peste 27.000 la privatizare, cu o producţie redusă la jumătate. Mai mult, de opt ani combinatul din Galaţi raportează pierderi, iar afaceri sunt estimate în jurul a 3 miliarde de lei.
    Lakshmi Mittal, sau „Baronul Oţelului“, cum i se mai spune, mai deţine în România unităţi de producţie la Hunedoara şi Roman.

    Nume: Emmanuel Besnier 
    #  Ţară: Franţa   #  Principalele companii controlate: Lactalis, Parmalat   #  Ce afaceri are în România: Albalact, LaDorna, Covalact, Parmalat

    Cu o intrare semnată în 2008 prin preluarea afacerii LaDorna de la Jean Valvis, grupul francez Lactalis şi-a consolidat abia în 2016 poziţia locală şi a devenit lider în industria laptelui prin preluarea afacerii Albalact, construită de Raul Ciurtin. După LaDorna şi Albalact, Lactalis a mai bifat şi achiziţia Covalact şi a ajuns astfel cel mai mare jucător pe o piaţă de un miliard de euro.

    Emmanuel Besnier este unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri din lume, fiind adesea denumit „miliardarul invizibil“. El a preluat la numai 29 de ani frâiele celui mai mare producător de lactate din lume, Lactalis, o moştenire care datează de opt decenii.


    Nume: Familia Koc 
    #  Ţară: Turcia  
    #  Principalele companii controlate: Arcelik/Arctic   #  Ce afaceri are în România: Arctic

    Grupul turcesc Arcelik a transformat fabrica Arctic din Găeşti într-un veritabil centru de export, cu afaceri de peste 2,2 mld. lei şi câteva mii de angajaţi. Cel mai mare exportator din industria electrocasnicelor este în prezent şi autor al uneia dintre cele mai mari investiţii private din economia locală, o fabrică de la zero de peste 100 de milioane de euro situată lângă Târgovişte, tot în judeţul Dâmboviţa.
    Familia originară din Turcia Koc controlează grupul cu acelaşi nume, care activează prin mai multe companii în domenii precum energie, automotive, turism, retail, IT&C sau în zona alimentară.

    ■
    ALŢI MILIARDARI ŞI AFACERILE LOR


    Nume: Shigenobu Nagamori 
    #  Ţară: Japonia  
    #  Principala companie controlată: Nidec   #  Ce afaceri are în România: Nidec Global Appliance România

    Shigenobu Nagamori, 73 de ani, este unul dintre cei mai noi miliardari care au pariat pe România, principala investiţie fiind preluarea fostei fabrici ANA Imep de la George Copos. Compania creată după tranzacţie, Nidec Global Appliance România, care produce motoare electrice, va ajunge la 2.000 de angajaţi în doi ani faţă de 500 în prezent, iar producţia se va dubla. Investiţia totală din România va trece de 100 de milioane de euro. Shigenobu Nagamori este unul dintre cei mai bogaţi japonezi, iar mesajul lui pentru România este extrem de tranşant: doar cu fabrici ţara nu se va schimba. Este nevoie de investiţii în cercetare şi dezvoltare. Grupul Nidec are peste 110.000 de angajaţi şi afaceri de 14 miliarde de dolari.


    Nume: Maria Franca Fissolo
    #  Ţară: Italia  
    #  Principala companie controlată: Ferrero  
    #  Ce afaceri are în România: Ferrero România

    Ferrero România, filiala locală a grupului italian cu acelaşi nume, a avut în 2016 o cifră de afaceri de 378 milioane de lei (85 mil. euro), în creştere cu 26% faţă de anul precedent, conform datelor de pe mfinante.ro. Acesta este cel mai bun an din istoria businessului Ferrero din România. Cifra de afaceri a companiei, care nu deţine o fabrică pe plan local, s-a dublat în ultimii cinci ani.
    Maria Franca Fissolo este văduva lui Michele Ferrero, antreprenorul care a construit „imperiul“ Ferrero, astăzi unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa mondială a dulciurilor. În portofoliul companiei se găsesc branduri precum Nutella, Kinder sau Tic-Tac. Michele Ferrero s-a stins din viaţă în februarie 2015, însă businessuul familiei merge mai departe, el fiind de altfel condus încă din 1987 de fiul său, Giovanni.


    Nume: Jonas şi Robert af Jochnick  
    #  Ţară: Suedia  
    #  Principalele companii controlate: Oriflame, Medicover şi Oresa  


    Medicover este cel mai mare furnizor de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est, iar principalii acţionari sunt Jonas şi Robert af Jochnick din Suedia. Grupul operează prin brandul Medicover, pe segmentul de clinici şi spitale private, în timp ce pe laboratoare deţine brandul Synevo. Medicover a ridicat recent miza pe România prin preluarea spitalului Pelican din Oradea, într-o tranzacţie de 23 de milioane de euro, una dintre cele mai mari de pe piaţa serviciilor medicale în ultimul an.
    Jonas şi Robert af Jochnick controlează şi compania de cosmetice Oriflame, dar şi fondul de investiţii Oresa Ventures, printre cei mai activi investitori din economia locală.


    Nume: Kjeld Kirk
    Kristiansen 
    #  Ţară: Danemarca  
    #  PrincipalA companie controlată: Lego  
    #  Ce afaceri are în România: Lego România


    Lego România, reprezentanţa producătorului danez de jucării, are afaceri de peste 100 de milioane de lei pe piaţa locală, rezultat cu care este cel mai mare jucător de pe piaţa jucăriilor. Intrarea directă a brandului danez de jucării pe piaţa locală, prin magazine monobrand, s-a făcut în 2012. Anterior compania a alimentat timp de două decenii magazinele de pe piaţa locală prin intermediul unui distribuitor.
    Kjeld Kirk Kristiansen şi familia sa sunt moştenitorii businessului Lego, care realizează unele dintre cele mai cunoscute jucării din lume. Businessul a fost fondat în 1932. Kjeld Kirk Kristiansen este reprezentantul celei de-a treia generaţii în businessul Lego, fondat de bunicul său Ole, care a început să creeze jucării din lemn în 1932. Numele Lego provine din daneză, „LEg GOdt“ însemnând în traducere „joc frumos“.

    Nume: Dietrich Mateschitz
    #  Ţară: Austria  
    #  Principala companie controlată: cofondator al Red Bull  
    #  Ce afaceri are în România: Red Bull

    Antreprenorul austriac Dietrich Mateschitz controlează 49% din producătorul de băuturi energizante Red Bull, care este mai mare jucător de pe piaţa băuturilor energizante, cu afaceri de 64 milioane de lei în 2015. Pe plan local, consumul de băuturi energizante se situează la circa 24 de milioane de litri anual, adică peste un litru per capita, conform celor mai recente date. În valoare, piaţa este estimată de ZF la circa 50 de milioane de euro.
    Antreprenorul a decis să lanseze Red Bull după ce a gustat un alt energizant – Krating Daeng – realizat de omul de afaceri thailandez Chaleo Yoovidhya (decedat în 2012). Împreună, Mateschitz şi Yoovidhya au încheiat un parteneriat pentru a crea Red Bull, un brand în care au investit masiv în marketing şi pe care l-au asociat cu sporturile extreme.

    Nume: Larry Ellison
    #  Ţară: SUA  
    #  PrincipalA companie controlată: Oracle  
    #  Ce afaceri are în România: Oracle România

    Oracle România, subsidiara gigantului american, a intrat în 2017 în clubul companiilor cu afaceri de peste 1 miliard lei, după o creştere de 13% faţă de 2016. În 2017, Oracle a raportat la Ministerul Finanţelor o cifră de afaceri 1,029 miliarde lei, cu un profit net de 22,8 milioane lei, adică o marjă de numai 2,2%. În ultimii zece ani, afacerile de pe piaţa românească au crescut de cinci ori, iar numărul angajaţilor de patru ori. Gigantul american a ajuns la 4.142 angajaţi la finalul lui 2017.
    Larry Ellison a fondat compania Oracle în 1977 în urma unei investiţii de câteva mii de dolari. El a crescut într-o familie adoptivă şi a renunţat la facultate pentru a porni propriul business. De-a lungul carierei, Ellison s-a remarcat prin aroganţă, prin disputele publice cu executivii rivali şi prin rapiditatea cu care compania sa a înghiţit potenţiali competitori.


    Nume: Larry Page
    #  Ţară: SUA  
    #  PrincipalA companie controlată: Google  
    #  Ce afaceri are în România: Google

    Gigantul american Google, care extrage conform estimărilor agenţiilor locale de marketing câteva zeci de milioane de euro pe an de pe piaţa de publicitate online din România, a raportat la Ministerul Finanţelor Publice, prin compania Google Bucharest SRL, o cifră de afaceri de doar 16,86 mil. lei (3,76 mil. euro) în 2016, în creştere cu 5,9% faţă de anul anterior. Bilanţul Google Bucharest SRL pentru anul 2016 a apărut abia recent pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Cifra reprezintă însă doar o parte infimă din businessul pe care îl face în mod real pe plan local gigantul american. Agenţia Initiative Media estimează, de exemplu, că Google, Facebook şi Yahoo! încasează împreună aproximativ 70% din banii vehiculaţi pe piaţa locală de publicitate online, care a fost evaluată la 72 mil. euro în 2017 şi 64 mil. euro în 2016. Alţi jucători estimează că Google face chiar şi mai mulţi bani în România. Google explică discrepanţa dintre datele de la Finanţe şi banii încasaţi în mod real de pe urma operaţiunilor din România prin faptul că Google Bucharest SRL nu încasează niciun leu din contractele de publicitate online, ci doar oferă servicii de „consultanţă“.
    Larry Page a creat Google împreună cu Sergey Brin, în 1998, în timp ce îşi dădeau doctoratul la Universitatea Stanford.


    Nume: Lars Larsen
    #  Ţară: Danemarca   #  Principala companie controlată: Jysk Holding   #  Ce afaceri are în România: Jysk România

    În România, Jysk există din 2007, când a inaugurat primul magazin de mobilă la Oradea, şi are în prezent circa 60 de magazine. Jysk România a realizat în anul financiar 2016-2017 (încheiat la 31 august 2017) afaceri de 363 mil. lei (circa 79 mil. euro), cu 63% mai mult faţă de anul financiar anterior. Compania daneză este unul dintre cei mai importanţi retaileri de mobilă şi decoraţiuni interioare din Europa, cu afaceri anuale de peste 2,5 mld. euro şi un total de 20.000 de angajaţi.


    Nume: Boris Mints
    #  Ţară: Rusia  
    #  Principalele companii controlate: O1 Group, acţionar CA Immo Holding   #  Ce afaceri are în România: CA Immo

    Pe piaţa locală, CA Immo deţine un portofoliu de cinci clădiri de birouri, care totalizează o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 106.000 mp, cu o valoare totală de circa 260 mil. euro. În primăvara acestui an, CA Immo a cumpărat prima clădire de birouri din complexul Campus 6. În prezent, compania mai are în construcţie un imobil de birouri în zona de centru-vest a Bucureştiului – Orhideea Towers, o investiţie de 75 mil. euro.România reprezintă circa 7% din portofoliul total al CA Immo, care mai are active în Austria, Germania, Cehia, Ungaria şi Polonia.


    Nume: Hans Peter Stihl
    #  Ţară: Germania  
    #  Principala companie controlată: Stihl  
    #  Ce afaceri are în România: Stihl

    Pe plan local, Stihl există din 1997, când a fost înfiinţată compania Andreas Stihl Motounelte. Divizia locală a grupului a avut afaceri de aproximativ 167 mil. lei anul trecut. La nivel de grup, Stihl a avut anul trecut afaceri de circa 3 mld. euro. Compania-mamă a fost înfiinţată în 1926 de Andreas Stihl, tatăl lui Hans Peter Stihl.

    Nume: Sebastian Kulczyk
    #  Ţară: Polonia  
    #  Principala companie controlată: Kulczyk Investments   #  Ce afaceri are în România: Ciech Soda România

    Pe plan local, afacerile familiei Kulczyk sunt producătorul de sodă calcinată Ciech Soda România (fosta Uzinele Sodice Govora) şi Serinus Energy, o firmă de explorare de petrol şi gaze naturale, care deţine o concesiune în Satu Mare. Ciech Soda a derulat în ultimii zece ani investiţii în retehnologizare de 220 mil. euro în România şi a creat 600 de locuri de muncă.
    Sebastian Kulczyk conduce, alături de sora sa, Dominika, businessul fondat de tatăl lor, Jan Kulczyk, care a decedat în 2015. Ei au preluat frâiele imperiului în 2014, cu un an înainte ca tatăl lor să moară, şi mai au afaceri în domeniul petrolier şi în tehnologie.


    Nume: familia Bettencourt
    #  Ţară: Franţa   #  Principala companie controlată: L’Oréal  
    #  Ce afaceri are în România: L’Oréal


    L’Oréal şi-a propus să ajungă lider pe piaţa din România, în condiţiile în care, la nivel de grup, este al doilea jucător pe piaţa de 3,5 mld. euro a produselor de cosmetică şi îngrijire, după americanii de la Avon. Afacerile L’Oréal România au crescut în 2017 cu peste 10%, apropiindu-se de 350 mil. lei. Moştenitoarea imperiului L’Oréal a fost, până în septembrie anul trecut, Liliane Bettencourt, fiica lui Eugene Schueller, care a fondat compania în 1907. Ea a decedat anul trecut, însă fusese înlocuită din boardul companiei încă din 2012 de unul dintre nepoţii ei, după ce ea a fost diagnosticată cu demenţă.


    Nume: Ingvar Kamprad
    #  Ţară: Suedia   #  Principala companie controlată: Inter Ikea Holding   #  Ce afaceri are în România: Ikea România


    Gigantul suedez a venit în România cu magazinele Ikea iniţial în sistem de franciză, apoi a preluat magazinul din Băneasa Shopping City. În anul financiar 2017, Ikea România a înregistrat vânzări totale de aproape 587 mil. lei, cu 3,3 milioane de vizitatori şi peste 670 de angajaţi. Retailerul suedez avansează cu lucrările de construcţie la cel de-al doilea magazin din România al reţelei, din zona Theodor Pallady. Inter Ikea este prezentă local şi prin divizia de real estate, Vastint, care are proiectul Timpuri Noi Square din Bucureşti.
    Grupul este condus în prezent de cei trei fii ai lui Ingvar Kamprad, care controlează Ikano Group, companie creată iniţial pentru a administra portofoliul imobiliar al Ikea. Astăzi, Ikano are afaceri anuale de 7,3 mld. de dolari. Cei trei fraţi sunt implicaţi în continuare şi în activitatea companiei-mamă, Inter Ikea Holding.


    Nume: Amancio Ortega
    #  Ţară: Spania   #  Principala companie controlată: grupul Inditex   #  Ce afaceri are în România: Grupul Inditex


    Grupul Inditex, al cărui brand-fanion este Zara, este prezent în România cu toate cele opt branduri din grup (Zara, Zara Home, Bershka, Stradivarius, Pull & Bear, Massimo Dutti, Oysho şi Uterque – online), care au împreună peste 100 de magazine. În 2016, grupul a obţinut afaceri de aproape 1,5 mld. lei din România, după o creştere de aproape 30%. Online-ul contribuie cu circa 7-8% la total.
    Amancio Ortega deţine 59% din imperiul Inditex, care operează peste 7.000 de magazine şi care a înregistrat venituri de 25,7 miliarde de dolari în 2017.

    Nume:
    Andreas Zivy
    #  Ţară: Elveţia  
    #  Principala companie controlată: Ameropa  
    #  Ce afaceri are în România: Ameropa Grains

    Familya Zivy a cumpărat în România în 2008 compania Comcereal Constanţa, actuala Ameropa Grains. Patru ani mai târziu, elveţienii au preluat combinatul de îngrăşăminte Azomureş, cel mai mare de pe piaţa locală, cu o producţie anuală de peste 1,3 milioane de tone de îngrăşăminte, şi operatorul portuar Chimpex Constanţa.
    Ameropa Grains, filiala locală a traderului elveţian Ameropa, a avut în 2015 afaceri de 2,4 mil. lei (528 mil. euro). Ameropa este unul dintre cei mai mari proprietari de silozuri din România, care deţine doar în judeţul Constanţa un sfert din capacitatea totală de depozitare a cerealelor.
    Andreas Zivy este moştenitorul unui imperiu de afaceri cu o istorie de şapte decenii, pus pe picioare de familia elveţiană Zivy, imediat după al doilea război mondial.

    Nume: Krzysztof Pawinski
    #  Ţară: Polonia  
    #  Principala companie controlată: Maspex   #  Ce afaceri are în România: Maspex România

    Maspex România, filiala locală a grupului polonez Maspex care deţine brandurile Tymbark, Tedi şi Salatini, a avut în 2016 o cifră de afaceri de circa 361 mil. lei (80 mil. euro), în creştere cu 10% faţă de anul precedent. Grupul polonez Maspex a avut o dezvoltare continuă pe plan local în ultimii ani în România, făcând atât investiţii în cele două fabrici pe care le deţine în Vălenii de Munte (jud. Prahova), cât şi achiziţii. Compania a intrat pe piaţa românească în 1996, iar în prezent este unul dintre cei mai mari investitori polonezi pe plan local.
    Krzysztof Pawinski este unul dintre antreprenorii polonezi care au fondat grupul Maspex Wadowice.

     

    Nume: Anastassis G. David
    #  Ţară: Grecia   #  Principala companie controlată: Coca-Cola HBC   #  Ce afaceri are în România: Coca-Cola HBC

    Gigantul Coca-Cola a intrat pe piaţa locală în urmă cu mai bine de două decenii şi a ajuns la afaceri de peste 2,2 çmld. lei în 2016, fiind liderul pieţei de băuturi răcoritoare. În România, Coca-Cola HBC, îmbuteliator al unor branduri precum Coca-Cola, Fanta, Dorna sau Cappy Pulpy, deţine trei fabrici, la Ploieşti, Vatra Dornei şi Timişoara.
    Familia David-Leventis a devenit acţionar majoritar al Hellenic Bottling Company SA în 1981, companie condusă acum de Anastassis G. David, din funcţia de preşedinte nonexecutiv, potrivit site-ului companiei. Cele mai recente date arată că familia David-Leventis mai deţine şi producătorul de echipamente frigorifice Frigoglass, iar averea acesteia se învârte în jurul valorii de 2 mld. dolari.

    Nume: familia Ryan
    #  Ţară: Marea Britanie   #  Principala companie controlată: Ryanair   #  Ce afaceri are în România: Ryanair

    Ryanair a intrat pe piaţa locală în 2008, iar în 2017 a avut aproximativ un milion de pasageri din şi spre aeroportul Henri Coandă (Otopeni). În primii ani de la intrarea în România, Ryanair închiria aeronave şi piloţi de la compania românească Tarom. Tony Ryan şi Christopher Ryan, împreună cu Liam Lonergan au pus bazele companiei în urmă cu peste trei decenii, în Dublin. Astăzi, compania aeriană conduce detaşat piaţa low-cost din Europa, având peste 100 mil. pasageri pe an. Printre acţionarii principali ai Ryanair se numără Capital Research and Management Company şi HSBC Holdings.


    Nume: Husnu Ozyegin
    #  Ţară: Turcia  
    #  Principala companie controlată: Credit Europe Bank   #  Ce afaceri are în România: Credit Europe Bank România (CEB România)

    Credit Europe Bank România (CEB România) este activă din 1993, când a început să funcţioneze sub denumirea de Banca de Credit Industrial şi Comercial, devenind Finansbank în 2000, iar apoi, în 2007, în urma unui proces de rebranding, primind denumirea de Credit Europe Bank România. Banca asigură produse şi servicii către persoane fizice, IMM-uri şi corporaţii, prin intermediul unei reţele alcătuite din 56 de sucursale, agenţii şi puncte de lucru, precum şi prin canale alternative de distribuţie:
    ATM-uri, POS-uri, servicii de internet şi phone banking.
    Omul de afaceri de origine turcă Husnu Ozyegin a pus bazele FIBA Group, din care face parte Credit Europe Bank, în urmă cu mai bine de trei decenii, iar primii paşi pe piaţa bancară europeană au venit în 1990.


    Nume: Petr Kellner
    #  Ţară: Cehia   #  Principala companie controlată: PPF Investments   #  Ce afaceri are în România: PPF Real Estate

    Petr Kellner şi-a făcut intrarea pe piaţa imobiliară din România în 2016, după ce a preluat clădirea de birouri Metropolis Center, din apropiere de Piaţa Victoriei, într-o tranzacţie de 50 mil. euro. El a intrat în businessul local prin intermediul fondului de investiţii PPF Real Estate, toate afacerile sale fiind grupate sub umbrela brandului PPF. El mai este activ în România şi în domeniul energiei.
    Kellner a intrat în antreprenoriat în 1991, când a fondat PPF şi a început să investească în companiile de pe piaţa-mamă. Ulterior, el şi-a structurat portofoliul pentru a fi cât mai variat şi a ieşit şi de pe piaţa din Cehia. Potrivit site-ului propriu, PPF este prezent pe mai multe pieţe din toată lumea, de la Germania şi Marea Britanie la Rusia şi Kazahstan şi de la SUA la Vietnam, India sau Filipine.


    Nume:
    Branko Roglic
    #  Ţară: Croaţia   #  Principala companie controlată: Orbico  
    #  Ce afaceri are în România: Orbico


    Grupul croat distribuie în România branduri precum Disney, United Colors of Benetton, MontBlanc sau Tchibo. Orbico activează în zona de distribuţie, fiind prezent în 17 ţări atât cu branduri de cosmetice, cât şi cu producători de alimente, jucării, ţigări sau produse farmaceutice.
    Branko Roglic este unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Croaţia şi conduce grupul Orbico, un business creat chiar de el în urmă cu aproape două decenii.


    Nume: Oleg Deripaska
    #  Ţară: Rusia   #  Principala companie controlată: Strabag  
    #  Ce afaceri are în România: Strabag

    Grupul Strabag este cel mai mare constructor de pe piaţa locală din perspectiva cifrei de afaceri, cu un business de 202 milioane de euro în 2016. A fost implicat în unele dintre cele mai importante proiecte de construcţii din România, fie ele publice sau private, printre care mai multe tronsoane de autostradă între Deva şi Sibiu sau cel mai înalt turn de birouri din ţară, Sky Tower. Austriecii au dezvoltat 450 de proiecte imobiliare în Germania, Austria şi Polonia.

     

    Nume: Dariusz Milek
    #  Ţară: Polonia  
    #  Principala companie controlată: CCC  
    #  Ce afaceri are în România: CCC

    CCC este prezent în peste 15 ţări, printre care şi România, unde activează în sistem de franciză şi este al doilea jucător după nivelul businessului. Retailerul polonez de încălţăminte CCC a ajuns în patru ani la 50 de magazine şi afaceri de 40 mil. euro, iar ţinta companiei este să dubleze reţeaua în următorii 3-4 ani, potrivit datelor comunicate de oficialii Peeraj, cei care deţin franciza CCC.
    Dariusz Milek a intrat în business imediat după căderea comunismului, iar în 1999 a apărut pe piaţă brandul CCC, care a ajuns astăzi la peste 1.100 de unităţi şi la venituri de 650 mil. euro în 2015. În afară de retail, polonezul mai investeşte şi în tehnologie, mai exact în printarea 3D.


    Nume: familia Mars
    #  Ţară: SUA  
    #  Principala companie controlată: Mars  
    #  Ce afaceri are în România: Mars


    Mars România este unul dintre principalii jucători de pe piaţa locală a ciocolatei, având în portofoliu branduri precum Snickers, Bounty şi Twix. În 2016, Mars România a avut afaceri de 435 mil. lei (circa 95 de milioane de euro).


    Nume: Robert Bosch
    #  Ţară: Germania  
    #  Principala companie controlată: Bosch  
    #  Ce afaceri are în România: Grupul Bosch

    Grupul Bosch este prezent pe piaţa din România de aproximativ 25 de ani şi numără peste 6.500 de angajaţi în cinci entităţi. Bosch a investit în România aproximativ 453 mil. lei (aproximativ 100 mil. euro) în 2017, în special în dezvoltarea unităţilor de producţie pentru soluţii de mobilitate din Cluj şi Blaj.
    Cu mai mult de 350 de subsidiare în peste 60 de ţări, Bosch este una dintre cele mai mari multinaţionale de inginerie şi electronică. Vânzările totale nete ale Bosch au crescut cu 57% în 2017, la 4,2 mld. lei (931 mil. euro), urmând să se apropie de un miliard de euro în 2018, iar vânzările consolidate (către terţi) din România au crescut cu 26%.


    Nume: Leonard Lauder
    #  Ţară: SUA   #  Principala companie controlată: Estée Lauder   #  Ce afaceri are în România: Estée Lauder

    Gigantul american din industria comesticelor de lux Estée Lauder a intrat pe piaţa locală în urmă cu circa două decenii, iar în 2016 a depăşit pentru prima dată pragul de 10 mil. euro cifră de afaceri. Compania Estée Lauder România este activă atât pe canalul de distribuţie cosmetică selectivă către reţele precum Sephora, Douglas, Kendra sau Marionnaud, cât şi pe segmentul de retail, cu concepte monobrand sub brandurile MAC şi Bobbi Brown. Produsele companiei sunt vândute de asemenea în magazine independente de profil.
    Leonard Lauder este fiul antreprenoarei Estée Lauder, de la care provine şi numele brandului. El deţine funcţia de preşedinte ale consiliului director al companiei, iar directorul executiv al acesteia este Fabrizio Freda.

    Nume: Vitali Machitski
    #  Ţară: Rusia  
    #  Principala companie controlată: Alro  
    #  Ce afaceri are în România: Alro Slatina


    Magnatul Vitali Machitski  este proprietarul combinatului Alro din Slatina, prin grupul Vimetco, entitate care deţine 84% din combinat; 10% din acţiuni sunt deţinute de Fondul Proprietatea. Producătorul de aluminiu Alro Slatina (ALR), listat pe piaţa principală a bursei româneşti, a raportat vânzări de
    2,47 miliarde de lei pentru 2017, cu 16% mai mult faţă de anul precedent, în timp ce profitul net a urcat de cinci ori, la 318 mil. lei.


    Nume: Stefan Persson
    #  Ţară: Suedia  
    #  Principala companie controlată: Hennes & Maurits (H&M)   #  Ce afaceri are în România: H&M


    Pe piaţa locală, grupul suedez a intrat în 2011, cu brandul fanion H&M, după mai mulţi ani de tatonări. Suedezii s-au extins apoi rapid, iar afacerile grupului au ajuns la 830 mil. lei în 2017.
    Magnatul suedez Stefan Persson este preşedintele companiei H&M. Grupul, care cuprinde şi alte branduri în afară de H&M, precum COS sau & other stories, a terminat 2016 cu afaceri de peste
    20 mld. euro. Compania a fost înfiinţată în 1947 de tatăl lui Stefan Persson – Erling Persson. În afară de imperiul H&M, familia Persson are investiţii în imobiliare în Europa şi SUA. 

     

  • Automobile Dacia a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri în creştere cu 11,45%, la 5,1 mld euro

    Rezultatul înainte de impozit s-a ridicat la 550,5 milioane lei (120,5 milioane de euro), în creştere cu 9% faţă de 2016, a precizat Bocşariu. „În 2017, profitul din exploatare a urmat tendinţa cifrei de afaceri, fiind cu 57 milioane de lei mai mare decât cel din 2016, deci creşterea de business explică în cea mai mare parte această evoluţie favorabilă” a spus directorul.

    Contribuţia vânzărilor de autovehicule şi de componente auto la realizarea cifrei de afaceri a fost de 92% din totalul cifrei de afaceri, în creştere faţă de anul 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nu muşca mâna care te hrăneşte!

    Dar câteodată poate ar trebui reamintită.
     
    Acum câteva luni, Prevent, un furnizor bosniac de componente auto pentru Volkswagen, a oprit furnizarea de produse, perturbând întregul lanţ de aprovizionare pentru gigantul auto. În această situaţie nici nu mai contează pierderile –  care au fost de aproape 100 de milioane de euro –, ci livrarea produsului la timp.
     
    Bild, cel mai puternic ziar din Germania, spune într-un articol că deşi cele două părţi au ajuns ulterior la o înţelegere pentru reluarea producţiei, în final Volkswagen a decis să oprească colaborarea cu Prevent, deşi acest lucru îi aduce pierderi imediate de peste 200 de milioane de euro.
     
    Frank Schwope, specialist în cadrul băncii germane NORDLB, a comentat: ”Cred că este un caz de «Nu muşca mâna care te hrăneşte»“.
     
    Globalizarea include multe ţări, multe oraşe, multe companii în acest lanţ, care în lipsa acestui proces ar fi pe dinafară. Dar o parte dintre ţări, o parte dintre companii uită că sunt într-un lanţ global şi că pot fi scoase în orice moment, chiar cu pierderi aferente de o parte şi de alta.
     
    Grupul francez Renault a făcut Logan şi Dacia în România la Mioveni, dar aceste modele sunt produse fără probleme şi în Maroc, şi în Rusia.
     
    Globalizarea înseamnă că o companie are brandul, produsul final, iar aproape tot ce este sub capotă este făcut în altă parte, mai ieftin şi, de ce nu, poate chiar mai bine.
     
    Gigantul american Apple produce telefoanele iPhone în China cu un preţ în jurul a 100 de dolari, iar restul până la 500 înseamnă brand, cercetare-dezvoltare şi distribuţie.
     
    Ca să nu existe îndoieli, această globalizare şi includerea României în acest lanţ este bună, în primul rând pentru că nu am avea o altă alternativă. Această globalizare, chiar dacă pe lanţ te afli cu o valoare adăugată mai mică, la început doar cu forţa de muncă, pregăteşte oameni şi revigorează întregi zone economice.
     
    În industria auto, unde există supracapacitate, nu ai putea să înlocuieşti un brand consacrat cu brandul tău propriu. Cazul Dacia în comunism a fost o excepţie, dar erau alte timpuri.
     
    În prezent, România nu are cu ce să înlocuiască industria de componente auto şi această verigă din lanţul globalizării. Comanda vine din afară, de la cel care deţine produsul final şi brandul, şi tu eşti doar un furnizor.
     
    Investitorii străini vin pentru acest pachet pe care îl oferă România: de forţă de muncă bine calificată şi ieftină.
     

  • Nu muşca mâna care te hrăneşte!

    Dar câteodată poate ar trebui reamintită.

    Acum câteva luni, Prevent, un furnizor bosniac de componente auto pentru Volkswagen, a oprit furnizarea de produse, perturbând întregul lanţ de aprovizionare pentru gigantul auto. În această situaţie nici nu mai contează pierderile –  care au fost de aproape 100 de milioane de euro –, ci livrarea produsului la timp.

    Bild, cel mai puternic ziar din Germania, spune într-un articol că deşi cele două părţi au ajuns ulterior la o înţelegere pentru reluarea producţiei, în final Volkswagen a decis să oprească colaborarea cu Prevent, deşi acest lucru îi aduce pierderi imediate de peste 200 de milioane de euro.

    Frank Schwope, specialist în cadrul băncii germane NORDLB, a comentat: ”Cred că este un caz de «Nu muşca mâna care te hrăneşte»“.

    Globalizarea include multe ţări, multe oraşe, multe companii în acest lanţ, care în lipsa acestui proces ar fi pe dinafară. Dar o parte dintre ţări, o parte dintre companii uită că sunt într-un lanţ global şi că pot fi scoase în orice moment, chiar cu pierderi aferente de o parte şi de alta.

    Grupul francez Renault a făcut Logan şi Dacia în România la Mioveni, dar aceste modele sunt produse fără probleme şi în Maroc, şi în Rusia.

    Globalizarea înseamnă că o companie are brandul, produsul final, iar aproape tot ce este sub capotă este făcut în altă parte, mai ieftin şi, de ce nu, poate chiar mai bine.

    Gigantul american Apple produce telefoanele iPhone în China cu un preţ în jurul a 100 de dolari, iar restul până la 500 înseamnă brand, cercetare-dezvoltare şi distribuţie.

    Ca să nu existe îndoieli, această globalizare şi includerea României în acest lanţ este bună, în primul rând pentru că nu am avea o altă alternativă. Această globalizare, chiar dacă pe lanţ te afli cu o valoare adăugată mai mică, la început doar cu forţa de muncă, pregăteşte oameni şi revigorează întregi zone economice.

    În industria auto, unde există supracapacitate, nu ai putea să înlocuieşti un brand consacrat cu brandul tău propriu. Cazul Dacia în comunism a fost o excepţie, dar erau alte timpuri.

    În prezent, România nu are cu ce să înlocuiască industria de componente auto şi această verigă din lanţul globalizării. Comanda vine din afară, de la cel care deţine produsul final şi brandul, şi tu eşti doar un furnizor.

    Investitorii străini vin pentru acest pachet pe care îl oferă România: de forţă de muncă bine calificată şi ieftină. Încă.

    Bineînţeles că există o revoltă în fiecare dintre noi în privinţa acestei propoziţii de promovare a României, dar nu ştiu cu ce am putea înlocui în mod realist acest lucru.

    În primul deceniu de după căderea comunismului, o întreagă economie s-a prăbuşit în România pentru că toate întreprinderile, toate sectoarele, toată administraţia economică s-a trezit în faţa pieţei şi au înţeles că produsele lor sunt depăşite tehnologic sau nu mai au piaţă. Înainte era sistemul care trebuia să îţi găsească o piaţă de desfacere pentru produsele realizate, chiar dacă erau poate scumpe.

    În lumea de astăzi, unde există supracapacităţi la tot pasul, problema nu este produsul, ci cine îl cumpără şi cu cât, cine controlează pierderile. Componentele auto pot fi făcute în România, dar tot nemţii sau francezii deţin pieţele de desfacere.

    Acest sistem este valabil şi pentru centrele de servicii deţinute în România de Oracle, IBM, Microsoft, Adobe, Amazon, Endava etc.

    Antreprenorii români care lucrează în IT şi care sunt furnizori pentru giganţii internaţionali sunt ”furioşi“ pentru că înţeleg că sunt numai forţă de muncă. Dar nimeni nu-i opreşte să-şi dezvolte propriul IP – Intellectual Property – şi să obţină un preţ mai mare pentru ceea ce ei furnizează. Din păcate, este mai greu.

    Nu ştiu dacă România poate să aibă produsul final şi brandul, dar cu ajutorul multinaţionalelor poate să treacă la operaţiuni mai complexe, cu o valoare adăugată mai mare, cu salarii mai mari. Dar tot în acest lanţ al globalizării.

    Important este să nu uiţi cine te hrăneşte, chiar dacă această frază este extrem de dură şi revoltătoare.

  • Takata Corporation, prezentă şi în România, a fost preluată de compania americană Key Safety Systems

    Contractul de achiziţie prevede că Key Safety Systems (KSS) va prelua toate activele Takata, cu excepţia unor operaţiuni legate de producţia şi vânzarea unor componente ale airbagurilor, potrivit comunicatului publicat marţi de companie.

    Tranzacţia este aşteptată să se finalizeze în primul trimestru din 2018, după ce se va primi aprobare din partea autorităţilor din Japonia şi Statele Unite.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un mare producător de componente auto deschide o fabrică la Arad

    Potrivit unui comunicat transmis de Primăria Arad, viceprimarul Călin Bibarţ s-a întâlnit, vineri, cu reprezentanţii producătorului de componente auto Roki Romania Manufacturing, cu care a discutat despre deschiderea unei fabrici de filtre pentru industria auto.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un producător de componente auto recrutează 100 de oameni pentru fabrica de tapiserii auto

    Compania caută 50 de muncitori necalificaţi în industria confecţiilor şi 50 de operatori confecţioneri industriali îmbrăcăminte din ţesături, tricotaje, ma­teriale sintetice. Francezii au demarat producţia în unitatea din localitatea Tălmaciu, la 20 de kilometri de muni­cipiul Sibiu, în anul 2003, iar de-a lungul timpului aceştia au ajuns să deţină pe plan local mai multe fabrici de compo­nente pentru industria auto. Faurecia deţine în prezent pe piaţa locală fabrici la Tălmaciu (scaune auto), Craiova (sisteme de control al emisiilor), Mioveni (sisteme de interior), Râmnicu Vâlcea (scaune auto) şi Căteasca, judeţul Argeş (sisteme de interior).

    Citeşte mai multe pe www.zfcorporate.ro