BusinessMagazin

Tag: complex comercial

  • Tavan PRĂBUŞIT peste oameni, într-un centru comercial din Vaslui. Mai mulţi răniţi, printre care şi un copil/ UPDATE: Mall-ul a fost evacuat

    Potrivit reprezentanţilor ISU Vaslui, s-a prăbuşit tavanul din rigips al unui restaurant din incinta unui complex comercial aflat în municipiu.

    Trei persoane au fost rănite, respectiv un copil de 1 an, un bărbat şi o femeie în vârstă de 36 de ani.

    Cele trei victime au suferit răni la cap şi au fost transportate la spital.

    Pe lângă cele trei persoane rănite, reprezentanţii ISU Vaslui precizează că au fost asistate cinci angajaţi care au suferit atacuri de panică.

    ”Se procedează la evacuarea mall-ului. Tavanul fals a căzut pe o suprafaţă de aproximativ două sute de metri pătraţi”, a adăugat sursa citată, potrivit căreia sunt evacuate aproximativ 150 de persoane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doar în România: o primărie din Bucureşti se mută în mall

    Potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii instituţiei, clădirea în care a funcţionat până acum Aparatul de Specialitate al Primarului Sectorului 4 va întra într-un amplu şi necesar proces de consolidare şi extindere. Măsura este una temporară, valabilă până la finalizarea lucrărilor de modernizare, se precizează în comunicat. Noul sediu al Administraţiei Locale a fost stabilit în urma unei licitaţii, al cărei câştigător a solicitat cel mai mic preţ pentru plata chiriei, spun reprezentanţii instituţiei. 

     

  • Doar în România: o primărie din Bucureşti se mută în mall

    Potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii instituţiei, clădirea în care a funcţionat până acum Aparatul de Specialitate al Primarului Sectorului 4 va întra într-un amplu şi necesar proces de consolidare şi extindere. Măsura este una temporară, valabilă până la finalizarea lucrărilor de modernizare, se precizează în comunicat. Noul sediu al Administraţiei Locale a fost stabilit în urma unei licitaţii, al cărei câştigător a solicitat cel mai mic preţ pentru plata chiriei, spun reprezentanţii instituţiei. 

     

  • Doar în România: o primărie din Bucureşti se mută în mall

    Potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii instituţiei, clădirea în care a funcţionat până acum Aparatul de Specialitate al Primarului Sectorului 4 va întra într-un amplu şi necesar proces de consolidare şi extindere. Măsura este una temporară, valabilă până la finalizarea lucrărilor de modernizare, se precizează în comunicat. Noul sediu al Administraţiei Locale a fost stabilit în urma unei licitaţii, al cărei câştigător a solicitat cel mai mic preţ pentru plata chiriei, spun reprezentanţii instituţiei. 

     

  • O primărie din Bucureşti se mută în mall. Care sunt motivele

    Începând de marţi, patru iulie a.c., Autoritatea Locală a Sectorului 4 al Municipiului Bucureşti nu îşi  va  mai desfăşura activitatea în imobilul din bulevardul George Coşbuc, nr. 6-16, ci va funcţiona într-un sediu provizoriu, în cadrul Complexului Comercial Grand Arena, situat pe bulevardul Metalurgiei, nr. 12.

    Potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii instituţiei, clădirea în care a funcţionat până acum Aparatul de Specialitate al Primarului Sectorului 4 va întra într-un amplu şi necesar proces de consolidare şi extindere. Măsura este una temporară, valabilă până la finalizarea lucrărilor de modernizare, se precizează în comunicat. Noul sediu al Administraţiei Locale a fost stabilit în urma unei licitaţii, al cărei câştigător a solicitat cel mai mic preţ pentru plata chiriei, spun reprezentanţii instituţiei. 

     

  • Unde va apărea noul pol de clădiri de birouri din Bucureşti

    Anunţul recent al Guvernului privind realizarea Magistralei 6 de metrou, care va lega Gara de Nord de Aeroportul Otopeni, aduce în discuţie conturarea unui nou pol de birouri pe piaţa bucureşteană. În acest stadiu, pariul se pune pe zonele Expoziţiei sau Băneasa, unde consultanţii Colliers International aşteaptă noi dezvoltări care vor concura cu zonele de birouri deja consacrate, precum Floreasca – Barbu Văcărescu.

    De curând, Guvernul a aprobat printr-o hotărâre indicatorii tehnico-economici pentru Magistrala 6 de metrou, termenul estimat de începere a lucrărilor fiind doua jumătate a anului 2017, cu o durată de execuţie de patru ani. Teoretic, lucrarea  care cuprinde staţii la Romexpo şi la Complexul Comercial Băneasa, ar urma sa fie gata în anul 2021.

    Anunţul marchează un moment important pentru piaţa de birouri, care în ultimii cinci ani s-a extins cu două zone noi, respectiv Floreasca-Barbu Văcărescu şi Grozăveşti-Politehnică. În acest context, întrebarea principală, atât în rândul dezvoltatorilor de birouri, cât şi al companiilor chiriaşe, s-a schimbat din „unde va fi noul pol de birouri al Capitalei?” în „ce zonă va beneficia prima de pe urma noii magistrale de metrou?”.

    „Cred că prima zonă care se va dezvolta în urma extinderii reţelei de metrou va fi zona Romexpo – Expozitiei, care poate fi o alternativă foarte bună pentru companiile situate în Floreasca-Barbu Văcărescu”, afirmă Lucian Opriş, Senior Associate în cadrul departamentului de birouri al Colliers International.  „Istoric, zona Piaţa Presei a fost atractivă pentru chiriaşi din domeniul financiar, dacă ne uităm la companii precum UniCredit Bank, OTP Bank (anterior Millennium Bank) şi RBS (fosta ABN Amro), care fie au, fie au avut sediile principale în această zonă. În contextul actual, văd un real potenţial ca această zonă să se consolideze ca un centru financiar al oraşului ”, a adăugat Lucian Opriş.

    În prezent, stocul de spaţii de birouri moderne din Bucureşti este estimat  la 2,13 milioane de mp, dintre care Piaţa Presei/Expoziţiei şi Băneasa reprezintă doar 7, respectiv 6%. Odată cu dezvoltarea Magistralei 6, care cuprinde staţii de metrou în proximitatea Complexului Comercial Băneasa şi a Aeroportului, zona Băneasa-DN1 s-ar putea dezvolta, de asemenea, ca un pol de birouri.

  • Media Galaxy deschide cel de-al şaselea magazin din Bucureşti, după o investiţie de 1,5 milioane de euro

    Magazinul are o suprafaţă de vânzare de 2.000 de metri pătraţi, iar investiţia a atins suma de 1,5 milioane de euro.

     

    În cei peste 12 ani de prezenţă pe piaţă, Media Galaxy a investit peste 26,5 milioane de euro în cele 19 magazine şi platforma de vânzări online. Doar în 2016 au fost investiţi aproximativ 1,1 milioane de euro în deschiderea unui nou magazin în Baia Mare şi reamenajarea magazinului din Cluj. Obiectivele retailerului sunt continuarea investiţiilor prin deschiderea de noi unităţi şi reamenajarea spaţiilor deja existente.

    Extinderea prin magazine brick-and-mortar vine în susţinerea poziţionării omnichannel, prin care Media Galaxy îşi propune să ofere o experienţă completă, online şi offline şi să inspire o reinventare a retailului local. În acest sens, Media Galaxy a dat startul şi unei platforme prin care deschide discuţia despre inovaţie – Open Innovation Hub. Aceasta este tradusă într-o serie de întâlniri al căror scop este acela de a descoperi noi insight-uri valoroase şi de a genera idei care pot duce la inovare în diferite segmente.

  • Dacă tot a început curăţatul haznalei, să râcâim şi ungherele

    Am transpus în alţi termeni o parte, zic eu importantă, dar ignorată de către public şi de către justiţie, din dosarul Rompetrol, care a dus în puşcărie, săptămâna trecută, 11 inculpaţi. Naţiunea a răsuflat uşurată, circul a făcut ca firmitura de pâine să pară mai mare, mai crocantă şi mai dulce. Dar, dincolo de circ, mai sunt nişte întrebări.

    Fondul problemei, în partea de dosar care se ocupă de creanţa libiană, este vânzarea participaţiei României la dezvoltarea şi exploatarea zăcământului Murzuk, cu rezerve de 2 miliarde de barili (Petrom are rezerve de circa un miliard de barili). Afacerea a început înainte de 1989, când Rompetrol şi România erau o forţă în industria petrolieră mondială. Deoarece au considerat că nu pot asigura 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea zăcământului, autorităţile române au decis, în 1993, să renunţe la participaţia Rompetrol, care a fost cedată, pentru circa 27 de milioane de dolari, la care se adăugau compensaţii de 85 de milioane de dolari (adică suma în dispută din dosar).

    O afacere de sute de miliarde de dolari a fost aruncată de cabinetul Văcăroiu la coş cu o hotărâre de guvern cu numai 136 de cuvinte; de ce? Scuza cu asigurarea fondurilor nu mi se pare a sta în picioare, o afacere în petrol a găsit şi va găsi oricând finanţare, indiferent de cine este implicat, de parteneri, de situaţia politică, economică sau de orice altceva; în acelaşi timp, cele 500 de milioane de dolari erau o sumă care trebuia asigurată într-o perioadă îndelungată de timp, nu odată.

    Răspunde cineva pentru această decizie? Ce etichetă i se poate pune? Cel puţin unul dintre miniştrii care au semnat HG 157/1993 a fost chemat la Parchet, dar în calitate de martor. O fi de ajuns? Care este definiţia pentru „subminarea economiei naţionale“?

    În 1994 Rompetrol, privatizată prin MEBO, construia, conform unei ştiri din presa vremii, 26 de sonde în Libia,
    într-un contract cu valoare de 40 de milioane de dolari, exporta echipament petrolier în Rusia de 50 de milioane de dolari şi prognoza vânzări de aproape 100 de milioane de dolari în anul următor. Capacitate de a continua contractul pare că ar fi avut; dar între timp se privatizase, prin MEBO. Paradoxal, Patriciu spunea că a preluat Rompetrol, în 1998, cu o cifră de afaceri de 6,6 milioane de dolari şi cu pierderi de 1,5 milioane de dolari.

    Vorbim astăzi despre dezindustrializare de parcă ar fi un soi de fenomen natural inevitabil, ca încălzirea globală. Ciudat, puţini par a se simţi răspunzători pentru decizii de stat, luate de guverne şi de autorităţile îndreptăţite, pentru căpuşarea companiilor şi pentru aducerea lor în mod voit în faliment. Că pe urmă vin nişte personaje şi taie utilaje şi le fac fier vechi, nici nu mai are prea mare importanţă; rădăcina răului este în altă parte.

    De aceea zic, dacă tot a început curăţatul haznalei, să râcâim şi ungherele: decizia politică, cumetriile, năşelile, imobilismul, prostia, răutatea, lăcomia. Câţi slujbaşi la stat ar trebui să-i însoţească pe afaceriştii intraţi în puşcării, slujbaşi la stat care au îngăduit, au văzut, au profitat dar nu au acţionat? Motivul? Multe-multe miliarde de euro. Miliarde din devalizarea băncilor, din căpuşarea combinatelor, din contrabanda cu produse petroliere, ţigări şi alcool, toate Jimboliile, Ţigaretele şi toate tunurile ultimilor 25 de ani. 

    Ilustrez cu Hieronymus Bosch, „Magicianul şi hoţul de buzunare“; la mijloc, între cei doi, e poporul, concentrat, desigur, în direcţia greşită.

  • Poşta a deschis primul oficiu în franciză în Capitală. Beneficiarul: complexul comercial Domino Plaza

     Poşta a deschis primul oficiu în franciză în Capitală, în cartierul Tei, în parteneriat cu complexul comercial Domino Plaza, care a investit 40.000 de lei în această unitate poştală, potrivit oficialilor companiei.

    “Aproximativ 80.000 de locuitori din Cartierul Tei vor putea să-şi plătească facturile sau să expedieze colete din acelaşi loc în care îşi fac şi cumpărăturile. Subunitatea poştală Partener Domino a fost dotată de către beneficiarul de franciză cu toate echipamentele impuse de activitatea poştală, inclusiv cu sistemele de securitate necesare. Costul estimat al investiţiilor făcute de către Domino Servicii Diverse este de aproximativ 40.000 de lei”.

    În cadrul oficiului vor lucra trei angajaţi.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Percheziţii la persoane suspectate că au vândut pe internet bijuterii şi parfumuri contrafăcute

     Percheziţii sunt făcute de poliţiştii Direcţiei de Investigare a Fraudelor, la locuinţele a trei persoane, la sediul a două societăţi comerciale, la două puncte de lucru dintr-un complex comercial şi la un depozit, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

    Poliţiştii ridică înscrisuri de la două societăţi de curierat şi pun în executare cinci mandate de aducere.

    Şapte persoane sunt suspectate, în acest caz, de evaziune fiscală şi punere în circulaţie de bijuterii şi cosmetice contrafăcute. Acestea ar fi fost vândute prin intermediul unei pagini de internet, fără evidenţierea operaţiunilor în contabilitate, pentru a nu fi plătite taxele şi impozitele datorate bugetului de stat, a precizat Poliţia Română.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro