Tag: competente

  • Comisia Europeană: Abandonul şcolar din România, cu 6 procente mai mare faţă de media UE

    „În ce priveşte cheltuielile pe educaţie, România rămâne la un nivel dintre cele mai reduse din UE. Acest decalaj e relevant mai ales în educaţia elementară. Acest domeniu este cheie pentru a preveni abandonul şcolar şi a asigura oportunităţi egale şi viaţă unui segment important de populaţie. Abandonul şcolar timpuriu este crescut, cu peste 6 puncte faţă de media europeană. Competenţele digitale. Pe bază statisticilor noastre, 29% din persoanele din România au abilităţi de competenţe digitale, faţă de 58% cum e media europeană. Competenţele trebuie îmbunătăţite, a devenit o recomandare”, a declarat Katia Berti, şef adjunct de unitate, Direcţia Generală pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Comisia Europeană.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Ioana Birta, director financiar { Teraplast }

    •   Este CFO al Teraplast de aproximativ un an, iar anterior a avut o carieră de peste un deceniu în audit şi consultanţă.
    •   A urmat cursurile Facultăţii de Finanţe-Bănci din cadrul Universitatăţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
    •   În opinia sa, cheia succesului este dată în proporţie de 80% de modul de gândire şi 20% de abilităţi; totodată, este de părere că succesul are o definiţie diferită pentru fiecare dintre noi, prin urmare şi drumul către obiective este unic, bazat pe un set unic de competenţe.
    •   Spune că în atingerea propriilor obiective o ajută dorinţa de a învăţa lucruri noi, de a se dezvolta.

    Cifră de afaceri (2018): 172,51 mil. euro
    Profit (2018): 4,95 mil. euro
    Număr de angajaţi (la nivel de grup): 1.100

  • De ce investeşte Google 500.000 de euro pentru a-i învăţa tehnologie pe elevii români?

    „Construim un campus digital care să fie accesibil din orice colţ al ţării şi unde printr-un click să poţi să te conectezi cu comunitatea de tehnologie din Bucureşti şi din ţară. Motivul pentru care mergem în oraşe mici şi mijlocii este că ele au nevoie de astfel de proiecte şi pentru că noi avem nevoie ca ele să ajungă la un nivel înalt de dezvoltare”, descrie Paul Apostol, fondatorul organizaţiei Digital Nation, proiectul de dezvoltare regională Generaţia Tech, a cărui lansare a anunţat-o recent. Potrivit reprezentanţilor organizaţiei, programul are rolul de a-i sprijini pe tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani să-şi dezvolte competenţele digitale; pentru primul an de funcţionare a acestuia, organizaţia internaţională Google.org oferă o finanţare de 500.000 de dolari.
    Proiectul va demara în iulie 2019, iar tinerii se pot înscrie la una dintre cele două specializări de 12 luni (IT Literacy şi Learn to Code). În primul an, programul va fi accesibil în trei oraşe (aflate în prezent în proces de selecţie), iar participanţii se vor putea conecta online într-un „campus digital” sau vor putea accesa huburile locale înfiinţate prin program.
    „Deşi metodologia noastră este 100% online, în aceste oraşe vom fi prezenţi local prin amenajarea unui hub în fiecare oraş, iar în acest hub tinerii, după programul de liceu sau de serviciu, vor putea veni să lucreze la obiectivele de învăţare”, explică Paul Apostol. În plus, programul va oferi echipamente hardware în cazul în care tinerii selectaţi au nevoie de acestea.
    În afara orelor interactive online, programul va avea şi o componentă de mentorat, asigurată de specialişti din Cluj, Iaşi, Bucureşti şi din toate marile centre dezvoltate digital care se vor reuni la evenimentele locale Digital Nation. În ceea ce îi priveşte pe mentori, aceştia sunt mai ales oameni care lucrează în companii mari, pe poziţii de seniorat, există şi freelanceri; unii dintre ei sunt şi angajaţi ai Google. Tot programul Digital Nation este gândit să funcţioneze în paralel cu un job, atât pentru mentori, cât şi pentru participanţi. „Asta ne ajută pe noi să lucrăm cu specialişti care sunt în companii mari unde au resursele necesare, au proiectele necesare. Ei lucrează săptămână de săptămână cu tinerii din programele de mentorat”, explică Apostol. 
    De asemenea, la finalul programului, tinerii vor parcurge o etapă de facilitare a angajării în roluri digitale, la nivel local şi regional. 
    „În momentul acesta suntem în urmă privind topul competenţelor digitale. Avem foarte mulţi analfabeţi digital pe care trebuie să îi susţinem în a-şi descoperi posibilităţile şi trebuie să ne uităm la acest aspect ca la o oportunitate economică”, observă şi Elisabeta Moraru, country business development manager la Google România, în cadrul conferinţei de lansare a proiectului Digital Tech. Ea citează raportul DESI (Digital Economy and Society Index), care poziţionează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punctul de vedere al dezvoltării competenţelor digitale în ultimii doi ani.
    Pe de altă parte, aceste lipsuri oferă şi oportunităţi: Elisabeta Moraru citează şi un studiu al McKinsey, „The Rise of Digital Challengers”, conform căruia, până în 2025, prin creşterea compentenţelor digitale, se poate aduce un plus de peste 42 miliarde de dolari în PIB-ul României. „Dacă corelăm cele două date, înseamnă ca este nevoie de foarte multe eforturi pentru a susţine economia digitală şi joburile viitorului, care presupun nu învăţarea pe din afară a unor cunoştinţe, ci abilităţi care ţin de adaptabilitate, de pregătire pentru joburi care nu există încă. Sunt raporturi care vorbesc despre un procent de 60% din joburile de acum care se vor schimba. Deci este nevoie de o adaptabilitate pe care o putem susţine şi dezvolta.
    În ceea ce priveşte investiţia Google.org în programul din România, Liza Belozerova, program manager EMEA în cadrul Google.org, spune că 1% din profitul companiei globale sunt investite în organizaţii nonprofit. În Europa, granturile se alocă în două direcţii: siguranţa in mediul online pentru copii şi familii şi oportunităţile economice şi viitor în muncă. „Economia europeană şi societatea sunt în plină dezvoltare digitală, natura muncii se va schimba, iar automatizarea va schimba mediul de muncă. În urmatorii 10-20 de ani se vor crea 21 de milioane de joburi noi în Europa datorită automatizării”, descrie Belozerova preocuparea Google.org pentru viitorul muncii al companiei. Google şi-a propus să răspândească accesul la abilităţi digitale prin intermediul unui program care se numeşte Grow with Google; compania promovează totodată metodele alternative de învăţare online. De asemenea, compania încurajează folosirea noilor tehnologii cum ar fi inteligenţa artificială pentru a ajuta oamenii să îşi identifice abilităţile pentru munca dorită şi să îşi găsească locurile de muncă care le îndeplinesc cel mai bine nevoile. În ultimii ani, compania a oferit multe granturi organizaţiilor non-profit din Europa Centrala şi de Est pentru a susţine procesele digitale accelerate. „Competenţele digitale sunt în momentul acesta un fel de alfabet. Vedem că digitalul s-a transformat într-o extensie a felului în care toate joburile se desfăşoară, indiferent că sunt în zona de contabilitate, în magazine, legal, call center. Orice job aş face va trebui să interacţionez cu tot ceea ce implică tehnologia. Este nevoie de confortul psihologic de a folosi tehnologia. Toată lumea e la un click distanţă”, observă Elisabeta Moraru.
    În dezvoltarea programului, reprezentanţii organizaţiei şi-au propus să colaboreze şi cu Ministerul Educaţiei, care va facilita accesul în liceele implicate în program.


    CONTEXT
    Toate domeniile au în prezent o abordare digitală, dar accesul tinerilor la dezvoltarea competenţelor digitale este limitat în unele oraşe ale ţării. Potrivit unui studiu al McKinsey, digitalizarea ar putea genera 42 de miliarde de dolari pentru PIB-ul României până în 2025.


    DECIZIE
    Lansarea programului de dezvoltare regională Generaţia Tech, care are rolul de a dezvolta competenţele digitale ale tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 ani din România. Programul beneficiază de o investiţie de 500.000 de dolari a Google pentru primul an în care acesta se derulează.


    CONSECINŢE
    Programul îşi propune să dezvolte competenţele digitale a 300 de tineri din trei oraşe ale ţării astfel încât ei să dobândească abilităţi practice, necesare pe piaţa muncii. Ulterior, noi oraşe vor fi atrase în proiect, iar campusul digital va fi accesibil din orice colţ al ţării. 

  • 100 cele mai puternice femei din business: Mihaela Popa, director-vicepreşedinte { Comitetul de Direcţie al CEC Bank }

    •   A urmat cursurile Academiei de Studii Economice, Facultatea de Finanţe-Bănci.
    •   Şi-a început cariera în 1978, în cadrul Băncii Române de Comerţ Exterior, unde a avansat până în funcţia de director de sucursală; a ocupat ulterior mai multe funcţii de conducere în cadrul Băncii Italo Romena şi Raiffeisen Bank România.

    •   S-a alăturat echipei de conducere a CEC Bank în septembrie 2007, în calitate de vicepreşedinte coordonator al diviziei Corporate.
    •   Consideră că o carieră de succes se bazează atât pe o pregătire profesională solidă, cât şi pe abilitatea de a comunica şi de a relaţiona eficient şi spune că trebuie să ştii să-i asculţi pe cei din jurul tău, să manifeşti deschidere faţă de ideile noi şi să-ţi asumi în mod constructiv eventualele eşecuri. 

    Active totale (2017): 31,6 mld. lei
    Profit (2017): 171,5 mil. lei
    Număr de angajaţi: 6.113

  • Microsoft a investit 1 milion de dolari în educaţia unor elevi din zone defavorizate: „93% din joburile de azi necesită un nivel minim de competenţe digitale”

    Motivaţie:

    Reprezentanţii Microsoft România susţin că proiectul educaţional Alt Viitor (ALT+V) încearcă să răspundă uneia dintre cele mai stringente preocupări ale părinţilor, educatorilor şi guvernelor: ce putem face pentru copiii noştri pentru a le asigura un viitor bun?
    Motivaţia Microsoft pentru finanţarea programului ALT + V a fost necesitatea aptitudinilor digitale, deoarece în România ne confruntăm cu o situaţie specială: mai mulţi oameni sunt activi în mediul online, dar nivelul de competenţe digitale înregistrează al doilea cel mai scăzut procent în UE (conform DESI). 93% din locurile de muncă de astăzi necesită cel puţin un nivel minim de competenţe digitale – iar importanţa acestor competenţe pe pieţele viitoare de locuri de muncă va creşte. Dezvoltarea competenţelor digitale a problemelor, codarea pentru generaţia tânără este o necesitate (gândirea critică, rezolvarea complexă) în cadrul sistemului educaţional tradiţional, lucru care poate fi realizat prin formarea cadrelor didactice pentru a spori apetitul pentru tehnologie al studenţilor sau prin alte activităţi complementare (ex.: ateliere de codare).

    Descrierea proiectului:

    În iunie 2018, Microsoft România a lansat programul Alt Viitor prin care sprijină dezvoltarea de competenţe digitale, cu orientare pe programare, pentru 11.000 de elevi, cu accent pe zonele defavorizate. Programul finanţat de Microsoft România cu 1 milion de dolari va fi dezvoltat şi derulat pe perioada a doi ani de un consorţiu de organizaţii nonprofit din România format din: Coder Dojo Bucureşti & Şcoala de Valori, Asociaţia E Civis, Asociaţia Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională Step by Step şi Fundaţia EOS.
    De la alfabetizarea digitală de bază la informatica avansată, abilităţile digitale sunt adesea inaccesibile tinerilor care au nevoie cel mai mult de ele. Într-o lume transformată prin tehnologie, toţi tinerii ar trebui să aibă posibilitatea de a-şi dezvolta abilităţile creative, de rezolvare a problemelor, precum şi gândirea critică, cred reprezentanţii Microsoft România. Toate acestea sunt abilităţi pe care învăţarea informaticii le dezvoltă. De asemenea, prin acţiuni specifice, proiectul îşi propune să crească nivelul de conştientizare în ceea ce priveşte noile tehnologii în rândul a peste 160.000 de copii. Pentru a asigura un impact de durată, Alt Viitor va desfăşura formări de specialitate pentru mai bine de 4.500 de profesori din întreaga ţară.

    Rezultate:

    Printre programele derulate până în prezent se numără: New Kids of the Code: Fun, Creativity, Applicability Sustainability, care propune o abordare inovativă şi revoluţionară a provocărilor generate de nevoia dezvoltării de competenţe digitale; cursul „Să gândim logic împreună cu copiii”, care are ca obiectiv general sprijinirea cadrelor didactice din învăţământul primar (şi nu numai) în procesul de înţelegere în vederea practicării unor elemente de logică informală cu scopul derulării unei activităţi educaţionale de calitate prin dezvoltarea gândirii logice a elevelor/elevilor; Everyone Digital, dezvoltat în cadrul programului Alt Viitor, care îşi propune să asigure accesul egal la tehnologie pentru toţi copiii şi tinerii, concentrându-se pe zone sărace din sudul ţării, dar adresându-se şi copiilor din Bucureşti ale căror familii nu îşi permit un curs de robotică sau programare; Informatica 365, derulat în cadrul programului Alt Viitor, care are drept scop instruirea cadrelor didactice la nivel naţional pentru predarea unei discipline nou introduse în programa şcolară de gimnaziu începând cu anul şcolar 2017-2018, Informatică şi TIC; CoderDojo Tech Academy, derulat în parteneriat cu asociaţia Şcoala de Valori şi care presupune deschiderea de noi dojo-uri (ateliere interactive de programare) în 7 judeţe din România unde în prezent nu există o astfel de iniţiativă.


    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    321 mil. lei

    Profit în anul 2017
    12,6 mil. lei

    Valoarea Investiţiei
    1 mil. dolari

    Intervalul de implementare a proiectului
    2018-2020

  • Abonament la jucării: ideea inedită a unor antreprenori clujeni care ar trebui să le aducă zeci de mii de euro

    Bibo Box a fost o idee care a apărut în urma unei nevoi a tinerilor părinţi, care încearcă să le ofere micuţilor toate resursele necesare dezvoltării armonioase. Am văzut că modelul de business funcţioneză foarte bine în Occident. Lucrând zilnic cu mediul online şi cu afaceri de genul acesta din afară, nu a fost nevoie de multă convingere când Alexandra (Alexandra Dimitriu – manager şi creatoarea conceptului -n.red) mi-a povestit ideea ei”, descrie Bianca Dihoiu, cofondator al businessului Bibo Box, motivul care a determinat-o să intre în afacere. Ce este însă Bibo Box? „Este primul subscription box (cutie achiziţionată în baza unui abonament lunar) educaţional din România.

    Conceptul presupune comercializarea unui singur produs: un abonament lunar în valoare de 99 lei (transport inclus)”, spune Alexandra Dimitriu. Cutia educaţională ce poate fi cumpărată în schimbul acestui abonament lunar cuprinde jocuri şi alte activităţi creative şi este destinată în special copiilor cu vârse de 3-6 ani.

    Businessul a fost dezvoltat la Cluj, iar investiţia iniţială s-a ridicat la 10.000 de euro şi a constat „exclusiv în aportul tuturor asociaţilor”, fiind direcţionată spre marketing şi echipamente. „Am luat în considerare la un moment dat să apelăm la fonduri europene rambursabile sau nerambursabile, însă am decis să mergem all-in şi să nu tărăgănăm lansarea astfel.”

    Conceptul Bibo Box a apărut în 2017, dar lansarea propriu-zisă a fost în iunie 2018, când fondatorii afacerii au început cu o campanie online de prevânzare şi promovare. „Primele colete au plecat în octombrie 2018”, descrie Dimitriu afacerea.

    Aşteptările antreprenorilor din spatele Bibo Box sunt de a ajunge la 300 de cutii livrate lunar până la sfârşitul anului, 1.900 de cutii în 2019 şi 12.000 de cutii în 2020. „Estimările au la bază calcule bazate pe reinvestirea întregului profit până în anul 3 şi un churn-rate (procentajul clienţilor care renunţă la servicii – n.red.) de 8%, cât e standardul în alte tări pe nişa noastră”, spune Dimitriu. Ea mai spune că este încă devreme să calculeze life-time value-ul clientului, „deşi după primele feedbackuri ne aşteptăm să fie de peste şapte luni”.

    În cazul Alexandrei Dimitriu, Bibo Box este a doua încercare în antreprenoriat; ea a ales calea de digital în urmă cu cinci ani, având competenţe şi studii pe aria de business: „De atunci m-am specializat în analiza comportamentală a utilizatorilor pe internet şi optimizare pentru vânzare în magazinele online. Am dat consultanţă pentru branduri din ţară şi din afară şi am antrenat zeci de marketeri în tainele performanţei în mediul digital”.

    În ceea ce priveşte domeniul în care activează acum, antreprenoarea consideră că „România nu este pregătită la momentul actual să asimileze această nişă”.

    Printre cele mai mari provocări cu care fondatorii Bibo Box s-au confruntat până acum se numără „dezvoltarea afacerii numai în online, fără a ne duce către offline, cum este planul pentru 2019. De asemenea, majoritatea echipei are experienţă mai mult cu clienţii din vestul Europei şi Statele Unite, aşa că încă ne modelăm după profilul clientul român, care are anumite preferinţe şi aşteptări”.

    Creatoarea conceptului spune că, prin prisma faptului că Bibo Box este un concept nou, momentan nu au competiţie directă pe piaţa locală, profilul clienţilor businessului fiind zugrăvit de „părintele preşcolarului, din mediul urban, educat, însă cu dificultăţi în organizarea timpului pentru activităţi zilnice pentru micuţ”.

    Reprezentanţii businessului susţin că nu este dificil să deschizi o afacere online, dar greutăţile apar în creşterea acesteia, în special în procesul de convingere a clienţilor „că eşti un start-up, dar produsul pe care îl livrezi a fost trecut prin zeci de teste şi îşi va merita investiţia. Încrederea în online este destul de limitată în România, aşadar trebuie să încercăm din răsputeri să convingem potenţialii clienţi că ne-am lansat cu scopul să le facem viaţa mai uşoară şi mai frumoasă. Odată stabilită credibilitatea, lucrurile se vor mişca de la sine, cu condiţia să existe deschidere spre nou şi capacitatea de a decide rapid ce merge şi ce nu”, încheie Alexandra Dimitriu.

    În prezent, echipa Bibo Box este formată din cei cinci membri fondatori: Alexandra Dimitriu, Bianca Dihoiu, Sebastian Dimitriu – digital marketer cu peste cinci ani experienţă în digital marketing şi afiliere, Bîra Gabriel – full stack developer cu competenţe în digital marketing şi tehnologii Google, şi Rareş Dihoiu – expert logistic, cu experienţă în vânzări şi achiziţii de peste 10 ani.

    Pentru anul viitor, antreprenorii spun că va fi nevoie să angajeze mai mult personal, mai ales pentru împachetarea cutilor. De asemenea, plănuiesc „achiziţionarea unor imprimante 3D pentru a sprijini crearea unor activităţi şi mai captivante, mai inovative”.

  • Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, suspendat din funcţie pentru a patra oară

    Preşedintele Igor Dodon a refuzat să semneze decretul de numire în funcţie a Silviei Radu şi a lui Nicolae Ciubuc, propuşi pentru Ministerul Sănătăţii şi al Agriculturii în Guvernul condus de premierul Pavel Filip. În urma suspendării temporare din funcţie, cele două decrete vor fi semnate de prim-ministrul Pavel Filip sau de preşedintele Parlamentului, Adrian Candu.

    Purtătorul de cuvânt al preşedintelui a criticat decizia luată de Curtea Constituţională. „Igor Dodon consideră că Silvia Radu şi Nicolae Ciubuc nu deţin competenţele necesare de a ocupa această funcţie. De asemenea, dumnealui nu i s-a prezentat niciun document cu anumite detalii privind aceste două candidaturi. I s-a spus doar numele acestora. Această sesizare este un atac direct la funcţia lui Igor Dodon”, a declarat purtătorul de cuvânt, Maxim Lebedinschi.

    De asemenea, Maxim Lebedinschi a pus la îndoială competenţa celor doi deputaţi care au sesizat Curtea Constituţională, contestând dreptul lor de a face acest lucru. „Dacă Pavel Filip nu a solicitat acest lucru, atunci nu era necesar. Cu ce scop au solicitat cei doi deputaţi PD acest lucru Curţii Constituţionale?”, a declarat purtătorul de cuvânt.

    „CC a fost utilizată ca instrument într-o luptă politică. În funcţie de miniştri ar trebui (să fie, n. red.) persoane integre, cu studii şi responsabile. Ne pare rău. Doi deputaţi nu au avut dreptul să iniţieze o astfel de sesizare. Noi nu înţelegem, de când doi deputaţi sunt vocea prim-ministrului?”, a adăugat acesta.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 16 iulie 2018

    COVER STORY: Noul coşmar al companiilor: angajatul fantomă

    “Cel mai important criteriu la angajare? Să vină la muncă şi a doua zi”, spune un manager care a recrutat câteva sute de angajaţi în ultimii 20 de ani şi care a început să aplice acest principiu de recrutare în ultimii doi ani.


    INTERVIU: “Cocktail pentru o nouă criză”


    BĂNCI: Cum schimbă inteligenţa artificială sistemul bancar


    STRATEGIE: Cu paşi mărunţi, în afara Centrului Vechi


    ANALIZĂ: Vinarium, IWCB sau lupta la baionetă în razboaiele vinului
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 9 iulie 2018

    COVER STORY: Fiţi încrezători în voi, asumaţi-vă riscuri

    Murielle Lorilloux şi-a început cariera în consultanţă, în Franţa, dar a renunţat atunci când era punctul de a prelua funcţia de partener. A trecut în telecom, domeniu care o fascina, şi a ajuns să conducă afacerile locale ale Vodafone în Republica Democrată Congo iar, de anul trecut, pe cele din România. În cadrul evenimentului Meet the CEO, ea a povestit cum este să conduci companii pe mai multe continente şi de ce sectorul telecom este unul care ar putea schimba lumea.


    SMART BUSINESS: Vestul sălbatic din Râşnov


    STUDIU DE CAZ: Şcoala de HR pentru dentişti


    IDEI DE AFACERI: Antreprenorii care vor să cucerească Vestul


    SPECIAL: Saudiţii şi petrolul – un capitol încheiat?
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 2 iulie 2018

    COVER STORY: Cumpăr sau vând?

    Cum va arăta piaţa imobiliară în 2022?


    LEADERSHIP: In vino veritas


    SFATUL DE BUSINESS: “Nu căutaţi un titlu, ci bucurie în ceea ce faceţi”


    SPECIAL: De ce n-a strălucit până acum fotbalul rusesc


    LIFESTYLE: Când călătoriile cu avionul devin plictisitoare
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.