BusinessMagazin

Tag: COMPENSATORIU

  • Cei cinci deputaţi care s-au abţinut de la votul pentru abrogarea recursului compensatoriu. Ce au făcut Iordache şi Bacalbaşa

    Potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, cinci deputaţi s-au abţinut de la votul asupra proiectului de lege privind abrogarea recursului compensatoriu: Remus Borza, Nicolae Bacalbaşa (PSD), Florin Iordache (PSD), Marton Arpad (UDMR) şi Kulcsár-Terza József-György (UDMR).

    Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind abrogarea recursului compensatoriu, cu amendamentul prin care este stabilită perioada pentru care se aplică măsurile compensatorii persoanelor deţinute în condiţii improprii.

    Deputaţii au adoptat proiectul de lege cu 272 de voturi „pentru” şi cinci abţineri.

    „Prevederile art. 55¹ din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi aă măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, a măsurilor preventive privative de libertate, minorilor care execută măsuri educative în centre de detenţie, în centre educative sau în penitenciare, respectiv minorilor care au executat pedepse în penitenciare, potrivit legii nr. 15/1968 privind Codul penal al României, cu modificările şi completările ulterioare, şi care execută, la data intrării în vigoare a prezentei legi, măsuri educative în centre de detenţie, în aplicarea art. 21 din legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 289/2019 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru o perioadă cuprinsă, între 24 iulie 2012 şi data intrării în vigoare a prezentei legi”, arată un amendament adoptat, marţi, de comisia juridică a Camerei, propus de grupurile parlamentare ale PNL şi USR.

    Referitor la subiect, premierul Ludovic Orban a afirmat, luni, că abrogarea Legii recursului compensatoriu va avea efecte doar pentru viitor. Şeful Executivului a precizat că mpsura nu înseamnă că imediat după abrogare nimeni nu va mai beneficia de prevederile acestei legi.

    Proiectul, iniţiat de 10 deputaţi PNL în februarie, prevede abrogarea legii recursului compensatoriu. Proiectul a fost respins de Senat, prim for legislativ sesizat, pe 11 iunie.

    Astfel, propunerea legislativă prevede abrogarea Legii nr.169/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, de modificare a Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

    Camera Deputaţilor a adoptat iniţiativa în calitate de for decizional, astfel că aceasta va merge la preşedinte pentru promulgare.

  • PLUS: Sperăm că Guvernul îşi va angaja răspunderea şi pentru schimbarea legislaţiei electorale

    Reprezentanţii PLUS salută intenţia Guvernului de a îşi angaja răspunderea în Parlament privind abrogarea recursului compensatoriu şi a dispoziţiilor referitoare la dublarea perioadei cursurilor în cadrul INM şi speră ca PNL să facă la fel şi în legătură cu modificarea legislaţiei electorale. 

    „PLUS salută intenţia Guvernului de a-şi angaja răspunderea în Parlament cu privire la abrogarea recursului compensatoriu sau la eliminarea dispoziţiilor privind dublarea perioadei cursurilor în cadrul INM. Chiar dacă acest pas prezintă riscul depunerii unei moţiuni de cenzură, considerăm că votul pentru o astfel de moţiune nu ar putea decât să clarifice situaţia politică din România. Guvernul trebuie să continue în acest sens, fără să cadă în cursa întinsă prin urgentarea procedurilor legislative din Parlament de către PSD”, au transmis reprezentanţii PLUS, într-un comunicat de presă remis, luni, MEDIAFAX.

    PLUS mai spune că lipsa unor modificări privind legislaţia electorală, de exemplu alegerea primarilor în două tururi va duce la perpetuarea conducerilor ilegitime ale baronilor locali.

    „Ne exprimăm, însă, îngrijorarea cu privire la omiterea modificărilor privitoare la legislaţia electorală dintre normele pe care Guvernul este dispus să îşi angajeze răspunderea. Lipsa unor modificări realizate urgent cu privire la alegerile locale (introducerea votului în două tururi pentru primari şi preşedinţi de consiliu judeţean) va permite perpetuarea conducerilor ilegitime ale baronilor locali. De asemenea, păstrarea la doi senatori şi patru deputaţi a numărului de reprezentanţi ai diasporei în Parlamentul României nu ia în calcul voinţa masivă de a se implica în deciziile din România exprimată cu ocazia ultimelor alegeri de către românii plecaţi din ţară”, potrivit sursei citate.

    PLUS mai anunţă că va pune la dispoziţia Executivului un proiect de lege pentru trecerea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, precum şi a preşedinţilor de consiliu judeţean.

    „Ne dorim să colaborăm. Drept consecinţă, specialiştii PLUS pun la dispoziţia Guvernului un proiect de lege prin care se impune trecerea la votul în două tururi pentru alegerea primarilor şi preşedinţilor de consiliu judeţean, precum şi creşterea numărului reprezentanţilor diasporei în Parlament de la şase la 15, în mod direct proporţional cu numărul de cetăţeni cu domiciliul înregistrat formal în alte state. Astfel, diaspora ajunge să fie reprezentată în Parlament de un număr de parlamentari mai mare sau egal cu cel din judeţele mari ale României, precum Timiş, Cluj sau Dolj”, arată sursa menţionată.

    Partidul condus de Dacian Cioloş reaminteşte faptul că inclusiv Klaus Iohannis le-a spus, luni, liberalilor că trebuie ca primarii să fie ales în două tururi şi a făcut apel la creşterea numărului de parlamentari pentru Diaspora.

    „La momentul instalării, alegerea primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene în două tururi a fost unul dintre angajamentele publice ale Guvernului, iar creşterea numărului de parlamentari reprezentând diaspora a fost asumată de către PNL chiar înainte de acest moment. Sperăm ca Guvernul României să îşi menţină aceste promisiuni şi să înţeleagă urgenţa punerii lor în aplicare, angajându-şi răspunderea asupra proiectului propus de către PLUS”, mai arată reprezentanţii partidului.

    PLUS mai atrage atenţia „asupra importanţei desfiinţării Secţiei Speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, un real mijloc de presiune asupra magistraţilor. Solicităm Guvernului includerea în proiectul asupra căruia îşi va angaja răspunderea a desfiinţării acestei structuri de parchet şi revenirea la dispoziţiile anterioare privind competenţa de urmărire a infracţiunilor săvârşite de magistraţi”.

    Ludovic Orban a anunţat că Guvernul îşi va asuma răspunderea pentru abrogarea Legii recursului compensatoriu. Totodată, Guvernul îşi va asuma răspunderea pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a pensionării anticipate a magistraţilor.

  • Turcan anunţă că Guvernul îşi va asuma răspunderea pentru abrogarea Legii recursului compensatoriu şi pentru prorogarea pensionării anticipate a magistraţilor

    „Săptămâna aceasta ne angajăm răspunderea pe recursul compensatoriu, pe prorogarea pensionării anticipate a magistraţilor, pe trecerea de la complete de doi la cele de trei judecători şi pe trecerea de la doi la patru ani în ce priveşte şcolarizarea pentru INM. Această corectare a legislaţiei pe Justiţie este necesară cât mai urgent pentru a nu bloca sistemul judiciar. În plus, este cerută şi de raportul MCV. Există un acord scris al CSM în legatură cu aceste prorogări. În ce priveşte recursul compensatoriu, motivarea este dată de creşterea ratei de recidivă a celor eliberaţi. Ştim că el reprezintă lege penală mai favorabilă, dar este important ca, pentru viitor, să prioritizăm siguranţa oamenilor. Atât cât rămâne în vigoare legea PSD a recursului compensatoriu, fiecare secundă cu această lege în vigoare ameninţă viaţa de zi cu zi a românilor”, a scris Raluca Turcan, pe Facebook.

    Viceoremierul a anunţat, totodată, că ministrul Justiţiei se va deplasa la CEDO pentru a prezenta situaţia justiţiei din România.

    „Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, se va deplasa la CEDO pentru a prezenta gravitatea situaţiei din România. În bugetul pe anul viitor vom prevedea bani pentru brăţări electronice, ocuparea posturilor vacante la Autoritatea Naţională a Penitenciarelor, personal de probaţiune, dar şi pentru construirea unui penitenciar. Nu mai avem timp de pierdut!”, a subliniat Turcan.

  • Orban: Vom găsi cea mai bună soluţie pentru a genera abrogarea Legii recursului compensatoriu

    Premierul Ludovic Orban a afirmat, joi, că Guvernul va lua toate măsurile necesare pentru abrogarea Legii recursului compensatoriu. Afirmaţiile vin în contextul în care ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu a declarat că abrogarea imediată a Legii, fără o analiză, ar duce la efecte colaterale severe.

    „Vreau să abordăm câteva chestiuni care mi se par relevante. Am văzut anumite preluări în presă legate de declaraţiile colegului nostru şi aş vrea să spulber orice fel de îndoială privind programul de guvernare al PNL în domeniul justiţiei, referitor la recursul compensatoriu. printre obiectivele specifice sunt numărate revizuirea legislaţiei privind regimul eliberărilor condiţionate, respectiv recursul compensatoriu şi întătirea capacităţii instituţiilor de ordine şi siguranţă publică pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii. De asemenea, la măsuri urgente se află avizarea proiectului de lege pentru abrogarea Legii recursului compensatoriu şi consolidarea serviciului de probaţiune pentru monitorizarea condamnaţilor eliberaţi condiţionat”, a spus Ludovic Orban, la începutul şedinţei de Guvern.

    Şeful Executivului a adăugat că Guvernul va lua toate măsurile necesare pentru a putea abroga Legea recursului compensatoriu.

    „Am spus aceste lucruri că am văzut că sunt anumite interpretări. Ăsta este programul nostru de guvernare şi asta vom face. Evident că vom găsi cea mai bună soluţie pentru a genera abrogarea prevederilor din recursul compensatoriu care au pus în pericol viaţa, integritatea fizică, bunurile personale ale cetăţenilor români prin eliberarea dinainte de termen a unor condamnaţi, astfel încât să nu mai pericliteze viaţa şi siguranţa cetăţenilor”, a subliniat Orban.

    Cătălin Predoiu a declarat că abrogarea imediată a recursului compensatoriu, fără analiză, ar putea duce la „efecte colaterale mai severe decât cele din prezent”. Ministrul a anunţat trei planuri ce vor fi atinse înainte de a fi abrogat recursul, astfel încât să nu fie pusă în pericol populaţia.

    Potrivit acestuia, al doilea plan abordat este cel juridico-diplomatic.

    „O abrogare peste noapte a recursului compensatoriu, fără a pregăti toate aceste planuri, inclusiv discuţiile cu CEDO şi măsuri de extindere a capacităţii în penitenciare, ar conduce la efecte colaterale poate mai severe decât cele din prezent”, mai explică ministrul Justiţiei.

    USR critică decizia Ministerului Justiţiei de a amâna abrogarea Legii recursului compensatoriu până la finalizarea unei analize. Partidul îi cere ministrului Justiţiei, totodată, să nu organizeze concursuri pentru noii procurori şefi de la Parchetul General, DNA şi DIICOT fără modificarea legii.