Tag: compatibilitate

  • Când un algoritm ştie mai bine

    Un algoritm de machine learning oferă în primul rând avantajul procesului de învăţare constantă care dă rezultate mai precise cu fiecare informaţie nouă pe care o învaţă. În baza unor informaţii detaliate, un astfel de algoritm poate lua decizii importante într-un mod lipsit total de subiectivitate – o stare de fapt aproape necesară în mediul investiţional. La acelaşi lucru s-a gândit şi firma de consultanţă Atanasiu Stringer & Krause (ASK), atunci când a decis să lanseze platforma de investiţii şi fuziuni şi achiziţii M&A pentru
    start-up-uri denumită venturecapital.ML. Aceasta are menirea de a pune faţă în faţă start-up-uri cu mai multe tipuri de investitori, în vederea încheierii unei potenţiale tranzacţii.
     „Am lansat această platformă cu scopul de a veni în sprijinul start-up-urilor, dar şi al investitorilor interesaţi de Europa Centrală şi de Est, făcând procesul de finanţare mult mai simplu şi rapid, de ambele părţi. Platforma venturecapital.ML va funcţiona ca un ecosistem, în primă fază pentru investiţii (inclusiv co-investiţii ce ajută investitorii principali să completeze runda de finanţare) şi M&A (fuziuni şi achiziţii pentru perioada ulterioară creşterii când
    start-up-urile vor face exit). Apoi, plănuim să ne extindem şi cu posibilitatea creării de parteneriate între aceştia pentru a beneficia de avantajele unei comunităţi, dar şi a unui serviciu de Venture-Capital-as-a-Service (VCaaS) prin care companiile mari sau alte entităţi pot investi direct în start-up-uri prin intermediul platformei”, a explicat Bogdan Atanasiu, managing partner al firmei de consultanţă ASK. Astfel, ecosistemul pe care echipa ASK îl dezvoltă are la bază un algoritm de machine learning, care analizează istoricul de investiţii al tuturor investitorilor din platformă, cât şi specificul start-up-ului şi proiectul pe care acesta îl promite. Mai mult, platforma identifică dacă există o compatibilitate între cele două părţi care trece dincolo de segmentul financiar.
      „Întrucât reţeaua noastră de investitori la nivel global şi regional presupune deja peste 800 de fonduri de investiţii de tip venture capital/private equity, birouri de familie, HNWI (High-Net-Worth Individual – adică investitori persoane fizice) şi corporaţii, fiecare având diferite criterii, preferinţe şi propriul istoric în alegerea investiţiilor, am decis să utilizăm tehnologia de machine learning pentru stabilirea compatibilităţii dintre aceşti investitori şi start-up-uri pentru maximizarea cotei de reuşită, dar şi pentru a ne asigura că investitorii aleşi sunt cei potriviţi şi din alte motive în afară de cel al finanţării, precum mentoratul acordat ulterior, accesul la parteneriate, diferite beneficii şi multe altele”, a detaliat Atanasiu. ASK spune că venturecapital.ML nu se adresează doar start-up-urilor, ci doar foloseşte generic acest termen, întrucât platforma se adresează tuturor companiilor din Europa Centrală şi de Est care caută finanţare, începând de la proiectele mici aflate în etapa pre-seed, până la proiectele mai mari care caută finanţări de Seria A+, ce pot depăşi 20 de milioane de euro.

    Algoritmul nu oboseşte nici în criză
    Start-up-urile care intră în contact cu ASK pentru a fi primite în platformă sunt preselecţionate de consultanţii firmei. Printre criteriile pe care se face această selecţie se iau în calcul modelul de business şi scalabilitatea lui, sectorul în care activează, precum şi dimensiunea pieţei, respectiv cota de piaţă deţinută în prezent. În cazul afacerilor cu o vechime mai mare de un an, se analizează şi situaţia financiară, pe lângă experienţa echipei de management, rata de achiziţie a clienţilor sau parteneriatele de natură comercială ori tehnologică. „Practic, ne comportăm exact ca un fond de investiţii în ceea ce priveşte procesul preliminar de due diligence, având scopul de maximizare a şanselor de atragere a finanţării pentru start-up-urile selectate, ţintind o cotă de reuşită de peste 75%”, au explicat reprezentanţii ASK.
    Cu birouri în Bucureşti şi Praga, ASK lucrează cu start-up-uri, investitori şi corporaţii, oferind consultanţă pentru finanţări, dar şi servicii precum venture building, adică dezvoltarea de start-up-uri de la zero. Platforma reprezintă următorul pas natural în dezvoltarea companiei, întrucât aduce la un loc majoritatea clienţilor firmei. Platforma câştigă bani printr-un aşa-numit onorariu de succes, care reprezintă un procent din finanţarea atrasă. Platforma venturecapital.ML a primit deja aplicaţii de la peste 180 de companii din mai multe ţări, iar în prezent se află în negocieri cu o companie din Big 4 care vrea să o absoarbă.
     „Deja am primit aplicaţii de la peste 180 de companii din 9 ţări, cea mai ridicată rundă de finanţare fiind, momentan, de 7 milioane de euro în sectorul fintech. Anul acesta, estimăm un număr de 10 tranzacţii finalizate la nivelul Europei Centrale şi de Est, iar pentru anii următori ţintim o rată de creştere de la an la an de 50% datorită posibilităţii fuziunii prin absorbţie cu o companie din Big 4 interesată de platformă, negocierile fiind în derulare. Astfel, putem creşte mult mai repede având la dispoziţie infrastructura complexă a unui Big 4 în regiune”, a spus Bogdan Atanasiu. El a fost vicepreşedinte al fondului de investiţii NextGen Venture Partners din Washington, înfiinţând mai apoi companii precum Zeyhare Ventures – un venture builder prin care a operaţionalizat start-up-uri pentru corporaţii. După înfiinţarea ASK, venturecapital.ML a fost un proiect gândit de mult, dar care poate avea mai multă aplicabilitate acum, în contextul în care din ce în ce mai mulţi investitori din Asia şi din SUA se uită la regiunea Europei Centrale şi de Est.
     „Este un proiect gândit de mai mult timp, însă am considerat că acum este oportună lansarea deoarece situaţia actuală impune această necesitate pe piaţă, dar si pentru că tot mai multe fonduri de investiţii globale, în special din Statele Unite şi Asia, sunt interesate de oportunităţile de investiţii din Europa Centrală şi de Est, chiar şi într-o potenţială perioadă de criză, iar o astfel de platformă este cea mai simplă şi eficientă modalitate de a uniformiza accesul la finanţare equity şi la deal flow într-o regiune fragmentată ca aceasta”, a explicat Atanasiu.

  • Spune-ne ce zodie eşti şi-ţi spunem ce maşină ţi se potriveşte. Fecioarele sunt cele mai modeste

    Cine crede în zodii? Am cunoscut mulţi intelectuali şi oameni raraţionali care te întreabă în ce zodie eşti. Aşa că, de la un timp, am început să credem şi noi în ele, mai ales atunci când e vorba de compatibilitate cu jumătatea. Să nu spuneţi că nu aţi citit măcar de câteva ori în viaţă dacă vă potriviţi cu balanţa sau cu scorpionul de lângă voi. Şi de câteva ori în viaţă tot v-aţi însuşit particularităţile zodiilor. Aşa că să le dăm zodiilor o şansă să ne recomande maşina perfectă în funcţie de semnul nostru astral. Am căutat pe mai multe site-uri de profil şi am găsit asemănări între recomandările de maşini în funcţie de zodii.

    IATĂ AICI CE MAŞINI TREBUIE SĂ CONDUCI ÎN FUNCŢIE DE ZODIA ÎN CARE EŞTI

  • Spune-ne ce zodie eşti şi-ţi spunem ce maşină ţi se potriveşte. Fecioarele sunt cele mai modeste

    Cine crede în zodii? Am cunoscut mulţi intelectuali şi oameni raraţionali care te întreabă în ce zodie eşti. Aşa că, de la un timp, am început să credem şi noi în ele, mai ales atunci când e vorba de compatibilitate cu jumătatea. Să nu spuneţi că nu aţi citit măcar de câteva ori în viaţă dacă vă potriviţi cu balanţa sau cu scorpionul de lângă voi. Şi de câteva ori în viaţă tot v-aţi însuşit particularităţile zodiilor. Aşa că să le dăm zodiilor o şansă să ne recomande maşina perfectă în funcţie de semnul nostru astral. Am căutat pe mai multe site-uri de profil şi am găsit asemănări între recomandările de maşini în funcţie de zodii.

    IATĂ AICI CE MAŞINI TREBUIE SĂ CONDUCI ÎN FUNCŢIE DE ZODIA ÎN CARE EŞTI

  • Opinie Lavinia Raşca: Mult doritele oportunităţi

    Nimeni nu poate răspunde cu precizie la toate aceste întrebări. Dar este indicat ca antreprenorul să verifice, când se gândeşte ce oportunităţi să aleagă, dacă afacerile înfiinţate prin exploatarea lor vor îndeplini două condiţii:

    • Condiţia de fezabilitate – necesitate imediată pe piaţă şi venituri, profit, notorietate, reputaţie, pe o durată mai mare de timp;

    • Condiţia de compatibilitate – faţă de situaţia proprie din acel moment şi faţă de planurile lui de viaţă – personală, de familie, socială şi profesională.

    În general, antreprenorii verifică prima condiţie, dar o neglijează adesea pe a doua, ceea ce nu e bine. Testul de compatibilitate presupune introspecţie şi răspunsuri la câteva întrebări:

    • Ce fel de om sunt – ce valori, planuri de viaţă şi constrângeri personale am, ce îmi place, ce caracteristici şi ce abilităţi am? Voi fi pasionat şi încrezător?

    • Ce ştiu – ce educaţie, expertiză şi experienţă am? Am capabilităţile manageriale, financiare, tehnice necesare?

    • Pe cine cunosc – cine are încredere în mine, pe cine mă pot baza?

    Antreprenorii care analizează oportunităţile din aceste două perspective au şanse mari de succes şi de împlinire personală, pentru că:

    • Vor stăpâni detaliile afacerii şi vor şti ce alegeri să facă;

    •  Se vor implica cu pasiune în afacerea lor, indiferent cât le va fi de greu;

    • Vor avea încredere în ei şi în afacerea lor şi, de aceea, vor avea încrederea celor cu care interacţionează (clienţi, furnizori, angajaţi, parteneri, investitori, familie, prieteni, comunitate).

    Doresc să precizez un lucru important. Antreprenorii scanează continuu mediul, fiind de multe ori mai atraşi de ce s-ar putea întâmpla decât de ceea ce există. Acest lucru nu este rău, aşa au loc dezvoltarea şi progresul. Numai că este bine să fie conştienţi că nu orice idee de afaceri este şi o oportunitate. Oportunitatea este o stare viitoare necesară şi posibil de atins, adică o idee observată şi analizată, care trece de cele două teste prezentate anterior: cel de fezabilitate şi cel de compatibilitate. Anumite întrebări îl pot ajuta pe antreprenor să se decidă dacă o anumită idee este şi o oportunitate care merită valorificată prin înfiinţarea unei afaceri sau nu (vezi tabelul).

    ECONOMIA OPORTUNITĂŢII – DESPRE VALOARE, COSTURI ŞI PROFIT.

    Clienţii plătesc pentru a-şi procura produse şi servicii doar atunci când consideră că valoarea lor este mai mare decât preţul cerut. Unii apreciază livrarea extrem de rapidă, alţii amplasarea favorabilă, sau expertiza deosebită a furnizorului, iar alţii caută experienţe memorabile. Au de câştigat antreprenorii care îi cunosc cel mai bine pe clienţi, înţeleg ce beneficii caută şi cât le consideră de valoroase. 
    Aşa cum clienţii percep în mod diferit beneficiile produselor/serviciilor, la fel şi antreprenorii au opinii diferite despre profit. Unii doresc doar atât cât să poată duce un trai îmbelşugat şi să le lase o moştenire copiilor, alţii vor profituri mari, cu creştere rapidă. În orice caz, nu trebuie neglijat un lucru. Indiferent cât de mare ar fi bucuria înfiinţării afacerii proprii, aceasta trebuie să aducă profit economic. De obicei, când înfiinţează firma, antreprenorul renunţă la un loc de muncă şi la salariu şi investeşte economiile personale. Mai poate pierde şi alte oportunităţi de câştig, pe care le-ar fi avut dacă nu ar fi lansat afacerea. De exemplu, dacă sediul social se află într-un spaţiu aflat în proprietate, dar care ar fi putut fi închiriat, chiria devine la rândul ei un cost de oportunitate al afacerii, alături de salariu şi de dobânda bancară pierdută ca urmare a investirii economiilor. Costurile de oportunitate fac ca o companie cu profit contabil să poată fi neprofitabilă din punct de vedere economic.

    Pe termen scurt, un an sau doi, pasiunea pentru activitatea respectivă poate compensa pierderea economică. Dar apoi lucrurile se schimbă. Mă gândesc la o antreprenoare care acum cinci ani a părăsit un post foarte bine plătit, pentru a transforma un hobby într-o afacere de succes. A reuşit să creeze notorietate şi reputaţie de business ireproşabile, dar profitul net anual este şi acum sub salariul anual la care a renunţat. Mai mult, şi acum finanţează dezvoltarea din economiile proprii. A început să fie neliniştită. A decis să ia măsuri radicale de redresare şi, daca nu vor funcţiona, să lichideze afacerea.

    UNDE SUNT OPORTUNITĂŢILE?

    Se spune despre antreprenori că au talentul să descopere oportunităţi acolo unde ceilalţi văd doar haos, fiind derutaţi de schimbări; sau atunci când ceilalţi consideră că acestea vor aduce câştiguri prea mici, deci nu merită să depună eforturi în acea direcţie. Prin urmare, schimbările tehnologice sau de legislaţie creează medii propice afacerilor antreprenoriale. La fel şi situaţiile în care instituţiile publice (şcoli, spitale) nu-i mai satisfac pe oameni. Sau cele când companiile mari, cu un produs care a avut mare succes, nu înţeleg sau nu vor să înţeleagă că s-au schimbat gusturile clienţilor.

    Îmi amintesc de o femeie inventivă, care a identificat o oportunitate pe baza căreia compania unde lucra ar fi putut deschide o nouă linie de business, profitabilă. Spre dezamăgirea ei, directorul companiei i-a spus că afacerea nu-l interesează. Femeia a părăsit compania, deşi nu-şi închipuise că o va face vreodată, şi a înfiinţat o firmă care a avut succes.

    Astfel de lucruri se întâmplă adesea, în întreaga lume. Mulţi manageri sau ingineri înfiinţează companii pentru că la locul lor de muncă nu le este permis să-şi pună ideile în aplicare. Nu este întotdeauna vorba despre aroganţa angajatorului, ci despre faptul că a organizat resursele doar pentru proiecte de anvergură. Uneori, după ce micile întreprinderi se dezvoltă, companiile mari le achiziţionează, poate tocmai cele din care au plecat antreprenorii dezamăgiţi.

    CONCLUZII.

    Oportunităţile le oferă clienţilor o valoare importantă, iar antreprenorilor satisfacţia unui raport atractiv profit/risc.; au o existenţă suficient de îndelungată; corespund capabilităţilor şi profilului antreprenorului şi al echipei sale; sunt atractive pentru investitori.
    Antreprenorii descoperă oportunităţile în mediile unde se schimbă cunoştinţele, tehnologia, reglementările, gusturile, nevoile, dar şi acolo unde companiile publice nu mai fac faţă, iar corporaţiile nu sunt interesate de dimensiunea prea mică a afacerilor.
    Selecţia oportunităţilor care vor fi valorificate prin înfiinţarea de afaceri se face pe baza unor criterii care iau în considerare piaţa, competiţia existentă şi viitoare, precum şi aspectele economice – venit, costuri, profit, resurse necesare.

    ÎNTREBĂRI UTILE ÎN ANALIZA OPORTUNITĂŢII:

    PIAŢA

    •  Produsul/serviciul va avea o valoare atractivă pentru clienţii ţintă, mai mare ca preţul pe care-l va cere antreprenorul, astfel încât să fie dispuşi să-l plătească?

    •  Ce beneficii vor avea clienţii care vor utiliza produsul/serviciul?

    • Care este utilitatea lui, comparativ cu cea a produselor substituibile?

    • Clienţii sunt conştienţi de utilitatea produsului/serviciului sau nevoia lor este latentă?

    • Cum îşi satisfac clienţii nevoia respectivă la ora actuală, dacă ea a fost conştientizată?

    • Câţi clienţi vor aprecia valoarea produsului/serviciului – care va fi dimensiunea pieţei?

    • Care sunt caracteristicile socio-demografice ale clienţilor?

    SITUAŢIA COMPETITIVĂ

    • Ce puncte forte şi ce puncte slabe au concurenţii? Sunt alerţi la nevoile clienţilor şi modificarea tehnologiei?

    • Cum vor reacţiona concurenţii la o nouă intrare pe piaţă?

    • Cât de înalte sunt barierele de intrare?

    • Cum va evolua piaţa în viitor? Este stabilă sau în creştere? Cât de mare va fi rata de creştere anuală şi care este cota  de piaţă posibil de atins?

    VENITURI,COST, PROFIT

    • Cum arată cererea pentru produsul care va fi vândut?

    • Clienţii sunt sensibili la modificările de preţ sau nu?

    • Antreprenorul va stabili preţul pieţei sau se va alinia la cel existent?

    • Ce costuri vor predomina: cele variabile sau cele fixe?

    • Cât de mult vor influenţa furnizorii şi angajaţii creşterea costurilor?

    • Antreprenorul va considera atractiv raportul profit/risc?

    • Antreprenorul şi echipa sa au competenţele, relaţiile şi profilul cerute de oportunitatea respectivă?

    • Oportunitatea va fi atractivă suficient timp? Nu se va intensifica prea mult şi prea rapid concurenţa?

    • Va fi atractivă afacerea pentru investitori?

    DOUĂ |NTREBĂRIFUNDAMENTALE

    • Raportul rezultate/riscuri este favorabil?

    • Întreprinzătorul consideră oportunitatea analizată mai atractivă sau mai puţin atractivă decât altele?
     

  • Cinci măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Mădălina Bălan, Hart Consulting

    1. Focus pe calitatea oamenilor, pe selecţia bazată pe compatibilitatea lor reală cu competenţele cerute de o economie competitivă, bazată pe orientarea pe clienţi interni sau externi, asumarea responsabilităţii proprii, colaborarea şi orientarea pe rezultate sau iniţiativă.

    2. Atenţia sporită la dimensionarea personalului din instituţiile de stat, pentru a avea un control al costurilor.

    3. Atenţia sporită la calitatea învăţământului pentru a pregăti oameni competenţi inserabili în piaţa de muncă sau cu spirit antreprenorial.

    4. Atenţia sporită la calitatea sistemului de sănătate (unde accentul pe informare şi prevenţie ar putea salva costuri importante).

    5. Întărirea brandului naţional pentru a exista un real sentiment de apartenenţă şi mândrie.