BusinessMagazin

Tag: companiile europene

  • Potenţialele tarife impuse chinezilor sperie companiile europene, dar nu şi guvernele din Europa, care se bat pe fabrici de EV

    Companiile europene încearcă să-şi reducă dependenţa de China, spun executivi din domeniul achiziţiilor, în condiţiile în care Bruxelles-ul analizea­ză mai strict bunurile care provin din cea mai mare economie de export a lumii, scrie Financial Times.

    Comisia Europeană a lansat an­che­te privitoare la subvenţiile guver­na­mentale chineze pentru sectorul manu­facturier, aceasta fiind aşteptată să anun­ţe în scurt timp tarife pe im­portu­rile de maşini electrice chinezeşti.

    Spre deosebire de companiile ame­ricane, care caută în mod agresiv noi furnizori după regimul stringent de tarife şi alte restricţii anunţat de Wa­shington, europenii se concentrează pe reducerea dependenţei de anumite sec­toare unde aceştia cred că au deve­nit prea depen­denţi de bunurile chinezeşti. Companiile din retailul non-food în special caută cu îndârjire alterative la chinezi.

    Analiştii avertizează că eforturile de de-risking nu vor afecta probabil prea sever exporturile totale ale Chinei. Atractivitatea bazei de producţie chineze va complica de asemenea eforturile de găsire de noi furnizori, adaugă aceştia.

    Cât priveşte guvernele europene, deşi se tem că autovehiculele electrice ieftine le-ar putea inunda pieţele, acestea poartă o luptă strânsă pentru o parte din investiţiile şi joburile pe care noii rivali le aduc cu ei, notează Reuters.

    În timp ce UE anchetează subvenţiile auto chineze şi analizează posibile tarife pe importuri, guvernele din bloc îşi lansează propriile stimulente pentru a atrage constructori auto chinezi care vor să construiască fabrici europene.

    Costurile de producţie pentru constructorii chinezi de EV sunt mult mai mici acasă, dar aceştia sunt totuşi dornici să se instaleze în Europa şi să-şi clădească propriile branduri, economisind în acelaşi timp pe partea de transport şi scăpând de posibile tarife, arată Gianluca Di Loreto, partener la Bain & Company.

    Ungaria, care a produs aproximativ 500.000 de autovehicule în 2023, a atras prima investiţie realizată de un constructor chinez într-o fabrică europeană, anunţată de BYD anul trecut. BYD ar putea construi de asemenea o a doua fabrică europeană în 2025. Budapesta negociază şi cu Great Wall Motor pentru prima fabrică europeană a acestuia.

    Polonia are un număr de programe care susţin investiţii de peste 10 miliarde de dolari. Spania a obţinut investiţii din partea Chery. Chery este aşteptată să beneficieze de un program de 3,7 mld de euro lansat de Spania în 2020 pentru atragerea de fabrici de EV-uri şi baterii.

    Chery plănuieşte o a doua unitate, mai mare, în Europa şi poartă discuţii cu mai multe guverne, inclusiv cel italian.

    SAIC, proprietarul mărcii MG, intenţionează să construiască două fabrici europene. Prima ar putea fi anunţată chiar în iulie, în timp ce pentru a doua, Germania, Italia, Spania şi Ungaria sunt pe lista scurtă de locaţii a SAIC.

  • Cu criza economică la orizont, companiile europene îşi trag obloanele. În Germania, firme mai vechi de 100 de ani se închid

    În pofida susţinerii de stat sub­stanţiale de care au beneficiat în pandemie, companiile europene îşi văd redresarea ameninţată din cauza costului în creştere al energiei şi ram­bursării datoriilor, dublat de presiu­nile inflaţioniste generale, notează Euractiv.

    Falimentele, în special din rândul companiilor mici şi mijlocii, au cres­cut constant în acest an, iar creşterea este aşteptată să continue şi în 2023 la nivelul întregii Uniuni Europene „din cauza perspectivelor economice mai slabe cu inflaţie şi preţuri la energie ridicate, înăsprire a politicii monetare şi expirarea susţinerii gu­vernamentale“, avertizează Atradius Collections, o companie de colectare de datorii.

    În Franţa, numărul falimentelor de companii a crescut cu 69% în ulti­mul an, o premieră pe 25 de ani. Ris­cul de faliment a fost de asemenea mai mare în Italia, urcând de la 11,4% la 16,1%, aproape 100.000 de companii riscând să se prăbuşească.

    Companiile italiene cu risc de default au 831.000 de angajaţi, în creş­tere cu aproape 129.000 compa­rativ cu 2021. Aproximativ 2,1 mili­oa­ne de oameni lucrează în companii considerate vulnerabile, peste 3 mili­oane de oameni fiind angajaţi în companii „fragile“.

    Germania, care a asistat la o scă­dere a numărului de falimente corporate cu aproape 20%, se pregă­teşte pentru o creştere semnificativă în contextul crizei energetice.

    Deja, companii cu o vechime de peste 100 de ani îşi anunţă falimentul, potrivit Business Insider.

    Cea mai veche companie ger­ma­nă declarată insolventă are o vechi­me de 170 de ani. Este vorba despre pro­du­cătorul de săpun Kappus. Restul, de peste 100 de ani, aparţin unor industrii variate: alimente, construcţii şi auto. Printre acestea, producătorul de dulciuri Bodet, Borgers, furnizor pentru industria auto şi compania de construcţii Wolff Hoch-und In­genieur­bau, cu o vechi­me de 125 de ani. Toate invocă creş­terea costurilor operaţionale. Între timp, pentru a face faţă crizei energiei, un sfert din compa­niile germane anunţă planuri de reducere a numărului locurilor de muncă, scrie The Local.

    În Polonia, 104.300 de cereri de închideri de companii au fost depuse până acum în acest an, cu 25,8% mai multe decât anul trecut. Cererile de suspendare temporară a activităţii au urcat de asemenea cu 39,4% în ultimele luni, notează Euractiv.

    Este interesant de remarcat că rate ridicate de insolvenţă sunt înre­gistrate pe pieţe unde susţinerea fis­cală a fost retrasă. Austria, Belgia, Franţa şi UK sunt în capul listei.

    Analiştii ţin de asemenea să subli­nieze că numerele sunt crescute artificial de companii zombi.

    Până acum, finanţarea guvernamentală a protejat companiile de cele mai puternice efecte ale crizei energiei.