♦ Companiile româneşti trebuie să facă pasul către internaţionalizare dacă vor să crească şi să îşi apere poziţia inclusiv în pieţele lor de origine ♦ Prezenţa în mai multe ţări ajută o companie să nu depindă de o singură piaţă.
Rapiditatea în luarea deciziilor, curajul, dar şi adaptarea la „cultura“ produselor din alte ţări sunt elemente ce ajută companiile locale să îşi facă loc pe pieţe noi din străinătate, este una din concluziile speakerilor prezenţi ieri la conferinţa „Cei mai mari jucători din economie. De la local la internaţional: cum încurajăm exportul şi investiţiile în străinătate ale companiilor româneşti?“, realizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Vodafone, Fabrica de Profile, BAT, Lactalis, Grampet Group, Kinstellar, Terapia, Rivaz Hotel, Bridge to Information, JW Marriott şi Julius Meinl.
„Ceea ce facem diferit este că suntem mai rapizi şi curajoşi în decizii, tindem să dăm mult mai mult empowerment echipelor locale de manageri şi asta creează un avantaj“, a spus Alexandru Stânean, CEO al TeraPlast, compania care îşi asigură 40% din business din străinătate. S-a dezvoltat pe pieţele externe încă din 2017, prin achiziţia de fabrici, iar acum are prezenţă în Serbia, Republica Moldova, Ungaria, Croaţia.
Un alt jucător care a reuşit să intre cu produsele în peste 40 de ţări este producătorul Nimet Târgovişte, care exportă între 90% şi 92% din producţie în peste 40 de ţări. Businessul a demarat în 2008 de la zero, ca un greenfield, iar anul trecut a ajuns la 108 milioane de euro cifră de afaceri.
„Noi la ce suntem buni? Suntem buni la vânzare, suntem rapizi, oferim soluţii. Dăm mixuri de produse. De exemplu, de ce ar cumpăra cineva din Statele Unite o tijă de la Târgovişte? Pentru că primeşte preţ corect, calitate bună şi o soluţie reală la problema lui“, a spus Samy Numan, CEO al producăorului de ţevi de oţel Nimet Târgovişte.
El a spus că firma şi-a făcut loc pe aceste pieţe pentru că şi-a construit o echipă foarte bună de oameni cu competenţe tehnice la Târgovişte, dar şi de vânzări, angajaţi care au participat la toate târgurile internaţionale, din China până în India, Canada sau SUA.
„Am încercat să fim foarte rapizi şi să ne adaptăm culturii metalului din fiecare ţară. Aşa cum există o cultură a cafelei sau a medicinei, există şi o cultură a metalului“.
România a exportat anul trecut bunuri în valoare totală de 92 miliarde de euro, în uşoară scădere faţă de anul anterior, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, şi rămâne în continuare pe deficit comercial.
Pentru a creşte exporturile şi pentru ca România să devină o ţară puternică în acest sens, putem să „importăm“ ce fac alţii, a subliniat Irina Pencea, General Manager eMAG Romania, Bulgaria şi Ungaria.
Jucătorii care intră din afară au şi susţinerea guvernelor lor, nu intră doar pe banii proprii, iar dacă România vrea să intre în acest joc trebuie să pună mai mult pe masă, potrivit ei.
„Noi avem un plan de investiţii mai mare decât în 2024. Sunt 1,2 miliarde de lei (240 mil. euro) pe care le-am pus pe masă pentru investiţii care merg în infrastructura (cea mai mare parte), dar merge şi în ceea ce este unic în modelul nostru de business, adică crearea de tehnologie românească, de valoare adăugată prin oamenii din România, pe care o exportăm în regiune“.
