BusinessMagazin

Tag: companii antreprenoriale

  • Cum şi-a clădit gigantul Smithfield un grup cu afaceri de 2 mld. lei prin investiţii şi achiziţii de companii antreprenoriale

    ♦ Smithfield, companie deţinută de gigantul chinez WH Group, a semnat un acord „strategic“ pentru preluarea Goodies Meat Production, care realizează mărci private pentru retaileri, iar dacă tranzacţia se semnează, liderul pieţei de carne de porc îşi consolidează prezenţa şi pe piaţa mezelurilor, estimată la 4,3 miliarde de lei de compania de cercetare Market Vector.

    Grupul Smithfield, principalul jucător de pe piaţa cărnii de porc din România, dar şi unul dintre cei mai importanţi jucători din acest sector pe plan mondial, a marcat dezvoltarea pe plan local, prin mai multe achiziţii, dezvoltând de la zero un grup cu afaceri de circa 2 miliarde de lei, conform unei analize ZF. Ultima pe lista de achiziţii a companiei care are în spate gigantul chinez WH Group, cu venituri de peste 27 de miliarde de dolari la nivelul anului 2021, este un producător român de preparate din carne sub marcă proprie pentru canalul de retail – Goodies Meat Production SRL. Smithfield a semnat un acord de achiziţie  a companiei din Prahova.

    Aceasta este controlată de Adrian Neniţă (50% din părţile sociale) şi Mihail Gabriel Cîmpeanu (50%), conform datelor de pe confidas.ro. În 2021, Goodies Meat Production a avut o cifră de afaceri de 179 de milioane de lei (36 mil. euro), un profit de 21,7 mil. lei, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Această achiziţie a fost numită de grup „strategică“ şi, dacă se semnează, vine la mai puţin de patru ani de la ultima tranzacţie în care a fost implicat grupul Smithfield. Goodies Meat Production SRL operează o unitate de producţie în Ceptura de Jos, Prahova, şi are 320 de angajaţi. Portofoliul său de produse include salam, şuncă, parizer, bacon şi alte specialităţi din carne.

    „Achiziţia Goodies Meat Production face parte din planul strategic de creştere al Smithfield Europe şi completează şi consolidează afacerea noastră existentă“, spunea Luis Cerdan, executive vice president of Smithfield Foods’ European business. El a adăugat în comunicatul de presă de pe site-ul Smithfield Foods că printre beneficiile pe care le aduce această companie se află şi posibilitatea de creşterea prin intermediul capacităţii de producţie extinse. Adrian Neniţă şi Gabriel Cîmpeanu au fost asistaţi în această tran­zacţie de o echipă formată din specialişti ai PwC România şi D&B David şi Baias.

    De asemenea, recent, pe lista Smithfield s-a aflat şi Cris-Tim, controlată de familia Timiş, însă, conform surselor ZF, discuţiile privind un parteneriat au fost întrerupte. Dacă s-ar semna, Smithfield ar urca direct pe prima poziţie în topul jucătorilor de pe piaţa mezelurilor, evaluată la 4,3 miliarde de lei de compania de cercetare Market Vector.

    Ultima tranzacţie semnată de Smithfield a fost preluarea Maier Com din Arad, şi era deţinută de antreprenorul Radu Maier. Anterior, Smithfield a semnat achiziţia Elit Cugir şI Vericom 2001 de la omul de afaceri Dorin Mateiu. De altfel, achiziţia Elit a însemnat şi intrarea Smithfield pe piaţa mezelurilor. De-a lungul timpului, pe lista de negocieri a Smithfield s-a aflat şi Caroli, conform datelor ZF de la acea vreme, însă nu s-a semnat niciun acord. În prezent, Caroli este deţinut de un alt gigant, Sigma Alimentos. Achiziţiile sunt o bună parte din dezvoltarea Smithfield pe plan local.

    De altfel, intrarea grupului în România s-a făcut prin preluarea fostului combinat Comtim, aflat în conservare. La acea vreme reprezentanţii Smithfield Foods, cu sediul în Virginia (SUA), spuneau că sunt interesaţi de achiziţii avantajoase pe toate pieţele unde grupul este prezent, iar că piaţa românească a cărnii este dominată de importuri şi că, în viitor, producţia internă va creşte sub­stanţial. Însă, realitatea arată că Smithfield a crescut în această perioadă, însă piaţa cărnii de porc rămâne dominată de importuri. Acestea au trecut în 2021 de 600 de milioane de euro, România importă peste 80% din carnea de porc necesară pentru consum.

    Conform datelor de pe site-ul companiei, în 2004 Smithfield a demarat investiţii de 600 de milioane de dolari, atât în capacităţile de creştere a animalelor, cât şi în abatorul tehnologizat.

    În România, compania are în prezent 47 de ferme în judeţele Timiş şi Arad şi produce cumulat peste 1,2 milioane de porci comerciali pe an, arată datele de pe site-ul companiei.

     

    Un business construit şi cu achiziţii

    ► 2004 – Smithfield intră în România prin achiziţia fostului combinat Comtim, care includea abatoare, mai multe ferme de creştere a porcilor, unităţi de producţie a furajelor şi platforme industriale, dar şi depozite. Conform datelor ZF de la acea vreme, activele erau ţinute de acţionarii italieni şi se aflau în conservare înainte să fie preluate de Smithfield. Gigantul a plătit 33 mil. dolari pentru aceste active.

    ► 2005 – Smithfield cumpără Agroalim Distribution – distribuitor de alimente şi Frigorifer Tulcea- depozit frigorific, dezvoltate de Mounir Halawany. Ulterior, Smithfield renunţă la aceste două companii.

    ► 2018 – preia oficial producătorul de mezeluri Elit din judeţul Alba de la omul de afaceri Dorin Mateiu. Tranzacţia, care a inclus şi Vericom 2001, a fost estimată la peste 30 mil. euro

    ► 2019 – preia Maier Com din judeţul Arad de la antreprenorul Radu Maier şi îşi consolidează poziţia pe piaţa mezelurilor.

    ► 2019 – a cumpărat la mijlocul anului 2019 terenuri arabile întinse pe o suprafaţă de 350 de hectare de la Kamparo Investment West Part, o companie cu sediul în Bucureşti.

    ► 2022 – semnează un acord pentru preluarea Goodies Meat Production SRL, producător de mezeluri sub marcă privată.

  • ZF Live. Dragoş Anastasiu, Eurolines: Criza a venit pe fundamentul de lipsă de capitalizare cronică a companiilor antreprenoriale

    ♦ Un grup de antreprenori din România, printre care şi Dragoş Anastasiu, s-a reunit sub umbrela Rethink România, care îşi propune să contribuie la schimbarea României în următorii 30 de ani.

    Dragoş Anastasiu, fondato­rul Eurolines, spune că multe com­panii antreprenoriale din Româ­nia au intrat în criza provocată de pan­de­mia de coronavirus cu un ma­re dezavantaj şi anu­me faptul că erau slab ca­pita­li­zate. Pandemia a afectat con­siderabil anu­mite sec­toare din econo­mie, mai ales operatorii din HoReCa, care au reuşit să fa­că cu greu faţă crizei având în vedere că puţini aveau re­sur­se finan­ciare în interiorul companiei.

    „Suntem ţara firmelor sărace cu patroni bogaţi, dar aşa arată com­paniile noastre, apoi  ne mirăm că nu suntem bancabili şi ne mai mirăm că atunci când vine o criză n-avem re­surse în interiorul com­pa­niilor, eventual ne bazăm pe cele pe care le avem acasă. Unii au avut acasă, le-au epuizat şi pe alea, alţii mai au încă, sunt cei care au fost prevăzători şi ei vor supravieţui acestei crize, dar sunt mulţi care nu mai au resurse şi care vor trage obloa­nele“, explică Dragoş Anasta­siu, fondatorul grupului Euro­lines, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Pe fondul acestor lucruri, opera­to­rii din HoReCa au fost puternic lo­viţi de efectele pandemiei şi ale res­tric­ţiilor impuse de autorităţi pen­tru limitarea răspândirii virusului. Cu o reducere semnificativă a veni­tu­ri­lor, sectorul nu a beneficiat de mă­suri de sprijin destinate exclusiv HoReCa. Singura măsură de sprijin pre­supune că firmele pot primi 20% din scă­derea cifrei de afaceri din 2020 faţă de 2019, dar nu mai mult de 800.000 de euro. Cu toate că a fost lansată în vara anului acesta, companiile încă aşteap­tă să îşi primească banii.

    „Orice restricţie impusă de stat trebuie să vină la pachet cu com­pen­saţii financiare şi restricţiile tre­buie să fie rezonabile“, adaugă Dragoş Anastasiu.

    Antreprenorul este de părere că România ar fi putut să nu ajungă în această situaţie dacă măsurile nu ar fi fost relaxate atât de mult în vara acestui an, iar comunicarea autorităţilor privind vaccinare ar fi fost mai puternică pentru a convinge cât mai mulţi români să se vaccineze.

    „Noi la Green Village în Delta Dunării nesiliţi de nimeni şi neobligaţi de nimeni, două luni când am deschis în aprilie şi mai, deşi nu eram obligaţi, am primit oameni numai cu test. Cine nu îşi făcea test înainte la laborator avea ocazia să îşi facă teste self-made la recepţie“.

    De asemenea, Dragoş Anastasiu este de părere că România are o oportunitate foarte mare în această perioadă oferită de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pe care ar trebui să o fructifice cât mai mult. El spune că PNRR ar putea fi folosit ca o oportunitate doar dacă autorităţile vor colabora cu mediul de afaceri.

    „Problema cea mai mare pe care o vedem este cea a forţei de muncă pentru că degeaba absorbim bani prin PNNR dacă nu avem cu cine să facem treabă. Oamenii pleacă în continuare din România, pleacă mai mult decât se întorc. Pe de o parte, sistemul educaţional nu livrează ce ar trebui să livreze din punct de vedere ştiinţă şi atitudine şi asta este cea cea mai mare piedică, presupunând că problema pandemiei se va rezolva cândva în viitorul apropiat“.

    Antreprenorul s-a implicat în ultimii ani în mai multe iniţiative ale antreprenorilor români care au vizat diverse teme precum educaţia, cum ar fi Superteach, un proiect iniţiat de antreprenori pentru a veni în sprijinul profesorilor şi al sistemului de educaţie preuniversitar.

    Recent, Dragoş Anastasiu şi un grup de antreprenori din România s-au reunit sub umbrela unui think-tank numit Rethink România, care îşi propune să contribuie la schimbarea României în următorii 30 de ani.

    Ceea ce îşi propune acest proiect este de a aduce la aceeaşi masă toţi stakeholderii societăţii româneşti şi de a identifica nevoile şi soluţiile pentru ca România să aibă un alt ritm de dezvoltare în următorii 30 de ani. Cele mai importante domenii pe care se vor focusa vor ţine de educaţie şi demografie, care sunt nevoile românilor pentru a nu mai pleca din ţară.

    În 2019, omul de afaceri Dragoş Anastasiu a vândut lanţul de agenţii Travel Brands, parte din grupul Eurolinesc, un brand fondat la final de 2018, către DerTour. în 2017, Eurolines şi Flixbus au încheiat un parteneriat prin care autocarele grupului deţinut de Dragoş Anastasiu circulă pe liniile internaţionale sub brandul FlixBus. Omul de afaceri mai deţine în prezent resortul Green Village din Delta Dunării, complexul turistic Valea Verde, din Cund, judeţul Mureş, dar şi Enterprise Rent-A-Car, o firmă cu 600 de maşini cu rent pe termen lung şi scurt.