BusinessMagazin

Tag: comisia nana

  • Ordinul de zi pe unitate: AMR 35 de săptămâni

    Pentru Ponta, mutarea e în primul rând o încercare reală de a se feri, mai ales în condiţiile în care Traian Băsescu, dezlănţuit în ameninţări tot mai bizare la adresa oamenilor guvernării, a scos la lumină inclusiv acuzaţia, despre care inclusiv fanii lui Băsescu ştiu de mult că e falsă, despre o implicare a lui Ponta în moartea procurorului Panait din 2002.

    În al doilea rând, mutarea la MApN e o mişcare simbolică, menită să-l identifice măcar pasager pe Ponta cu cea mai serioasă instituţie din stat, armata, şi să arate electoratului că situaţia în România nu e caracterizată corect de pactul de coabitare Cotroceni-Victoria (pe care electoratul USL încă i-l reproşează lui Ponta), ci de un război în toată legea provocat de influenţa lui Traian Băsescu asupra justiţiei şi a serviciilor secrete, astfel încât a scăpa de Băsescu odată cu terminarea mandatului prezidenţial devine o chestiune de rezistenţă în tranşee, după principiul enunţat de Ponta “Continuăm lupta, cu şi mai multă hotărâre! AMR 35 de săptămâni!”.

    E adevărat, probabil, că atacurile personale ale lui Băsescu la adresa lui Ponta sau a Gabrielei Firea n-ar fi apărut dacă PSD n-ar fi insistat până în pânzele albe cu comisia Nana, pornită pe incriminarea penală a familiei preşedintelui şi a cărei bază, în termeni de retorică electorală, este “Băsescu trebuie să ajungă la puşcărie”. Astfel încât e normal ca preşedintele să riposteze cu aceeaşi monedă, iar ideea de bază pe care s-o urmărească el şi comunicatorii săi să fie “Ponta trebuie să ajungă la puşcărie”. Acest schimb de acuzaţii grave între primii oameni din stat, purtat într-un limbaj tot mai vulgar, a confiscat deja total scena politică, deşi până la ambele runde de alegeri din 2014 mai sunt deja luni bune.

  • Cine le poate salva pe victimele dictaturii băsiste

    Coroborată cu înmulţirea în ritm tot mai rapid a numelor de “baroni locali” pesedişti pe lista celor anchetaţi de DNA, culminând cu intangibilii (până acum) Nicuşor Constantinescu şi Radu Mazăre de la Constanţa, această ofensivă a atras din partea opoziţiei comentarii despre sensul postării lui Ponta de pe Facebook privind o eventuală “retragere” a sa după alegerile din toamnă, dacă partidul nu l-ar mai susţine fiindcă nu e în stare să-i protejeze pe fruntaşii PSD de procese (iar aici ne aducem aminte că nu mai departe de noiembrie trecut, când PNL se simţea ţinta prioritară a ofensivei DNA şi ANI, însuşi Crin Antonescu reproşa cu năduf colegilor de atunci de coaliţie că USL “n-a mai existat după alegeri în privinţa raportării la justiţie”).

    Premierul, în schimb, a reacţionat cu bravada-i caracteristică, respectiv cu laude la adresa activităţii lui Mazăre şi în general a fruntaşilor PSD din administraţia locală, dar şi cu comparaţii deplasate între valul de anchete de acum şi intenţia din 2012 a procurorilor de a-i ancheta pe participanţii la referendumul de demitere a preşedintelui ori chiar cu intenţia regimului Ceauşescu de a-i împuşca pe toţi revoluţionarii din decembrie 1989.

    Într-un fel, Ponta nu are de ales, pentru că această bravadă e singura cale de a încerca să convingă electoratul că PSD, un partid de eroi martiri, va reuşi să reziste asaltului “dictaturii băsiste”. Sociologul Vasile Dâncu chiar avansase ideea că rezultatul involuntar al campaniei DNA este creşterea în sondaje a PSD la scorul fără precedent de 42%; pentru imaginea USD şi a potenţialului candidat la prezidenţiale Victor Ponta, ipoteza lui Dâncu e o exemplificare perfectă a zicalei italieneşti “si non è vero, è ben trovato”.

    În ce priveşte partea cealaltă a baricadei politice, promisiunea deja legendară din 2012 a USL, că fruntaşii “guvernării băsiste” (respectiv ai PDL, unii dintre ei actualmente PMP) vor fi vânaţi de Corpul de control al premierului şi aduşi în faţa justiţiei pentru ce au făcut în guvernările Boc-Ungureanu nu s-a materializat nici în ziua de azi, nemaivorbind de exaltările dinainte de alegerile din 2012, cu voci din PC, PNL şi PSD care reclamau chiar desfiinţarea DNA şi a ANI. Ultima încercare de acest fel, care vizează însuşi familia Băsescu, i-a dat ocazia preşedintelui, participant la şedinţa de bilanţ a Ministerului Afacerilor Interne din această săptămână, să ceară public ca faimosul dosar al restituirilor şi al achiziţiilor de terenuri agricole de la Nana, în care a fost implicată Ioana Băsescu, să fie supus cercetării procurorilor, “şi dacă este încălcare de lege, să răspundă inclusiv preşedintele României”.

    Deocamdată însă, deşi Guvernul a anunţat că va sesiza Parchetul în acest caz, anunţul se întemeiază pe un raport al Corpului de control al premierului şi nu pe concluziile comisiei parlamentare care a promis că îşi va redacta propriul raport. La 1 aprilie, Camera şi Senatul au prelungit termenul de activitate a comisiei cu încă 60 de zile, iar preşedintele acesteia, Mihai Fifor, a justificat întârzierea cu acuzaţia, fără adresant clar, că “s-a încercat blocarea activităţii comisiei”.