BusinessMagazin

Tag: comisia de la venetia

  • USR a sesizat Comisia de la Veneţia pe legile justiţiei propuse de Cătălin Predoiu

    USR, la solicitarea preşedintelui grupului ALDE din APCE, Iulian Bulai, a reuşit sesizarea Comisiei de la Veneţia pe legile justiţiei propuse de ministrul Cătălin Predoiu.

    „Comisia de la Veneţia va emite o opinie pe cele trei legi ale justiţiei. Asta am cerut astăzi (miercuri – n.r.) în Comisia de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Solicitarea a fost admisă cu majoritatea voturilor. PSD-PNL ar trebui să nu se grăbească: să aştepte punctul de vedere solicitat şi să-l implementeze în raport cu prevederile MCV şi GRECO”, declară Iulian Bulai, deputat USR şi preşedinte al grupului ALDE de la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE)”, arată USR într-un comunciat de presă.

    „Este bine că vom avea un punct de vedere din partea Comisiei de la Veneţia. În ciuda angajamentelor din programul de guvernare, domnul ministru Predoiu s-a opus din răsputeri obţinerii unui asemenea aviz din partea Comisiei de la Veneţia. Luând în considerare dezbaterile din Comisia specială şi faptul că foarte multe asociaţii profesionale critică aceste proiecte, cu argumente substanţiale, este esenţial să avem la îndemână avizul Comisiei de la Veneţia şi să dăm un vot în cunoştinţă de cauză. Solicităm coaliţiei PSD-PNL-UDMR să fie date rapoarte pe cele trei legi după ce vom vedea argumentele Comisiei de la Veneţia”, precizează Stelian Ion, deputat USR şi fost ministru al Justiţiei.

    USR transmite că nu o dată, Comisia de la Veneţia a confirmat criticile formulate de reprezentanţii formaţiunii politice şi aminteşte că s-a întâmplat cu legile justiţiei „din epoca Dragnea”, cu proiectul de desfiinţare a Secţiei Speciale propus de Cătălin Predoiu.

    „Fără legi avizate de Comisia de la Veneţia, nu putem avea o justiţie independentă, aşa cum România şi-a asumat în faţa Europei”, mai spun cei din USR.

  • Comisia de la Veneţia cere explicaţii în legătură cu revocarea Avocatului Poporului, Renate Weber

    „Pentru a înţelege mai bine situaţia, v-aş fi recunoscător dacă aţi avea amabilitatea să ne furnizaţi bazele şi elementele juridice care au dus la această decizie grea, de a demite din funcţie un Ombudsman în timpul exercitării mandatului său”, menţionează preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio.

    Potrivit scrisorii, Comisia de la Veneţia a fost informată de intenţia Parlamentului de a o demite din funcţie pe Renate Weber.

    „Se pare, într-adevăr, că la o şedinţă comună a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor şi a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din Senat, ţinută în data de 25 mai 2021, în timpul căreia au fost prezentate şi dezbătute rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului pentru anii 2018, 2019 şi 2020, s-a dat un vot de respingere. În acelaşi timp, se pare că acest vot de respingere a permis ulterior destituirea Avocatului Poporului din funcţiile sale”, arată preşedintele Comisiei de la Veneţia.

    Buquicchio arată că, dacă prezentarea şi dezbaterea raportului de activitate a Ombudsmanului în faţa Parlamentului constituie o bună practică, care este prevăzută în Principiile de protecţie şi promovare a instituţiei Ombudsmanului („Principiile de la Veneţia”), şi este susţinută de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, condiţiile legitime pentru întreruperea mandatului unui ombudsman sunt, de asemenea, clar stipulate, după cum urmează:

    „11. Ombudsmanul poate fi revocat din funcţie numai în conformitate cu o lista exhaustivă de condiţii clare şi rezonabile, definite de lege. Aceste condiţii se referă numai la criteriile esenţiale de „incapacitate” sau „incapacitate de a îndeplini atribuţiile”, „conduită necorespunzătoare” sau „culpă ”, care trebuie interpretate îndeaproape. Majoritatea parlamentară necesară pentru revocarea din funcţie a Ombudsmanului – chiar de către Parlament sau de către o instanţă la cererea Parlamentului – trebuie să fie cel puţin egală cu, şi de preferinţă mai mare decât cea stabilită pentru alegerea sa. Procedura de revocare este publică, transparentă şi prevăzută de lege”.

    Judecătorii CCR vor dezbate pe 29 iunie sesizarea de neconstituţionalitate a hotărârii Parlamentului de a o revoca din funcţie pe Renate Weber, Avocat al Poporului, depusă de PSD.

    Renate Weber a fost revocată, miercuri, din funcţia de Avocat al Poporului, după ce plenul Parlamentului a aprobat sesizarea formulată de PNL, USR PLUS şi UDMR.

    Renate Weber a spus, miercuri, după revocare, că a intrat în coliziune cu guvernul condus anul trecut de Ludovic Orban, când acesta a dat o OUG prin care se permitea accesul la fonduri publice spitalelor private: „Acum se încearcă acelaşi lucru”.

  • PNL anunţă că vrea să ceară asistenţă din partea Comisiei de la Veneţia pentru modificarea legilor justiţiei prin OUG

    „Florin Iordache l-a dezbaterea în plenul Comsiiei de la Veneţia a solicitat nu numai un punct de vedere pe OUG 90 şi 92, dar a solicitat inclusiv asistenţa Comisiei de la Veneţia în elaborarea celor trei legi ale justiţiei, Codului penal şi Codului de procedură penală. Răspunsul Comisiei de la Veneţia a fost că ei sunt disponibili şi vor să coopereze cu autorităţile din România, numai că nu poate să îi sesizeze Toader. Ca să se pronunţe pe ordonanţe au nevoie de sesizări din partea autorităţilor românie, fie din partea Guvenrului, fie din partea Parlamentului. Lucrurile sunt simple. Ăsta e un alt demers pe care îl demarăm săptămâna viitoare. O să solicităm Birourilor Permanente ale Camerelor să solicite pe de o parte asistenţa experţilor Comisiei de la Veneţia în elaborarea formei finale la modificărilor la legile justiţiei şi la coduri şi al doilea capăt de cerere va fi acela de a sesiza Comisia de la Veneţia să se pronunţe la reuniunea plenară din decembrie asupra OUG 90 şi OUG 92”, a declarat Ludovic Orban, la Braşov.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Klaus Iohannis nu va sesiza Comisia de la Veneţia în privinţa legilor justiţiei

    „În prezent, în urmă pronunţării Deciziilor nr. 33/2018, 45/2018 şi 61/2018, Curtea Constituţională a tranşat unele aspecte legate de constituţionalitatea modificărilor aduse acestor legi prin raportare la motivele invocate în sesizările primite. În considerentele acestor decizii, Curtea Constituţională a apreciat că nu este necesar să obţină o opinie pe calea unui amicus curiae din partea Comisiei de la Veneţia, ceea ce nu exclude solicitarea unei opinii din partea Comisiei de la Veneţia de către alţi actori instituţionali (Parlament, Guvern sau şeful statului)”, se arată în răspunsul şefului statului.

    Iohannis explică faptul că, în condiţiile în care Parlamentul urmează să pună în acord prevederile declarate neconstituţionale cu dispoziţiile legii fundamentale, acesta poate solicita Comisiei de la Veneţia o opinie chiar înainte de a demara dezbaterile, cu atât mai mult cu cât legiuitorul nu este ţinut de niciun termen pentru a finaliza procesul decizional.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se va alege din referendumul pentru revizuirea Constituţiei

    Liniştea n-a durat însă mult, şi nu doar din cauza insistenţei preşedintelui Băsescu de a face deschis opoziţie Guvernului prin declaraţii tot mai agresive (România “e cu un pas în prăpastie” sau “comunitatea de afaceri nu are încredere să facă investiţii” din cauza subminării statului de drept de către USL). După ce Curtea Constituţională a respins modificările la Codul penal adoptate în decembrie, care protejau de ANI şi DNA funcţionarii publici şi demnitarii, PDL (care a sesizat CCR în acest caz) a prins curaj şi a prevestit că USL va păţi cu revizuirea Constituţiei ce au păţit şi cu modificarea Codului penal, întrucât CCR nu va putea aproba un proiect de revizuire care ignoră rezultatele referendumului constituţional valid din 2009.

    Augustin Zegrean, preşedintele CCR, a declarat deocamdată, referindu-se la referendumul din 2009 pentru parlament unicameral, că “nimeni nu poate să încalce decizia poporului român”, ceea ce anticipează relansarea în forţă a conflictelor de anul trecut pe tema revizuirii Constituţiei. După deputatul UDMR Cseke Attila, suprapunerea europarlamentarelor cu referendumul nici n-ar fi posibilă tehnic, nu numai fiindcă legea cere o pauză de o zi înainte de alegerile din 25 mai, ci şi fiindcă USL încă n-a trimis Comisiei de la Veneţia proiectul de revizuire, aşa cum a promis.

    Chiar şi fără obiecţii de la CCR sau de la Bruxelles, validarea referendumului pare improbabilă (prag de participare – 50%), dacă ţinem cont că la europarlamentarele din 2009, participarea la vot a fost de 30%. Pentru moment însă, nimeni nu are interesul să discute aceasta: puterea, pentru că trebuie să-şi urmeze promisiunile şi să livreze electoratului proiectul de revizuire oricum ar fi el, iar opoziţia, pentru că proiectul oferă în continuare nesperate oportunităţi de a chema poporul la luptă contra puterii. Cel mai sonor critic este, deocamdată, Mihai-Răzvan Ungureanu, liderul Forţei Civice, care a chemat la un boicot general la preconizatul referendum, pe motiv că proiectul de revizuire este “toxic pentru România”.

  • Să respirăm uşuraţi: statul de drept a fost salvat

    Printre motive: Parlamentul nu ar trebui definit ca “for suprem de decizie al naţiunii”, interdicţia de constituire a grupurilor parlamentare noi pe timpul legislaturii nu e corectă, numărul parlamentarilor ar trebui stabilit, atribuţiile de dizolvare a parlamentului nu pot aparţine aleşilor din moment ce aparţin preşedintelui, prevederea privind repararea prejudiciilor prin “despăgubiri echitabile” nu e constituţională.

    Replica liberalului Chiuariu, cum că modificarea în Constituţie a raporturilor dintre preşedinte şi parlament e o decizie pur politică şi nu poate fi îngrădită de CL, a fost însă în cele din urmă confirmată de poziţia Comisiei de la Veneţia, care a comunicat că nu are obiecţii asupra întăririi parlamentarismului pe seama limitării atribuţiilor preşedintelui.

    Scoaterea preşedintelui din sfera executivă tocmai începuse să facă obiectul strigătelor PDL, care au reclamat, pe diverse voci, o continuare a loviturii de stat de anul trecut, o instaurare a dictaturii USL bună de reclamat din nou la UE sau pedepsirea celor vinovaţi de “puciul” demiterii lui Traian Băsescu. Cum însă iminenţa revizuirii Constituţiei după modelul propus de USL deja a dispărut, un alt punct de vedere al UE în afara celui al Comisiei de la Veneţia nu va mai exista.

    În schimb, dintr-un interviu pentru Mediafax am aflat cu claritate ceea ce vrea marele vecin american de la România: “protejarea instituţiilor democrate ale acestei ţări şi susţinerea statului de drept”, “susţinerea coabitării între premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu” şi “nominalizările procurorilor-şefi” au fost definite de Duane Butcher, însărcinatul cu afaceri ad interim al SUA la Bucureşti, ca priorităţi ale mandatului său, care se va încheia în câteva săptămâni, după ce Casa Albă va anunţa numele noului ambasador. Potrivit lui Butcher, criza politică din vara lui 2012 n-a afectat cooperarea în domeniul securităţii, iar în cele din urmă Washingtonul a fost “foarte mulţumit” să vadă că regulile constituţionale au fost respectate.

  • De ce a amânat cu un an CCR reducerea la 30% a pragului de prezenţă la referendum

    CCR s-a prevalat astfel de Codul de bune practici în materie de referendum al Comisiei de la Veneţia (2006-2007), care spune că pentru asigurarea stabilităţii legislative, “aspectele fundamentale în materia dreptului referendar nu trebuie să poată fi modificate cel puţin un an înainte de referendum”. Acest paragraf al codului a fost ignorat de CCR vara trecută, atunci când s-a pronunţat asupra legii Severin-Pieptea (USL) care prevedea reintroducerea unui singur cvorum de aprobare pentru toate tipurile de referendum, adică aşa cum fusese legea la noi din 2007 până în aprilie 2012 (aprobarea iniţiativelor supuse la referendum se face cu majoritatea simplă a voturilor valabil exprimate).

    CCR a dat atunci undă verde legii USL la 10 iulie, iar în baza ei s-a organizat la 29 iulie referendumul de demitere a preşedintelui Băsescu – aşadar, fără anul de graţie cerut de Comisia de la Veneţia pentru asigurarea stabilităţii legislative. Acum, schimbarea cvorumului de prezenţă de la 50% plus unu din cetăţenii înscrişi pe liste la 30% ar fi însemnat o modificare care nu a mai fost adusă legii referendumului din 2000 până astăzi.

    Fapt e că decizia CCR deschide trei posibilităţi pentru USL: prima, să încerce organizarea referendumului în 2 zile, ca în 2003, a doua – să-l amâne pentru vara viitoare, iar a treia, sugerată de liberalii Călin Popescu-Tăriceanu şi Sorin Roşca-Stănescu, ca Parlamentul să se transforme în Adunare Constituantă şi să elaboreze de la zero o nouă Constituţie pe care o va supune ulterior votului popular. Pentru aceasta, condiţia ar fi însă un referendum preliminar prin care se supune la vot abrogarea actualei Constituţii.

  • Confiscarea averilor? Exproprieri? Europa e cu noi

    Discursul de 9 Mai a lansat o săgeată în plus la adresa “acelor lideri de opinie care promovează discursul antieuropean”, cărora le-a dorit “să rămână simpli purtători de mesaj izolaţi”, iar în materie de revizuire a Constituţiei a promis că nicio iniţiativă nu va trece fără avizul Comisiei de la Veneţia (cu precizarea că şi liderul PNL, Crin Antonescu, e de acord, deşi respectivul n-a ieşit în public să declare nimic).

    În aparenţă, aceste demersuri ar indica o înfrângere a unui Ponta silit să înghită puncte de vedere care nu-i convin lui sau USL; în realitate, ele indică o întărire a poziţiei Guvernului exact în acele zone unde urmăreşte să-şi promoveze propriile iniţiative, având în vedere că atât coborârea pragului la referendumuri, cât şi ideea de confiscare a averilor dobândite ilegal, a maşinilor sau a altor bunuri “folosite la comiterea unor infracţiuni” ori de expropriere a unor terenuri pentru cauze de utilitate publică sunt deja acceptate sau acceptabile pentru Comisia de la Veneţia, aşa cum a indicat secretarul acesteia, Thomas Markert (foto).

    După Ponta, confiscarea bunurilor dobândite în urma infracţiunilor sau folosite la infracţiuni “este o nouă concepţie la nivel european, venită pe filieră americană” şi deci lăudabilă (nemaivorbind de faptul că fostul inamic Monica Macovei, raportor al PE pentru proiectul de directivă în acest domeniu, tocmai a primit mandat să înceapă negocieri cu Comisia Europeană şi Consiliul European pentru impunerea acestei noi legislaţii în UE).

    Liberalul Tudor Chiuariu, vicele comisiei de modificare a Constituţiei pe care o conduce Antonescu, s-a opus atât ideii de confiscare sau expropriere,  cât şi de acceptare anticipată a opiniilor Comisiei de la Veneţia, însă o raliere a liberalilor contra lui Ponta nu e de aşteptat, din raţiuni de prudenţă politică bine ştiute, atât de PNL, cât şi de PSD.