Cu 21 de audieri deja încheiate şi alte şase care urmează, Parlamentul European şi-a exprimat rezervele în privinţa a cel puţin şase candidaţi, relatează site-ul EurActiv.com.
Europarlamentarii cehi au fost primii care au recunoscut că Vera Jourova, comisar desemnat de Cehia pentru Justiţie, Protecţia Consumatorului şi Egalitatea de Gen, ar putea fi luată “ostatică” de Parlament în urma prestaţiei sale neconvingătoare la audieri.
Ei au declarat, de asemenea, că un alt candidat, spaniolul Miguel Arias Cañete, reprezintă o problemă şi mai mare, iar Jourova s-ar putea pregăti pentru a obţine portofoliul energiei, care îi fusese repartizat lui Cañete. Acesta din urmă a generat dezbateri intense în privinţa legăturilor sale cu industria petrolieră şi cu schimbările de ultim moment din declaraţia sa de interese.
Ungarul Tibor Navracsics, desemnat pentru Educaţie, Cultură, Tineret şi Cetăţenie, pare de asemenea să se afle în dificultate, în principal din cauza faptului că este considerat un susţinător loial al modelului de “democraţie neliberală” promovat de premierul Viktor Orban.
Pentru a restabili echilibrul politic, candidata României Corina Creţu, din partea socialiştilor şi desemantă drept comisar pentru Politică Regională, este de asemenea într-o situaţie incertă, în timp ce Partidul Popular European de centru-dreapta consideră prestaţia sa neconvingătoare. Cañete şi Navracsiscs sunt afiliaţi PPE, în timp ce Jourova este socialistă.
Alţi doi comisari desemnaţi sunt în vizorul PE, dar ei fac parte dintr-o categorie diferită din cauza faptului că reprezintă ţări mari. Francezul Pierre Moscovici, căruia Juncker i-a încredinţat portofoliul Economiei şi Afacerilor Financiare, este suspectat că ar fi calul troian al Parisului, cu misiunea de a permite ţării sale să depăşească deficitul bugetar fără a suporta sancţiuni.
În mod similar, britanicul Jonathan Hill, comisar desemnat pentru Stabilitate Financiară, Servicii Financiare şi Piaţa de Capital, este văzut de unii europarlamentari drept trimisul Londrei în Executivul UE şi a fost numit “lupul paznic la oi”.
Audierile se vor încheia la 7 octombrie. În teorie, Juncker poate redistribui portofoliile sau chiar le poate cere ţărilor membre să desemneze un alt candidat. Fără îndoială însă, înlocuirea comisarilor va necesita mai mult timp şi va duce la modificarea calendarului de intrare în funcţiune a noii Comisii Europene.
Jean-Claude Juncker a anunţat, vineri, lista membrilor viitorului Executiv european, după ce a purtat discuţii cu candidaţii propuşi de statele membre UE. Pe listă se află şi nouă femei, la fel ca în actuala Comisie, număr cerut de preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, care a precizat, recent, că nu va aproba o Comisie în care femeile nu sunt reprezentante corespunzător.
Din cei 28 de comisari, 15 aparţin dreptei şi centrului-dreapta, opt sunt din partea socialiştilor şi cinci sunt din partea liberalilor.
Premierul Victor Ponta a trimis, la sfârşitul lunii iulie, două propuneri de comisar: actualul deţinător al portofoliului pentru Agricultură, Dacian Cioloş, prima opţiune, şi europarlamentarul PSD Corina Creţu. Şeful Guvernul a anunţat însă public doar numele lui Dacian Cioloş, la data trimiterii nominalizărilor.
Premierul Victor Ponta a declarat, la 31 iulie, agenţiei MEDIAFAX că a transmis la Bruxelles scrisoarea prin care Dacian Cioloş este propus pentru un nou mandat de comisar european din partea României, pentru portofoliul Agriculturii.
El a precizat că a transmis scrisoarea după ce a discutat cu preşedintele ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
La 30 august, preşedintele Traian Băsescu a declarat că, “spre surprinderea” sa, a aflat că România a transmis două nominalizări pentru funcţia de comisar european, fapt despre care ştie de la Bruxelles.
“Vreau să fiu foarte clar, nu intenţionez niciun fel de dispută, nu creez o dispută, este dreptul Guvernului să acţioneze aşa. Dar, spre surprinderea mea, am aflat că avem două nominalizări transmise la Bruxelles, suntem unul din puţinele state care au acceptat această rugăminte a preşedintelui Jean-Claude Juncker”, a menţionat Băsescu, înainte de plecarea la reuniunea extraordinară a Consiliului European.
Preşedintele a precizat că îi rămâne să insiste pentru un “portofoliu reprezentativ” pentru România în Comisia Europeană.
Surse oficiale au precizat în aceeaşi zi pentru MEDIAFAX că Dacian Cioloş şi Corina Creţu sunt cele două nominalizări pentru funcţia de comisar european pe care Guvernul le-a trimis la Bruxelles.
Premierul Victor Ponta a declarat, la 3 septembrie, că, în urma unor negocieri lungi şi complicate a obţinut pentru România portofoliul Dezvoltării Regionale, “cel mai important portofoliu din CE”, şi că şeful statului, Traian Băsescu, a avut suficientă minte să nu comenteze mai mult subiectul.
“În urma unor negocieri extrem de lungi şi extrem de complicate, în condiţiile în care România nu putea să păstreze Agricultura, pentru că nicio ţară nu-şi va păstra portofoliul avut anterior, eu am obţinut pentru România, nu pentru Guvernul României, nu pentru un român, am obţinut pentru România cel mai important portofoliu din CE pentru noi – sigur, alte ţări au alte opţiuni – dar Dezvoltarea Regională înseamnă toate fondurile, programele de coeziune şi structurale în perioada 2014-2019”, a anunţat Ponta.
Purtătorul de cuvânt al CE Natasha Bertaud preciza, săptămâna trecută, că au existat circa 64 de variante de Comisie.
Într-o variantă publicată la 4 septembrie de Euractiv, Corina Creţu figura ca propunere pentru portofoliul Ajutor umanitar.
Imediat după anunţ, premierul a declarat că preşedintele Traian Băsescu a contestat propunerea Corinei Creţu pentru funcţia de comisar european, Ponta subliniind că, dacă România nu va primi “cel mai important portofoliu”, care fusese negociat deja, va fi cel mai ruşinos moment pentru ţara noastră.
Joi seară, Victor Ponta a revenit asupra subiectului şi a spus că niciodată nu s-a vorbit ca România să primească portofoliul Ajutor umanitar, el arătând că “ştirea” despre acest fapt reprezintă “o făcătură” din România, dată de “cei care ne prostesc şi ne mint de zece ani”, în direct cu Palatul Cotroceni.
“Niciodată, în niciun fel – şi azi mi s-a confirmat acest lucru şi i s-a confirmat şi doamnei Creţu (Corina Creţu – n.r.) – niciodată nu s-a vorbit ca România să primească portofoliu de Ajutor umanitar. Niciodată. Este o făcătură din România”, a spus Ponta, pe 4 septembrie, la Antena 3.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la 8 septembrie, că România va avea în CE un portofoliu “cu care n-o să ne fie ruşine” şi a arătat că lista vehiculată, în care pentru Corina Creţu apărea un portofoliu “neconvingător”, a fost “o glumă lansată de la Bruxelles”, de care premierul Ponta s-ar fi “speriat”.
“Eu ştiu că l-a descumpănit acea listă care a apărut cu numele Corina Creţu pe un portofoliu neconvingător. Ca să nu se sperie Victor Viorel, vreau să-i spun că a fost o glumă lansată de la Bruxelles. Oamenii de la Bruxelles au simţul umorului şi atunci au lansat acest lucru chiar la două zile după ce Victor Viorel povestea ce negocieri complicate a avut el pentru obţinerea unui portofoliu. Vă rog, sunteţi ziarişti, întrebaţi-l cu cine a negociat”, a spus preşedintele, într-o declaraţie de presă.
Marţi, preşedintele a subliniat că nu există nicio îndoială în privinţa numelui Corinei Creţu pentru comisar european şi nici în privinţa portofoliului pe care îl va primi România şi a precizat că va da detalii despre ”gluma de la Bruxelles”, după anunţul oficial al preşedintelui CE de miercuri.
Băsescu a precizat, într-o emisiune a postului B1 Tv, că va explica ceea ce a spus despre “gluma de la Bruxelles, în privinţa portofoliului care îi va reveni României”, după ce se va anunţa comisarul din partea României, de către preşedintele Comisiei Europene.
Băsescu a spus că “nu există nicio îndoială în privinţa numelui Corinei Creţu şi nici în privinţa portofoliului”.
Jean-Claude Juncker a anunţat, vineri, lista membrilor viitorului Executiv european, după ce a purtat discuţii cu candidaţii propuşi de statele membre UE. Pe listă se află şi nouă femei, la fel ca în actuala Comisie, număr cerut de preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, care a precizat, recent, că nu va aproba o Comisie în care femeile nu sunt reprezentante corespunzător.
Din cei 28 de comisari, 15 aparţin dreptei şi centrului-dreapta, opt sunt din partea socialiştilor şi cinci sunt din partea liberalilor.
Premierul Victor Ponta a trimis, la sfârşitul lunii iulie, două propuneri de comisar: actualul deţinător al portofoliului pentru Agricultură, Dacian Cioloş, prima opţiune, şi europarlamentarul PSD Corina Creţu. Şeful Guvernul a anunţat însă public doar numele lui Dacian Cioloş, la data trimiterii nominalizărilor.
Premierul Victor Ponta a declarat, la 31 iulie, agenţiei MEDIAFAX că a transmis la Bruxelles scrisoarea prin care Dacian Cioloş este propus pentru un nou mandat de comisar european din partea României, pentru portofoliul Agriculturii.
El a precizat că a transmis scrisoarea după ce a discutat cu preşedintele ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
La 30 august, preşedintele Traian Băsescu a declarat că, “spre surprinderea” sa, a aflat că România a transmis două nominalizări pentru funcţia de comisar european, fapt despre care ştie de la Bruxelles.
“Vreau să fiu foarte clar, nu intenţionez niciun fel de dispută, nu creez o dispută, este dreptul Guvernului să acţioneze aşa. Dar, spre surprinderea mea, am aflat că avem două nominalizări transmise la Bruxelles, suntem unul din puţinele state care au acceptat această rugăminte a preşedintelui Jean-Claude Juncker”, a menţionat Băsescu, înainte de plecarea la reuniunea extraordinară a Consiliului European.
Preşedintele a precizat că îi rămâne să insiste pentru un “portofoliu reprezentativ” pentru România în Comisia Europeană.
Surse oficiale au precizat în aceeaşi zi pentru MEDIAFAX că Dacian Cioloş şi Corina Creţu sunt cele două nominalizări pentru funcţia de comisar european pe care Guvernul le-a trimis la Bruxelles.
Premierul Victor Ponta a declarat, la 3 septembrie, că, în urma unor negocieri lungi şi complicate a obţinut pentru România portofoliul Dezvoltării Regionale, “cel mai important portofoliu din CE”, şi că şeful statului, Traian Băsescu, a avut suficientă minte să nu comenteze mai mult subiectul.
“În urma unor negocieri extrem de lungi şi extrem de complicate, în condiţiile în care România nu putea să păstreze Agricultura, pentru că nicio ţară nu-şi va păstra portofoliul avut anterior, eu am obţinut pentru România, nu pentru Guvernul României, nu pentru un român, am obţinut pentru România cel mai important portofoliu din CE pentru noi – sigur, alte ţări au alte opţiuni – dar Dezvoltarea Regională înseamnă toate fondurile, programele de coeziune şi structurale în perioada 2014-2019”, a anunţat Ponta.
Purtătorul de cuvânt al CE Natasha Bertaud preciza, săptămâna trecută, că au existat circa 64 de variante de Comisie.
Într-o variantă publicată la 4 septembrie de Euractiv, Corina Creţu figura ca propunere pentru portofoliul Ajutor umanitar.
Imediat după anunţ, premierul a declarat că preşedintele Traian Băsescu a contestat propunerea Corinei Creţu pentru funcţia de comisar european, Ponta subliniind că, dacă România nu va primi “cel mai important portofoliu”, care fusese negociat deja, va fi cel mai ruşinos moment pentru ţara noastră.
Joi seară, Victor Ponta a revenit asupra subiectului şi a spus că niciodată nu s-a vorbit ca România să primească portofoliul Ajutor umanitar, el arătând că “ştirea” despre acest fapt reprezintă “o făcătură” din România, dată de “cei care ne prostesc şi ne mint de zece ani”, în direct cu Palatul Cotroceni.
“Niciodată, în niciun fel – şi azi mi s-a confirmat acest lucru şi i s-a confirmat şi doamnei Creţu (Corina Creţu – n.r.) – niciodată nu s-a vorbit ca România să primească portofoliu de Ajutor umanitar. Niciodată. Este o făcătură din România”, a spus Ponta, pe 4 septembrie, la Antena 3.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la 8 septembrie, că România va avea în CE un portofoliu “cu care n-o să ne fie ruşine” şi a arătat că lista vehiculată, în care pentru Corina Creţu apărea un portofoliu “neconvingător”, a fost “o glumă lansată de la Bruxelles”, de care premierul Ponta s-ar fi “speriat”.
“Eu ştiu că l-a descumpănit acea listă care a apărut cu numele Corina Creţu pe un portofoliu neconvingător. Ca să nu se sperie Victor Viorel, vreau să-i spun că a fost o glumă lansată de la Bruxelles. Oamenii de la Bruxelles au simţul umorului şi atunci au lansat acest lucru chiar la două zile după ce Victor Viorel povestea ce negocieri complicate a avut el pentru obţinerea unui portofoliu. Vă rog, sunteţi ziarişti, întrebaţi-l cu cine a negociat”, a spus preşedintele, într-o declaraţie de presă.
Marţi, preşedintele a subliniat că nu există nicio îndoială în privinţa numelui Corinei Creţu pentru comisar european şi nici în privinţa portofoliului pe care îl va primi România şi a precizat că va da detalii despre ”gluma de la Bruxelles”, după anunţul oficial al preşedintelui CE de miercuri.
Băsescu a precizat, într-o emisiune a postului B1 Tv, că va explica ceea ce a spus despre “gluma de la Bruxelles, în privinţa portofoliului care îi va reveni României”, după ce se va anunţa comisarul din partea României, de către preşedintele Comisiei Europene.
Băsescu a spus că “nu există nicio îndoială în privinţa numelui Corinei Creţu şi nici în privinţa portofoliului”.
Potrivit unui comunicat oficial al Comisiei Europene, cei comisarii desemnaţi sunt următorii:
Vytenis ANDRIUKAITIS (Lituania)
Andrus ANSIP (Estonia)
Miguel ARIAS CAÑETE (Spania)
Dimitris AVRAMOPOULOS (Grecia)
Elżbieta BIEŃKOWSKA (Polonia)
Alenka BRATUŠEK (Slovenia)
Corina CREŢU (România)
Valdis DOMBROVSKIS (Lituania)
Kristalina GHEORGHIEVA (Bulgaria)
Johannes HAHN (Austria)
Jonathan HILL (Marea Britanie)
Phil HOGAN (Irlanda)
Vĕra JOUROVÁ (Cehia)
Jyrki KATAINEN (Finlanda)
Cecilia MALMSTRÖM (Suedia)
Neven MIMICA (Croaţia)
Carlos MOEDAS (Portugalia)
Pierre MOSCOVICI (Franţa)
Tibor NAVRACSICS (Ungaria)
Günther OETTINGER (Germania)
Maroš ŠEFČOVIČ (Slovacia)
Christos STYLIANIDES (Cipru)
Marianne THYSSEN (Belgia)
Frans TIMMERMANS (Olanda)
Karmenu VELLA (Malta)
Margrethe VESTAGER (Danemarca)
În plus, Federica MOGHERINI (Italia), este propusă pentru postul de Înalt Reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate.
Consiliul Uniunii Europene urmează să îşi exprime acordul cu privire la această listă, după care ea va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE. Ulterior, Juncker va anunţa şi distribuirea portofoliilor şi modul în care intenţionează să organizeze activitatea următoarei Comisii Europene. Acest lucru este aşteptat în a doua jumătate a săptămânii următoare.
În următoarea etapă, Parlamentul European va trebui să îşi exprime acordul pentru întregul Colegiu al Comisarului, inclusiv Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate. Acest acord este precedat de audierea comisarilor desemnaţi în comisii.
După aprobarea Parlamentului European, Consiliul European numeşte oficial Comisia.
“Urmarim situatia indeaproape pentru a ne asigura ca regulile
sunt respectate”, a declarat Matthew Newman, purtatorul de cuvant
al comisarului european pentru Justitie si drepturi fundamentale
ale cetatenilor europeni, Viviane Reding.
“Daca un stat deporteaza pe cineva, trebuie sa fim siguri ca
este (o masura) proportionata. Trebuie sa fie de la caz la caz si
nu pentru o intreaga populatie”, a adaugat el.