Cometa C/2014 Q2, cunoscută ca Lovejoy, lasă în urmă alcool şi zahăr în timp ce traversează sistemul solar, informează cdanews.com.
Potrivit Forbes, descoperirea sprijină teoria potrivit căreia cometele au jucat un rol important în apariţia vieţii pe Pământ. Una dintre teorii susţine că viaţa pe planeta noastră a început cu molecule aduse de mici corpuri cereşti.
Cometa Lovejoy a fost descoperită în august 2014 de astronomul amator Terry Lovejoy.
Descoperirea este una foarte importantă, pentru că răspunde la una dintre principalele întrebări ale misiunii spaţiale, referitoare la rolul jucat de câmpurile magnetice în aglomerarea de materie care a dus la formarea cometelor de gheaţă murdară precum 67P / Ciuriumov – Gherasimenko. Potrivit concluziilor acestui studiu, câmpurile magnetice nu au avut nicio contribuţie, informează bbc.com.
Astfel, în urma acestei descoperiri, cercetătorii au ajuns la concluzia că o serie de alte procese au fost mult mai importante în perioada naşterii Sistemului Solar, în urmă cu 4,5 miliarde de ani.
Cercetătorii de la Agenţia Spaţială Europeană (ESA) care sunt implicaţi în misiunea Rosetta au prezentat rezultatele studiului în cadrul Adunării Generale a Uniunii Europene de Ştiinţe ale Pământului (European Geosciences Union General Assembly) şi au publicat un articol pe această temă în revista Science.
Datele pe care se bazează descoperirea au fost furnizate de sonda spaţială Rosetta şi de robotul explorator Philae, care a fost plasat pe suprafaţa cometei Ciuriumov – Gherasimenko în luna noiembrie a anului trecut. Rosetta şi Philae sunt dotate cu magnetometre foarte sensibile.
În momentul în care “nava mamă” Rosetta şi robotul s-au despărţit, ambele au demarat o serie de măsurători a mediului în care se aflau.
Instrumentele de la bordul celor două aparate pot detecta nu numai câmpul magnetic purtat de vânturi solare, ci şi interacţiunea lor cu acesta, pe măsură ce se mişcau în spaţiu.
În cazul lui Philae, acest lucru a permis cercetătorilor să înţeleagă schimbările de direcţie şi chiar şi acţiunile echipamentului electronic de la bord şi desfacerea braţelor dotate cu instrumente şi senzori.
În datele furnizate, cercetătorii au putut identifica momentul în care Philae a atins pentru prima dată suprafaţa cometei. Momentul a fost marcat printr-o mişcare a braţului care poartă magnetometrul şi o schimbare în ceea ce priveşte rotaţia întregului corp al robotului.
După cum au anunţat anterior cercetătorii, Philae a sărit ca o minge la primul contact cu cometa, dar datele colectate oferă noi detalii. Astfel, după 46 de minute şi la o distanţă de circa 630 de metri, robotul explorator de mărimea unui mic frigider a atins din nou suprafaţa cometei, dar de această dată a fost vorba despre impactul cu o formă de relief asemănătoare unui deal, pentru că datele au arătat că Philae a început să se rostogolească.
După încă circa 600 de metri, Philae s-a oprit, înainte de a se ridica puţin şi a se aşeza în poziţia în care se află şi în prezent, într-un şanţ umbrit pe care a reuşit să-l fotografieze înainte ca bateriile să i se descarce. Distanţa temporală dintre primul şi ultimul contact, cel definitiv, cu suprafaţa cometei este de 117 minute.
Pentru a putea spune această poveste, savanţii au fost nevoiţi să compileze o serie de alte informaţii adunate în timpul coborârii, dar observaţiile cele mai importante sunt cele potrivit cărora, în timpul salturilor sale pe suprafaţa cometei, Philae nu a detectat nicio corelaţie între intensitatea câmpului magnetic şi înălţimea la care se afla faţă de suprafaţa corpului spaţial.
Sonda europeană Rosetta este primul vehicul spaţial care a reuşit să ajungă pe orbita unei comete, aflată la o distanţă de 510 milioane de kilometri de Terra. Rosetta a ajuns lângă cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko în luna august 2014, după o călătorie de peste 10 ani prin spaţiu şi va rămâne pe orbita ei timp de aproximativ un an.
Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae, pe care l-a plasat pe cometă, are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.
Micul robot Philae a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafaţă. Potrivit specialiştilor de la Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), agenţia spaţială franceză, misiunea robotului este realizată în proporţie de 80%.
În prezent, robotul Philae este în “hibernare”, întrucât se află într-o zonă umbrită a cometei, iar bateriile solare nu primesc destulă energie pentru a permite funcţionarea acestuia.
În cazul restabilirii contactului, dacă totul funcţionează aşa cum a fost programat, Philae ar trebui “să moară de cald” atunci când cometa se va apropia şi mai mult de Soare.
Însă Rosetta îşi va continua misiunea de “însoţitoare” a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.
Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.
Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.
Un fost responsabil al misiunii Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) a declarat, luni, că activitatea robotului Philae, plasat miercuri pe suprafaţa cometei Ciuriumov – Gherasimenko, ar putea continua, existând şansa ca acesta să fie mutat din regiunea umbrită unde se află în prezent de jeturi de gaz eliberate din interiorul cometei, pe măsură ce aceasta se apropie de Soare.
Philae, un robot de mărimea unei maşini de spălat, a efectuat o misiune fără precedent, de 57 de ore, pe suprafaţa cometei 67P/ Ciuriumov – Gherasimenko. Philae a fost lansat miercuri, de la bordul sondei spaţiale Rosetta, către suprafaţa cometei şi a ajuns într-o zonă umbrită.
O cameră video de la bordul sondei spaţiale, care orbitează la mai puţin de 16 kilometri altitudine de cometă, a surprins în imagini ultimele minute ale coborârii lui Philae pe suprafaţa acesteia, care a durat, în total, şapte ore. În imaginile publicate luni de ESA se observă locul în care Philae a atins cometa şi regiunea unde a ajuns, în cele din urmă, după ce a sărit ca o minge pe suprafaţa corpului spaţial.
Săritura robotului, care nu era prevăzută, a fost consecinţa eşecului sistemului de prindere al lui Philae, care nu s-a declanşat corespunzător şi nu l-a ancorat. Philae a ajuns astfel într-o zonă umbrită, unde bateriile sale nu se pot reîncărca folosind lumina solară, energia fiind necesară pentru o misiune extinsă.
Cercetătorii ESA au aşteptat cu nelinişte informaţii, pe măsură ce Philae a demarat o serie de experimente automate, inclusiv o forare de câţiva centimetri în solul cometei şi, din fericire, a avut suficientă energie pentru a transmite informaţiile, prin unde radio, către sonda Rosetta, care le-a transmis apoi către Terra.
Înainte de a-şi opri sistemele şi a intra într-o stare de hibernare, Philae şi-a schimbat puţin poziţia pentru a încerca să aibă acces la mai multă lumină solară pentru unul dintre panourile fotovoltaice care acoperă corpul robotului, dar, imediat după rotire, robotul a rămas fără energie, iar sistemele sale s-au închis.
Cometa 67P/ Ciuriumov – Gherasimenko se îndreaptă către Soare, acompaniată de sonda Rosetta.
Creşterea cantităţii de lumină ar putea fi utilă mai mult decât pentru încărcarea bateriilor lui Philae. Pe măsură ce cometa se încălzeşte, jeturi de gaz sunt eliberate din adâncurile sale, ceea ce ar putea duce la mişcarea robotului şi mutarea lui din regiunea umbrită unde se află.
“Philae ar putea fi mişcat în mod natural. Dacă are loc o activitate cât de mică în acea regiune a cometei, şansele ca robotul să fie mişcat sunt destul de mari”, a declarat Gerhard Schwehm, fost manager în cadrul misiunii Rosetta, într-o teleconferinţă a NASA.
Gravitaţia cometei Ciuriumov – Gherasimenko este de 100.000 de ori mai mică decât cea a Terrei, ceea ce înseamnă că Philae, care pe Pământ cântăreşte circa 100 de kilograme, este la fel de uşor ca o coală de hârtie pe suprafaţa corpului spaţial.
Suprafaţa cometei este mai dură decât au crezut savanţii şi reprezintă unul dintre motivele pentru care sistemul de ancorare al robotului a eşuat. Schwehm a declarat că, totuşi, acest eşec ar putea fi de fapt un lucru pozitiv.
“Poate este mai bine că harpoanele nu s-au declanşat, pentru că, dacă s-ar fi declanşat şi nu ar fi penetrat suprafaţa cometei, am fi avut o problemă mult mai mare”, a comentat savantul.
Primele rezultate ale misiunii Rosetta sunt aşteptate în luna decembrie, când vor fi prezentate la conferinţa American Geophysical Union din San Francisco.
Lansată în 2004, misiunea Rosetta a ESA este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.
ESA a transmis, vineri, comenzile pentru ca robotul să demareze forarea în nucleul cometei, în speranţa că acesta va reuşi să adune eşantioane de materie care să fie analizate de laboratorul de la bord. “Primul foraj pe o cometă a devenit realitate”, s-a “lăudat” Philae pe contul său de pe reţeaua de socializare Twitter.
Ulterior, robotul a transmis informaţiile potrivit cărora forarea în nucleul cometei a fost realizată, la circa 25 de centimetri adâncime. Însă cercetătorii nu ştiu dacă robotul a putut aduce la suprafaţă eşantioanele colectate.
Micul robot a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafaţă. Potrivit specialiştilor de la Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), agenţia spaţială franceză, misiunea sa este realizată în proporţie de 80%. După trei zile de lucru, “rezultatele lui Philae sunt extraordinare”, este de părere Marc Pircher, director al CNES.
În cazul restabilirii contactului, dacă totul funcţionează aşa cum a fost programat, Philae ar trebui “să moară de cald” în martie 2015, atunci când cometa se va apropia de Soare.
Însă Rosetta îşi va continua misiunea de “însoţitoare” a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.
Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.
Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.
Cometa Siding Spring a trecut pe la mai puţin de 136.000 de kilometri de Marte, pe 19 octombrie.
“Ochii” tuturor sondelor şi roboţilor pe care NASA şi Agenţia Spaţială Europeană îi aveau la dispoziţie pentru a observa evenimentul au fost îndreptaţi către acest obiect cosmic sosit din cele mai îndepărtate colţuri ale Sistemului Solar.
“Credem că acest tip de eveniment se produce o dată la 8 milioane de ani”, a declarat Jim Greene, director al departamentului de ştiinţe planetare din cadrul NASA.
În trecerea pe lângă planetă, coada cometei a trimis mii de kilograme de praf în atmosfera marţiană, mult mai mult decât prevăzuseră oamenii de ştiinţă.
Particulele de praf desprinse din nucleul cometei au bombardat stratul superior al atmosferei rarefiate de pe Marte şi “i-au schimbat practic compoziţia chimică”, a explicat Green.
Acest fenomen a fost astfel observat pentru prima dată la un asemenea grad de intensitate, a subliniat Green, în timp ce analize în curs de desfăşurare sunt aşteptate să arate dacă modificările chimice ale atmosferei sunt temporare sau au un caracter permanent.
Instrumentele ştiinţifice au detectat mai ales ioni de fier, magneziu şi sodiu, dar şi elemente găsite în premieră pe o cometă originară din Norul lui Oort, regiune care se situează la periferia Sistemului Solar.
Dacă oamenii ar fi fost pe Marte pentru a observa fenomenul, ar fi văzut un halou galben intens pe cer şi “ar fi observat fără îndoială mii de stele căzătoare pe oră”, a declarat Nick Schneider, cercetător la universitatea Boulder responsabil cu unul dintre instrumentele de la bordul sondei MAVEN, care se află pe orbita planetei Marte.
Cercetătorii s-au felicitat pentru decizia de a pune la adăpost, de partea cealaltă a planetei, cele trei sonde spaţiale marţiene care studiază planeta.
“Mi se pare foarte evident că (sondele, n.r.) nu ar fi supravieţuit, dacă ne uităm la reacţia violentă a atmosferei marţiene în urma întâlnirii cu coada cometei”, a mai spus Schneider.
Cometa Siding Spring a trecut pe 19 octombrie, la ora 21.27 (ora României), la o distanţă de 135.895 kilometri de Marte. Nucleul cometei Siding Spring, cunoscută în mediul ştiinţific sub indicativul C/2013 A1, are circa 1,6 kilometri în diametru, dar este la fel de solid ca o minge de talc şi călătoreşte prin spaţiu cu o viteză de 202.000 de kilometri de oră, ceea ce înseamnă 56 de kilometri pe secundă. Specialiştii anunţaseră deja că există probabilităţi extrem de mici ca planeta roşie să fie lovită.
Cometa Siding Spring a fost descoperită de Robert McNaught cu ajutorul observatorului australian de la Siding Spring, în ianuarie 2013.
Obiectul spaţial s-ar fi format acum mai multe milioane de ani în Norul lui Oort, o regiune localizată la graniţa Sistemului Solar, care este practic un rezervor de comete “ce nu s-au schimbat deloc de la naşterea Sistemului Solar”, a explicat agenţia spaţială americană.
Cometa C/2013 A1 a călătorit mai bine de un milion de ani înainte de a se întâlni pentru prima dată cu Marte şi nu va mai reveni în Sistemul Solar decât după un alt milion de ani, când va efectua o nouă rotaţie în jurul Soarelui.
“Suntem foarte bine pregătiţi pentru această separare. Este un moment aproape magic”, a dat asigurări Sylvain Lodiot, responsabil cu operaţiunile de zbor în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA).
“Operaţiunea nu este simplă”, a avertizat, însă, Philippe Gaudon, şeful de proiect din partea CNES, agenţia spaţială franceză, în cadrul misiunii Rosetta, care “numără zilele”, de la centrul de operaţiuni al CNES din Toulouse.
Dacă micul robot Philae va reuşi să ajungă pe suprafaţa cometei 67P/Ciurimov-Gherasimenko, va fi pentru prima dată când savanţii vor putea studia “pe teren” nucleul unei comete, partea solidă a acestui tip de obiecte spaţiale, în comparaţie cu coada acestora, formată din gaze şi praf desprinse din nucleu sub efectul radiaţiilor solare. Philae va efectua o serie de foraje pe suprafaţa cometei pentru a preleva eşantioane de materie.
Această misiune de “arheologie spaţială”, demarată în 2004, odată cu lansarea sondei spaţiale Rosetta, care a parcurs peste 6,5 miliarde de kilometri, încearcă să cerceteze evoluţia Sistemului Solar de la naştere, cometele fiind considerate vestigii ale materiei primitive.
Philae, un robot laborator cu o greutate de 100 de kilograme, se va separa de Rosetta, care acompaniază cometa, călătorind cu 65.000 de kilometri pe oră către Soare, la ora 8.35 GMT (10.35 ora României, n.r.), miercuri, potrivit programului stabilit de cercetători.
Confirmarea detaşării robotului de sonda spaţială va ajunge la Centrul european pentru operaţiuni spaţiale (ESOC) al ESA din Darmstadt, în Germania, 28 de minute mai târziu, pentru că atât îi ia semnalului radio trimis de Rosetta să ajungă pe Terra. Sonda se află la peste 500 de milioane de kilometri depărtare de Pământ.
Începând de marţi seară şi până miercuri, ESA va trebui să autorizeze de şapte ori misiunea, înainte de a permite separarea robotului, într-un proces bine stabilit prin care doreşte să se asigure că Rosetta va poziţiona robotul pe o traiectorie corectă către destinaţia sa, situl “J”, botezat Agilkia, după numele unei insule de pe Nil care găzduieşte templul antic egiptean Philae.
Robotul laborator se va separa de sonda spaţială la o altitudine de circa 20 de kilometri faţă de suprafaţa cometei, graţie unui sistem mecanic de ejectare, dublat de un mecanism de siguranţă.
“După aceea, Philae va cădea liber timp de şapte ore”, a declarat Sylvain Lodiot.
Philae va cădea foarte lent, fiind tras doar de slaba atracţie gravitaţională exercitată asupra sa de nucleul cometei.
Căderea va fi efectuată fără nici un control exterior asupra robotului exercitat de Rosetta sau de centrul de pe Terra. Philae are totuşi un sistem intern care ar trebui să îi permită să ajungă pe cometă în poziţie verticală şi să atingă suprafaţa nucleului aşezându-se pe picioarele sale.
În timpul celor şapte ore, robotul va folosi mai multe dintre cele zece instrumente ştiinţifice şi va face fotografii ale sondei, urmând ca, înainte de atingerea suprafeţei cometei, să capteze o serie de imagini ale sitului stabilit ca destinaţie.
La rândul său, Rosetta va “arunca un ochi” asupra micului robot, permiţând cercetătorilor să evalueze dacă Philae se află pe traiectoria corectă.
Dacă totul se va desfăşura cum este prevăzut, confirmarea atingerii de către Philae a suprafeţei cometei va sosi pe Terra în jurul orei 16.00 GMT (18.00, ora României).
Riscurile sunt însă numeroase. “Nu avem de-a face cu o cometă cooperantă”, a spus Philippe Gaudon. Philae a fost conceput pentru a se ancora pe nucleu şi pentru a evita să sară ca o minge de pe suprafaţa acestuia, dar nimic nu îi asigură pe savanţi că robotul nu se va afunda, posibil, în solul moale al nucleului.
Zona în care se află punctul de contact stabilit nu este nici ea lipsită de pericole. Câteva sute de stânci şi pante cu înclinaţii mai mari de 30 de grade sunt prezente, făcând ca 18% din aria zonei respective să fie improprie acestei misiuni.
Philippe Gaudon a evaluat şansele de reuşită la 70%.
Dacă Philae se va ancora corect pe suprafaţa cometei, va începe imediat să studieze nucleul timp de două zile şi jumătate, când va efectua analize ştiinţifice. Apoi, ritmul de lucru va fi determinat de reîncărcarea bateriilor sale.
Philae ar trebui să funcţioneze până în luna martie, fiind condamnat “să moară de cald”, când cometa se va apropia de Soare.
Dar Rosetta va continua să escorteze cometa până ce aceasta se va apropia la cea mai mică distanţă de Soare, în august 2015.
Peste 130 de copaci au fost doborâţi de vânt în Capitală, 65 de maşini au fost avariate, 11 stâlpi au căzut şi şase panouri publicitare s-au desprins din cauza vântului şi a zăpezii, în ultimele 24 de ore, intervenţiile ISU Bucureşti fiind duble faţă de o zi obişnuită.
Jucătoarea de tenis Simona Halep, locul 4 WTA, a pierdut, duminică, finala Turneului Campioanelor, fiind învinsă, cu scorul de 6-3, 6-0, de americanca Serena Williams, locul 1 WTA, după un meci care a durat o oră şi nouă minute.
National Bank of Greece, Eurobank şi Piraeus Bank din Grecia, Bank of Cyprus din Cipru şi Veneto Banca din Italia, care activează şi pe piaţa din România, au picat testele de stres efectuate de Banca Centrală Europeană (BCE), în total, 25 de bănci din zona euro aflându-se în această situaţie.
Şase români, inclusiv o fetiţă de un an şi şase luni, au murit, iar trei au fost răniţi după ce microbuzul în care se aflau s-a lovit cu o autoutilitară, sâmbătă dimineaţă, pe Autostrada A1 din Italia, la periferia oraşului Roma, relatează ziarul La Repubblica, în ediţia electronică.
Armata britanică a pus capăt, duminică, misiunii sale de luptă în Afganistan, după 13 ani de război care s-au soldat cu moartea a peste 450 dintre militarii săi şi care nu au reuşit să neutralizeze talibanii din sud.
Nucleul cometei Siding Spring, cunoscută în mediul ştiinţific sub indicativul C/2013 A1, are circa 1,6 kilometri în diametru, dar este la fel de solid ca o minge de talc.
Cometa va trece la o distanţă de 139.500 de kilometri de Marte, duminică, la ora 21.27 (ora României), potrivit agenţiei spaţiale americane. Cometa se va afla, faţă de Marte, la o treime din distanţa dintre Terra şi Lună.
URMĂREŞTE LIVE TRASEUL COMETEI
Obiectul cosmic, care călătoreşte cu o viteză de 202.000 de kilometri pe oră, are puţine şanse de a se ciocni cu Marte, dar astronomii sunt foarte interesaţi de a-i studia orbita.
“Vom vedea oare meteoriţi în atmosfera lui Marte? Cometele sunt foarte imprevizibile”, a comentat Jim Green, directorul departamentului de ştiinţe planetare din cadrul NASA.
“Cred că este puţin probabil ca Siding Spring să fie distrusă. Rămâne de văzut dacă îşi va păstra integritatea sau nu, este de mare interes ce se va întâmpla”, a mai spus Green.
NASA şi-a poziţionat sondele spaţiale de pe orbita planetei roşii la adăpost de întâlnirea cu cometa. Pentru a nu fi deterioraţi de materia care se desprinde din nucleul cometei, sateliţii ştiinţifici se vor afla în spatele planetei.
Chiar dacă sondele Mars Reconnaissance, Mars Odyssey şi Maven au fost repoziţionate pentru a sta la adăpost, astronomii speră ca ele să poate obţine date preţioase despre această întâlnire foarte rară.
Cei doi roboţi aflaţi pe suprafaţa lui Marte, Curiosity şi Opportunity, vor fi, la rândul lor, folosiţi de savanţi pentru observarea cometei. Camerele montate pe fiecare rover vor fi îndreptate spre cerul marţian şi vor transmite imaginile obţinute către Terra, în zilele, săptămânile şi lunile următoare, potrivit NASA.
Cometa Siding Spring a fost descoperită de Robert McNaught cu ajutorul observatorului australian de la Siding Spring, în ianuarie 2013.
Obiectul spaţial s-ar fi format acum mai multe milioane de ani în Norul lui Oort, o regiune localizată la graniţa Sistemului Solar, care este practic un rezervor de comete “ce nu s-au schimbat deloc de la naşterea Sistemului Solar”, a explicat agenţia spaţială americană.
Carey Lisse, astrofizician în cadrul laboratorului de fizică aplicată de la Universitatea Johns Hopkins, a spus că savanţii sunt interesaţi de comete din mai multe motive.
“Este uimitor că aceste obiecte există încă după 4,5 miliarde de ani, iar principalul motiv este acela că au evoluat foarte, foarte departe de Soare şi că sunt îngheţate”, a explicat Lisse.
Siding Spring este de talia unui munte mai mic, dar consistenţa sa este cel mai probabil prăfoasă sau ca a unei bezele care se topeşte în gură, potrivit cercetătoarei. Cel mai probabil este alcătuită din gheţuri foarte volatile (metan, monoxid de carbon), care se topesc foarte uşor. Potrivit lui Lisse, cometa nu a fost supusă niciodată unor temperaturi ridicate.
Oamenii de ştiinţă sunt foarte curioşi să afle dacă Siding Spring s-a dezagregat deja parţial în drumul său către Marte.
“Este posibil ca Marte să provoace o intensificare a activităţii, de aceea urmărim cu atenţie întâlnirea”, a explicat astrofizicianul.
Cometa C/2013 A1 a călătorit mai bine de un milion de ani înainte de a se întâlni pentru prima dată cu Marte şi nu va mai reveni în Sistemul Solar decât după un alt milion de ani, când va efectua o nouă rotaţie în jurul Soarelui.
Imaginile cu expunere lungă, făcute de astronomul Gabriel Brammer cu trei zile în urmă la observatorul Paranal din deşertul Atacama, Chile, înfăţişează cometa traversând orizontul chiar înainte de ivirea zorilor, informează site-ul European Southern Observatory.
Cometa Lovejoy a fost descoerită pe 27 noiembrie de către astronomul amator australian Terry Lovejoy şi a fost clasificată ca fiind o cometă Kreutz – obiect cosmic a cărui orbită trece foarte aproape de Soare. Săptămâna trecută, cometa a intrat în coroana Soarelui şi a trecut razant la doar 140.000 de kilometri de suprafaţa astrului. Astronomii s-au aşteptat ca Lovejoy să se destrame, însă cometa a supravieţuit în mod miraculos după întâlnirea cu Soarele şi a reapărut câteva zile mai târziu, spre surpriza tuturor.
Mai mult pe www.mediafax.ro.