Tag: comertul alimentar

  • Cine sunt liderii comerţului alimentar în ţările din regiune: Lidl a ajuns numărul unu în toate statele mai puţin Polonia

    Discounterul german Lidl e liderul comerţului alimentar în Cehia, România, Ungaria şi Slovacia.

    Singura piaţă unde nemţii nu au reuşit să se impună este Polonia, unde portughezii de la Jeronimo Martins conduc detaşat cu afaceri cât aproape tot comerţul modern românesc. Piaţa din Polonia este sigura unde în top cinci se găsesc branduri mai degrabă locale, excepţie făcând Lidl, care ocupă locul doi.

    Spre comparaţie, piaţa din România este dominată de reţele străine, de grupuri internaţionale, singura excepţie fiind Profi, un brand local care are în spate un fond de investiţii cu sediul în Polonia.

    Ca piaţă de retail alimentar şi mai ales ca lideri ai acestei pieţe, România se aseamănă cel mai mult cu Cehia, o ţară cu o populaţie de circa două ori mai mică. Şi afacerile celor cinci jucători-lider sunt apropiate, şi fiecare în parte, şi per total. Pe lângă Lidl şi Kaufland, o altă constantă în clasamentul celor două state e grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize, care local are Mega Image (poziţia a cincea), iar în Cehia are Albert (3).

    Există însă şi o diferenţă şi anume prezenţa Tesco în clasament şi pe piaţă. Lanţul britanic Tesco este singurul nume mare internaţional care nu e în România, deşi a pătruns în ţările din Europa Centrală şi de Est.

     

  • Comerţul alimentar va creşte cu 5% pe an, urmând a ajunge la 25 mld. euro în 2025. În ultimii cinci ani – 2015-2020 – piaţa a crescut cu 4 mld. euro

    Comerţul alimentar local a ajuns anul trecut a ajuns la 19 mld. euro, continuându-şi trendul ascendent în pofida pandemiei de Covid-19. În ultimii cinci ani – 2015-2020 – piaţa a crescut cu 4 mld. euro, iar avansul va continua în mod similar până în 2025, potrivit unui raport al companiei de cercetare şi analiză Roland Berger.

    „Pandemia de COVID-19 a marcat anul 2020, aducând provocări atât la nivelul stilului de viaţă al consumatorilor, cât şi la nivelul sectoarelor economice. Cu toate acestea, retailul alimentar a prosperat în acest an atipic (…)“, conform aceleiaşi surse.

    Trendul ascendent va continua, comerţul alimentar va avansa în medie cu 5% pe an, urmând a ajunge la 25 de miliarde de euro în 2025.

    Factorii care contribuie la continuarea trendului po­zi­tiv sunt creşterea macroeconomică, creşterea puterii de cumpărare (pe termen mediu şi lung) şi planurile am­biţioase de expansiune ale marilor lanţuri de comercianţi. Anual se deschid între 350 şi 450 de magazine moderne, bugetul de investiţii total al reţelelor străine apropii­n­du-se de 1 mld. euro, conform celor mai recente date ale ZF.

    Reţelele internaţionale vor ajunge la 80% din piaţă până în 2025. Principalele segmente câştigătoare în următorii ani vor fi discountul, convenienţa şi online-ul.

  • Nemţii se bat pentru piaţa de supermarketuri din România: Luptă încinsă între Kaufland şi Lidl pentru primul loc în comerţul alimentar. Fiecare retailer a avut vânzări de 6 mld. lei

    ♦ După primul semestru din 2020 pe cele două reţele surori nu le mai despărţeau decât 45 mil. lei ♦ Fiecare retailer a avut vânzări de 6 mld. lei ♦ Cele două companii aparţin aceluiaşi grup german, Schwarz, însă sunt operate separat.

    Lupta pentru poziţia de lider în co­mer­ţul alimentar din Româ­nia a fost în 2020 mai strân­să ca nici­odată, dis­coun­terul ger­man Lidl suflând în ceafa lanţului de hiper­marketuri cu preţuri mici Kaufland, ocupantul pri­mului loc din piaţă în ultimii ani începând cu 2012. Nemţii au devenit lider la şapte ani de la venirea în România.

    Spre comparaţie, Lidl a intrat ofi­cial pe piaţa din România în 2011 prin pre­luarea Plus Discount, iar apoi a urcat rapid în cla­sa­ment până pe locul trei după rezultatele din 2019, cele mai recente date pu­bli­ce. Atunci, pe ce­le două reţele surori, parte a gigantului ger­man Schwarz, le despăr­ţeau vânzări de 2 mld. lei.

    În primul semestru din 2020 însă, an mar­cat de pandemia de COVID-19, diferenţa dintre ele s-a redus la doar 45 mil. lei. Astfel, Kaufland Româ­nia a obţinut în pri­me­le şase luni din 2020 afa­ceri de 6,05 mld. lei, cu 8,5% mai mari decât în ace­eaşi perioadă din 2019, potrivit calcu­le­lor făcute de ZF pe ba­za datelor publice. Lidl a raportat afaceri de 6 mld. lei în aceeaşi perioadă, după un galop de 32%.

    Dacă cele două companii şi-au menţinut ritmul de creştere şi în ultimele şase luni din 2020, atunci ele vor fi la egalitate, urmând a se face departajarea „la virgulă“. Niciuna dintre cele două companii nu şi-a anunţat rezultatele pe anul trecut sau măcar ritmul de creştere, însă CEO-ul Lidl aruncase mănuşa în vară.

    „După evoluţia din perioada martie-iulie (primele luni ale anului fiscal 2020 – n.red.) sunt încrezător că putem ajunge în 2020 numărul unu în piaţă. Urmăm trendul din anii trecuţi. Dacă lucrurile vor merge la fel în continuare, vom termina anul pe primul loc“, spunea într-un interviu ZF din august Frank Wagner, executivul care conduce operaţiunile locale al Lidl în România.

    De partea cealaltă, nemţii de la Kaufland au anunţat şi ei că şi-au menţinut businessul pe plus în 2020, deşi nu au înaintat cifre.

    „În 2020 au existat suişuri şi coborâşuri dacă ne uităm la evoluţia consumului şi a cifrei de afaceri. Suntem optimişti că închidem anul 2020 din punct de vedere financiar la aşteptările pe care le-am avut încă de dinainte de pandemie, când făceam bugetul pe 2020. Vom fi pe plus“, spunea recent Valer Hancaş, director de comunicare şi corporate affairs în cadrul reţelei Kaufland la finalul anului trecut.

    Pe locul secund în comerţul local după rezultatele pe 2019 se află francezii de la Carrefour dacă sunt luate în calcul rezultatele la nivel de grup, adică pe mai multe entităţi juridice.

  • Reţelele surori Kaufland şi Lidl „mănâncă“ peste 20% din tot comerţul alimentar din România după ce afacerile cumulate au sărit de 20 mld. lei

    ♦ Grupul german Schwarz deţine în România două reţele aflate în top trei jucători din comerţul alimentar, mai exact Kaufland, care este şi liderul pieţei, şi Lidl, care ocupă ultima poziţie pe podium, dar care vine puternic din urmă ♦ Cele două companii, deşi au acelaşi acţionar, sunt operate separat.

    Gigantul german Schwarz, proprietarul reţelelor de magazine Kaufland şi Lidl, a obţinut anul tre­cut afaceri cumulate de peste 20 mld. lei în România, conform calculelor ZF pe baza datelor publice şi a celor înaintate de companii. Astfel, busi­nessul total a avansat de la 18,7 mld. lei în 2018, la 21,6 mld. lei anul trecut, ceea ce înseamnă un plus de 15,5%.

    Nemţii devin primul grup de co­merţ din România care sare de acest prag ca cifră de afaceri. Deşi cele două re­ţele au acelaşi acţionar, ele sunt ope­ra­te independent în România şi de alt­fel pe toate pieţele din lume, având ma­nagement şi strategii diferite. De ase­me­nea, cele două companii sunt ac­ti­ve pe formate diferite de piaţă, Lidl fiind dis­counter, iar Kaufland lanţ de hiper­mar­keturi, cu o politică a preţurilor mici. Nemţii sunt prezenţi pe câteva zeci de pieţe, mai ales cu Lidl, Kauf­land fiind dezvoltat preponderent în Eu­ropa, focusul fiind regiunea Europei Centrale şi de Est. Grupul a avut în anul financiar 2018-2019 afaceri cu­mu­late de 104 mld. euro la nivel mon­dial, fiind cel mai important grup de comerţ din Europa.

    Pe plan local reţelele surori Kauf­land şi Lidl „mănâncă“ 20% din tot co­mer­ţul alimentar din România după ce afa­cerile cumulate au sărit de 20 mld. lei, iar din comerţul modern ele au deja o treime.

    Spre comparaţie, în 2008, ultimul an de boom economic, nemţii aveau o cotă de piaţă de doar 5,7% în totalul vânzărilor locale de alimente, bunuri de îngrijire personală şi a locuinţei. Atunci Lidl încă nu intrase pe piaţă, iar Kaufland nu era lider.

    Discounterul a intrat oficial în România în 2011 prin preluarea Plus Discount, iar lanţul de hipermarketuri, prezent din 2005, a devenit lider acum apro­ximativ şapte ani. În anii care au ur­mat cele două reţele au crescut con­stant, cu ritmuri ce au variat de la câteva procente, la peste 20%.

    Cel mai alert ritm îl înregistrează Lidl, care a intrat rapid în top trei co­mercianţi din România şi se apropie an de an de primii doi clasaţi.

    „Anul 2019 a fost unul extraordinar pentru Lidl, în care am crescut, ca cifră de afaceri, de patru ori peste media pie­ţei şi am reuşit să ne depăşim obiec­tivele ambiţioase stabilite“, spunea la înce­putul anului Frank Wagner, execu­tivul german care conduce operaţiunile locale ale grupului german.

    În contextul în care cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut cu circa 7% în anul trecut, rezultă că busi­nes­sul Lidl a avansat cu 25-30% în 2019, con­form estimărilor ZF. În 2018 nemţii au ajuns la 7,8 mld. lei afaceri în România, ceea ce face ca businessul să se fi apropiat de pragul de 10 mld. lei anul trecut, potrivit calculelor ZF. Astfel, Lidl se apropie ameninţător de liderul Kaufland, companie-soră de­ţi­nută de acelaşi grup german Schwarz. După rezultatele pe 2018 podiumul era format din Kaufland, Carrefour (toate cele patru firme din grup) şi Lidl.

    Astfel, gigantul Schwarz deţine în Ro­mânia două reţele aflate în top trei jucă­tori din comerţul alimentar, mai exact Kaufland care este şi liderul pieţei şi Lidl care ocupă ultima poziţie pe po­dium, dar care vine puternic din urmă.

    Pe locul secund în comerţul local se află francezii de la Carrefour dacă sunt luate în calcul rezultatele la nivel de grup, adică pe mai multe entităţi juridice. Dacă se ia în calcul doar enti­ta­tea Carrefour România (cea mai mare a francezilor după cifra de afaceri), Lidl e posibil să urce pe locul doi, însă datele financiare oficiale nu sunt încă publice pentru cele două reţele.

    Kaufland şi-a publicat rezultatele pentru 2019 când a obţinut afaceri de 11,8 mld. lei, cu 8% mai mari decât cele din 2018, arată calculele ZF pe baza da­telor publice. Avansul este similar celui al consumului privat. În cazul Kaufland însă, a fost şi susţinut de deschiderea a şapte magazine noi. Nemţii au circa 130 de hipermarketuri cu preţuri mici în România. 

    „Vrem cel puţin 10 magazine noi în fie­care din următorii ani“, spunea re­cent Marco Hoessl, CEO al Kauf­land România. Ţinta este ca până în 2024 compania să ajungă la 164 de unităţi.

    Reţeaua accelerează din nou, după circa trei ani, ritmul deschiderilor dat fiind că se intensifică tot mai tare con­cu­renţa la vârful pieţei. Kaufland îşi men­ţine prima poziţie în topul retai­le­rilor din România, însă datele Car­refour şi Lidl nu sunt publice. Din datele ZF, afacerile Lidl au avansat cu peste 25% în 2019, deci diferenţele din­tre primii clasaţi se reduc, concurenţa la vârf fiind tot mai acerbă. Şi Profi vine pu­ternic din urmă cu creşteri de peste 20%, vizând în următorii cinci ani prima poziţie din comerţul local.

    Profi e activ pe segmentul magazinelor mici, deschise în spaţii cu chirie, motiv pentru care inaugurează 250 de unităţi pe an. Lidl are magazine de tip discount, de 1.000-1.200 mp, şi deschide 15-20 de unităţi pe an sau chiar peste.

    „Am depăşit numărul de magazine noi pe care ni-l propuseserăm pentru 2019, deschizând 24 de noi unităţi, am inaugurat cel de-al cincilea sediu logistic din portofoliu, ne-am mărit echipa cu peste 1.000 de colegi noi“, spunea Frank Wagner anterior. El adauga că Lidl va continua expansiunea cu peste 10-15 magazine pe an.

    Carrefour, numărul doi din piaţă astăzi, a acoperit aproape toate formatele, pariind în ultimii ani în special pe proximitate (sub brandul Express) şi discount (Supeco). Kaufland are doar hipermarketuri şi este singura companie care a pariat puternic pe acest format chiar şi în ultimii ani când gusturile consumatorilor s-au schimbat şi ei se orientează către magazinele apropiate de casă pe care le frecventează zilnic. Nemţii au hipermarketuri cu preţuri mici, cu suprafeţe ce variază între 2.000 şi 5.500 mp în funcţie de mărimea oraşului unde sunt amplasate. Aceste magazine sunt de 2-3 ori mai mici decât ale concurenţei care măsoară între 7.000 şi 13.000 mp.

    În România, companiile de cercetare de piaţă susţin că în următorii ani vor fi câştigătoare magazinele mici şi cele de discount dat fiind că tot mai mulţi consumatori locali preferă proximitatea în comerţ, alegând să meargă mai des şi să cumpere mai puţin la fiecare călătorie. Tocmai de aceea, Kaufland a început să parieze pe magazine mai mici ca suprafaţă şi mai apropiate de consumatori.

     

    Cine este Dieter Schwarz, proprietarul magazinelor Lidl şi Kaufland

    Numele lui Dieter Schwarz (80 de ani) poate nu spune mare lucru, însă există puţină lume care să nu cunoască magazinele Lidl şi Kaufland, al căror proprietar este. De altfel, într-o industrie dominată de giganţi financiari şi listări la bursă, grupul Schwarz este una dintre puţinele afaceri de familie rămase.

    Cu o avere estimată la 33,5 mld. dolari, Dieter Schwarz este al 40-lea cel mai bogat om din lume, potrivit clasamentului realizat de revista americană Forbes.

    Aflat la mai puţin de 60 de kilometri de Stuttgart, orasul Heilbronn este cunoscut pentru arhitectura tipic germană, pentru puternica industrie a vinului şi pentru businessurile care l-au ales ca centrul de dezvoltare. Puţini sunt cei care ştiu că unul dintre cei 125.000 de locuitori este şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din Germania şi din lume. Despre germanul Dieter Schwarz trebuie să cauţi mult pentru a găsi câteva informaţii biografice credibile. Forbes scrie că este unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri din lume şi că este căsătorit de mai bine de 50 de ani şi are două fiice.

    Dieter Schwarz, care se implică încă în conducerea grupului de comerţ, a moştenit businessul de la tatăl său, fondatorul imperiului de comerţ. Miliardarul a început să lucreze pentru afacerea familiei în tinereţe şi în timp a reuşit să o extindă la nivelul întregii Europe.

  • Schimbarea la faţă a comerţului alimentar. Fie nu au avut priză la public, fie au fost preluate: ce branduri româneşti şi străine nu au rezistat în România

    ♦ Comerţul alimentar este o piaţă de peste 20 de miliarde de euro, dominată clar de zece giganţi străini care au în România unu sau mai multe branduri fiecare ♦ În „umbra“ lor  se dezvoltă o serie de companii româneşti precum Annabella, Elan-Trio, Paco sau Diana şi alte zeci de mii de chioşcuri independente sau parte a unor reţele restrânse.

    Ultimele două decenii, mar­ca­te de criza financiară ce a de­butat în 2009 pe de-o parte şi de dezvoltarea accelerată a reţelelor străine pe de alta, au dus la o schimbare semnificativă a comerţului cu dominantă alimentară. Astfel, în această perioadă în care piaţa s-a concentrat semnificativ la vârf, câteva zeci de branduri importante au dispărut, fie pentru că nu au avut priză la public, fie pentru că au fost preluate de concurenţă şi astfel magazinele au fost rebranduite. Ziarul Financiar a identificat 20 de mărci – zece româneşti şi zece deţinute de giganţi străini – peste care „s-a aşternut praful”.

    Unul dintre cele mai recente exemple este cel al brandului local Zanfir, brand ce stătea pe o reţea de zece magazine. Lanţul de super­marketuri Mega Image a preluat de la familia de antreprenori Zanfir reţeaua cu acelaşi nume din Vrancea, unul dintre cei mai mari retaileri independenţi. Între timp, magazinele au fost deja rebranduite în Mega Image. Acesta este doar cel mai recent exemplu de acest tip, exemplele fiind multiple. Jucători moderni precum Profi, Mega Image şi Carrefour au preluat de-a lungul timpului reţele locale pe care le-au integrat sub umbrela proprie, consolidându-şi astfel poziţia pe piaţă şi acoperind zonele bune pe care retailerii români le ocupau de mai multă vreme. Spre exemplu, Profi, retailer cu circa 1.200 de magazine, controlat de fondul de investiţii Mid Europa Partners, a cumpărat pe finalul lui 2019 reţeaua de aproape 20 de magazine Maya amplasate în judeţele Dâmboviţa şi Prahova.

    În 2010, când se afla în portofoliul fostului acţio­nar, fondul de investiţii Enterprise Investors, Profi a mai preluat trei spaţii operate anterior de retailerii Ethos şi Fidelio în Târgovişte, Roman şi Paşcani. Acestea au fost primele investiţii finalizate de companie după ce a fost cumpărată de Enterprise In­vestors. Mai mult, încă din 2007, când Profi nu fusese preluat de fondul polonez de investiţii, retailerul a cumpărat reţeaua Al­bi­nuţa pentru 7,5 mil. euro de la compania litua­ni­ană Maxima LT. Cele nouă magazine Al­bi­nu­ţa au fost redenumite Profi circa un an mai târziu, investiţiile în rebranding fiind esti­mate la 1-2 mil. euro. De altfel, toate aceste bran­duri au dispărut de pe piaţă, la fel ca Zanfir sau Angst, ambele preluate de Mega Image.

    Un alt motiv pentru care aceste mărci dispar este din cauza problemelor financiare apărute fie pe fondul crizei, fie pe fondul concurenţei puternice din partea străinilor care au forţă financiară în spate, forţă dată de un grup puternic.

    Astfel, nume precum PIC, Univers’all, mic.ro sau Minimax sunt astăzi doar o amintire, aceste afaceri fiind închise după proceduri “dureroase” de insolvenţă sau faliment.

    De altfel, astăzi nicio reţea locală de comerţ alimentar nu îşi face loc între cei mai mari zece, distanţa care desparte cele „două lumi” fiind uriaşă. Forţa financiară a acestor companii le-a făcut să câştige 60% din toată piaţa, restul fiind împărţit între 70.000 de mici chioşcari. Reţelele străine au doar 3.000 de magazine operate pe formate precum hipermarket, supermarket, proximitate modernă, cash&carry sau discount.

    Astfel, cele mai puternice mărci româneşti din comerţul alimentar sunt astăzi Annabella, Elan-Trio, Succes Nic Com, Paco sau Diana. Cele mai multe dintre ele sunt nume regionale, antreprenorii din spatele lor alegând să îşi concentreze atenţia pe anumite zone ale ţării.

    La polul opus, nume precum Lidl, Carrefour sau Kaufland nu mai au nevoie de nicio prezentare indiferent în ce colţ de România te afli, sute de magazine împânzind toată ţara.

    Tocmai de aceea, Anabella are afaceri de circa 300 mil. lei, iar Cora, cel mai mic retailer modern, are un business de cinci ori mai mare cu doar 11 hipermarketuri.

    Dintre cele zece reţele de comerţ modern din România, doar două au păstrat mărcile locale. Este vorba de Mega Image şi Profi. În cazul acestuia din urmă însă este vorba de o afacere controlată de-a lungul anilor de fonduri de investiţii, nu de un jucător strategic. Acesta e motivul pentru care a fost păstrat acest nume, pentru că nu exista un altul. La Mega Image însă, a fost alegerea grupului olandezo-belgian Ahold-Delhaize. Compania are de altfel aceeaşi politică peste tot, şi în ţările din regiune precum Serbia sau Grecia unde se merge chiar cu două mărci locale. Grupul are de altfel şi în România două branduri, al doilea – Shop&Go – este internaţional.

    Spre deosebire de domeniul FMCG, unde numărul de mărci româneşti este în continuare mare, unele având poziţii chiar de top în piaţa în care activează, în retail situaţia e diferită.

    Mai exact, atunci când francezii de la Carrefour au preluat magazinele Artima,în 2007,  brandul a dispărut rapid, fiind înlocuit cu Carrefour Market. De regulă, reţelele internaţionale şi-au pus numele pe toate unităţile preluate, indiferent ce brand aveau înainte şi cât de puternic era.

    Nu doar mărcile româneşti au fost date uitării însă, hipermarketurile Real, supermarketurile Interex şi gMarket sunt doar o amintire. Mai recent, sigla Billa a „căzut”  de pe magazine pentru a-i lua locul Carrefour. La fel ca în cazul mărcilor româneşti, şi cele străine au fost “răpuse” de una din două cauze: o tranzacţie sau lipsa de priză la public. Spre exemplu, AB Cool Food era o marcă lansată de Mega Image pentru a fi pusă pe un magazin de produse congelate. A fost un test care însă nu a durat prea multă vreme. Tot Mega Image a renunţat şi la formatul de discount Red Market pentru a-şi concentra atenţia pe brandul care funcţiona mai bine. Afacerea din România Plus Discount a fost preluată de Lidl, iar magazinele XXL Mega Discount – un format mai mare al nemţilor de la Rewe – au fost remodelate pentru a include o unitate Penny Market. Doar acesta din urmă este brandul păstrat de nemţi în România.

    Specialiştii şi consultanţii spun că schimbările nu se vor opri aici, în continuare vor avea loc tranzacţii – între jucătorii străini sau între aceştia şi companii româneşti – astfel că piaţa se va concentra şi mai tare după modelul din Occident. E posibil să vină şi nume noi în România, cum e cazul Aldi sau Jeronimo Martins (care deţine formatul polonez) Biedronka, aceştia din urmă anunţându-şi intenţia. Deci loc de schimbare încă există.