BusinessMagazin

Tag: comercial

  • Cosmote lansează comercial serviciile 4G în aprilie

    Iniţial, serviciile de date 4G vor fi disponibile pe anumite modele de tablete şi pe modemuri USB dedicate, a spus Panos Makris, directorul comercial al operatorului, serviciile urmând să fie lansate în mai multe localităţi, printre care şi Bucureşti.

    “COSMOTE România oferă în prezent cea mai mare viteză 3G, 43,2 Mbps, cu cea mai bună acoperire şi nu ne vom opri aici. Reţeaua Cosmote de 43,2 Mbps va fi disponibilă în 153 de oraşe şi 900 de localităţi din România, acoperind 47% din populaţie, până la finalul primului trimestru din 2013. Începând din aprilie 2014, după alocarea noului spectru de la ANCOM, serviciul de date oferit prin tehnologia LTE va fi disponibil la capacitate maximă în termeni de calitate şi acoperire geografică, în special în zonele cu densitate mare a populaţiei”, a declarat Lampros Iskos.

    Cosmote a demonstrat viteze de download de aproape 150 Mbps prin reţeaua sa 4G în cadrul evenimentului, serviciile putând fi testate şi de consumatori înainte de lansarea comercială în cadrul magazinului companiei din Băneasa Shopping City. La sfârşitul lunii decembrie 2012, Cosmote oferea viteze de descărcare de până la 43,2 Mbps pentru Internetul mobil în 74 de oraşe din ţară, reprezentând peste 41% din populaţie. Mai mult, clienţii au acces la viteze de până la 21,6 Mbps în tehnologia HSPA+, în 147 de oraşe din ţară. În total, serviciile 3G acoperă în prezent peste 73% din populaţia României.

    Competitorii Orange şi Vodafone au lansat deja comercial serviciile 4G.

  • România a avut anul trecut deficit comercial de 9,56 miliarde euro, apropiat de cel din 2011

    Exporturile FOB au însumat 200,674 miliarde lei (45,043 miliarde euro), iar importurile CIF au fost de 243,352 miliarde lei (54,607 miliarde euro).

    “Comparativ cu anul 2011, exporturile au crescut cu 4,6% la valori exprimate în lei (au scăzut cu 0,5% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 4,5% la valori exprimate în lei (au scăzut cu 0,6% la valori exprimate în euro)”, se arată într-un comunicat al INS.

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri a fost de 140,822 miliarde lei (31,59 miliarde euro) la expedieri şi de 178,813 miliarde lei (40,09 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 70,2% din total exporturi şi 73,5% din total importuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deficitul comercial a scăzut în noiembrie, dar a rămas peste nivelul din primele 11 luni ale anului 2011

    În luna noiembrie 2012, conform estimărilor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică, exporturile FOB au însumat 19 miliarde lei (4,2 miliarde euro), iar importurile CIF au însumat 20,9 miliarde lei (4,6 miliarde euro).

    Comparativ cu luna noiembrie 2011, exporturile au crescut cu 5,3% la valori exprimate în lei (0,9% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 5,5% la valori exprimate în lei (9,5% la valori exprimate în euro).

    Faţă de luna octombrie 2012, exporturile din luna noiembrie 2012 s-au situat aproximativ la acelaşi nivel (atât la valori exprimate în lei cât şi la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 13,3% la valori exprimate în lei (13,1% la valori exprimate în euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deficitul comercial a crescut la 8,26 miliarde euro

    Exporturile FOB au totalizat 167,46 miliarde lei (37,7 miliarde euro), iar importurile CIF au fost de 204,29 miliarde lei (45,96 miliarde euro).

    “Comparativ cu perioada 1.l-31.X 2011, exporturile au crescut cu 5,0% la valori exprimate în lei (au scăzut cu 0,3% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 6,5% la valori exprimate în lei (1,0% la valori exprimate în euro)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri în perioada analizată a fost de 118,26 miliarde lei (26,59 miliarde euro) la expedieri şi de 150,54 miliarde lei (33,82 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 70,6% din total exporturi şi 73,7% din total importuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PwC: Romania poate deveni una dintre rutele comerciale majore in viitor, prin portul Constanta

    “Romania are potential de a deveni, prin intermediul portului
    Constanta, principala poarta de intrare a bunurilor provenind din
    Estul Asiei si Orientul Mijlociu catre Europa Centrala si de Est,
    si astfel de a ajunge una dintre rutele comerciale majore din
    viitor. Dar pentru a-si maximiza avantajele geografice competitive,
    in afara de imbunatatirea infrastructurii, Romania trebuie sa
    implementeze cateva modificari legislative esentiale, care ar
    transforma-o intr-o destinatie ideala pentru importurile europene.
    Ma refer in principal la amanarea platii TVA la import pentru toate
    companiile, indiferent de cuantumul importurilor, la implementarea
    sistemului reprezentarii fiscale globale si la facilitati vamale
    precum Agentul Economic Autorizat “, a declarat, intr-un comunicat,
    Peter de Ruiter, Partener, liderul Departamentului de Consultanta
    Fiscala si Juridica, PwC Romania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se tine in viata un mall de provincie

    In urma cu un an, Shimon Galon, omul care a condus in ultimii
    zece ani operatiunile locale ale Globe Trade Center (GTC), vorbea
    cu incredere despre planurile companiei de a dezvolta o retea de
    centre comerciale in tara; mall-urile reprezentau sufletul unui
    oras, consumatorii urmand sa vina aici pentru cumparaturi si
    petrecerea timpului liber. Intre timp, “toate lucrurile s-au
    schimbat”, dupa cum recunostea Shimon Galon saptamana trecuta, la
    deschiderea Galleria Piatra Neamt, unul din cele trei mall-uri
    deschise de dezvoltator in ultimul an – celelalte doua sunt in
    Buzau si Suceava.

    “Toata lumea ar trebui sa uite trecutul si sa fie flexibil, sa isi
    ajute chiriasii. Trebuie sa uitam trecut si toate teoriile;
    singurul lucru care conteaza acum este flexibilitatea.” Tradus in
    termeni de business, flexibilitatea de care vorbeste seful GTC se
    refera la o serie de avantaje pe care dezvoltatorul unui centru
    comercial le ofera comerciantilor pentru a veni in proiectul
    propriu. “Nu ma afecteaza daca fac amenajarea spatiului pentru un
    retailer sau sa ii dau 50.000 de euro pentru doi ani fara sa ii cer
    dobanda”, spune Galon.

    Toate aceste facilitati ar urma sa ajute comerciantii sa ocupe
    spatiile din centrele comerciale pe care GTC le-a deschis pana acum
    in provincie, acestea avand unele din cele mai mici grade de
    inchiriere si ocupare din piata – 60% dintre spatii s-au deschis la
    inaugurarea centrului din Piatra Neamt, desi mall-ul are un grad de
    inchiriere de peste 90% potrivit reprezentantilor GTC, in timp ce
    Galleria Suceava are un grad de inchiriere de aproape 70%. “La
    Suceava am rezolvat problema prin aducerea Penny Market. Proiectul
    nu era prevazut cu un supermarket dar trebuie sa schimbam pe
    parcurs, daca ceva nu merge.” Amenajarea spatiului inchiriat de un
    comerciant, sarcina care ii revenea de obicei acestuia, sau
    garantarea unui anumit procent de inchiriere la deschiderea
    mallului, reprezinta doar doua dintre noile cerinte pe care
    retailerii le au pentru a merge intr-un centru comercial. “Chiria
    in trepte este o alta facilitate; la inceput se percepe o chirie
    mai mica, in primul an spre exemplu, urmand sa creasca pe
    parcurs.

    O alta facilitate ar fi livrarea garantiei cat mai aproape in timp
    de deschiderea mall-ului”, affirma Georgiana Andrei, consultant in
    cadrul departamentului de retail al Colliers International,
    companie care a fost agentul exclusiv de inchiriere a celor trei
    centre Galleria deschise pana acum. Sunt insa aceste masuri
    suficiente pentru sustinerea unor proiecte comerciale deschise in
    orase de mici dimensiuni sau in orase cu mai multe centre
    comerciale, precum Suceava? Consultantii considera ca primordial in
    acest moment este depasirea crizei, aspect pe care il invoca si
    Galon. “Incerc sa inchiriez pe cinci – zece ani. Daca reusesc, nu
    va conta ca ofer la inceput o chirie lunara de 10 euro pe metro
    patrat, va creste in viitor la 25 de euro. Valoarea de vanzare a
    centrului ramane astfel aceeasi”, mai spune seful companiei care a
    construit si vandut cladirile de birouri Europe House si America
    House din Bucuresti. Aceste momente par insa uitate acum. “Nu am
    dansat cand am vazut ca se inchid centre comerciale in Romania.
    (Armonia Braila si Trident Sibiu si-au inchis portile in ultima
    luna – n.red.). Ma gandesc la asta in fiecare dimineata, dar acesta
    este noul meu obiectiv, am sa muncesc numai sa cresc aceste
    mall-uri”.

  • Harry Potter si ordinul luxului

    Este mult mai amuzant sa fii rebel”, exclama Hermione in filmul “Harry Potter si Ordinul Phoenix”, incantata ca a contribuit la revolta impotriva profesoarei care a dat peste cap activitatea de la Scoala de Magie. Replica este destul de neobisnuita pentru Hermione, care a reprezentat pret de cinci filme din seria “Harry Potter” intruchiparea elevei model. Se pare ca Emma Watson, actrita care a interpretat personajul, a aplicat aceeasi teorie si in viata reala.

    Cu putin timp inainte de lansarea celei mai recente productii din serie, “Harry Potter si printul semipur”, Emma Watson devenea imaginea casei de lux Burberry. Iar look-ul abordat era total diferit de modelul scolaresc si copilaresc afisat pana atunci, parand inspirat mai degraba din prezentarile de moda de la Londra. “O cunosteam si o admiram pe Emma de ceva timp, are o frumusete clasica, dar si o latura moderna, asa ca am considerat ca este potrivita pentru a reprezenta imaginea Burberry”, isi motiveaza alegerea Christopher Bailey, directorul de creatie al companiei britanice. Watson este sustinuta in campanie de cateva modele masculine, care exprima esenta englezeasca pentru care e celebru brandul Burberry, fotografiile fiind realizate de faimosul fotograf de moda Mario Testino in Westminster, Marea Britanie, unde se afla si sediul grupului.

    Numeroasele comentarii si analize aparute dupa lansarea fotografiilor actritei sunt legate de fapt de apetitul in crestere al grupurilor de lux pentru o cota din potentialul comercial al publicului tanar. Personaje precum Hermione sunt modele care inspira milioane de tineri din toata lumea si care contribuie la incasari de sute de milioane de euro (“Harry Potter si printul semipur” a inregistrat un box office de 160 de milioane de dolari in numai cinci zile de la premiera). Nu se poate spune ca schimbarea de imagine a celei de la care Burberry se asteapta sa revigoreze vanzarile este neaparat o noutate – cel putin nu pentru amatorii de presa mondena. Anul trecut in aprilie, Emma Watson aparea pe prima pagina a tabloidelor britanice datorita look-ului afisat la petrecerea de majorat. The Daily Mail, de exemplu, nota ca desi alte fete de varsta ei ar fi luat cu asalt Zara sau Top Shop in cautarea rochiei perfecte, Emma a preferat sa probeze creatiile mai sofisticate ale unor branduri ca Chanel sau Chloé. Adica branduri care se adreseaza unei milionare precum Watson (se estimeaza ca averea actritei se ridica la 8 milioane de lire sterline).

    In aceeasi perioada, Emma a aparut in pictoriale in Vogue sau Elle, a participat la Saptamana Modei de la Paris si a pozat pentru designerul Chanel Karl Lagerfeld, care a fotografiat-o pentru revista franceza Crash. Faptul ca moda trece printr-o perioada “tanara” este evident si din coperta revistei Elle din august. Actrita si cantareata de numai 16 ani Miley Cyrus, imaginea industriei de milioane de dolari din spatele brandului Hannah Montana, a pozat in ipostaze sexi (prea sexi pentru o parte a publicului) si a povestit in interviul acordat revistei despre linia de haine pe care o realizeaza impreuna cu designerul Max Azria pentru Wal-Mart. Daca Burberry a preferat reteta clasica a asocierii imaginii cu o actrita faimoasa, Ermenegildo Zegna a intrat in cursa pentru atragerea tinerilor prezentand in premiera o linie pentru tineret la show-urile de la Milano.
     

  • Investitorii americani nu mai sunt interesati de piata imobiliara europeana

    In prima jumatate a acestu an, investitorii americani au cheltuit 407 milioane de euro pe proprietati comerciale din Europa, in scadere cu 98% fata de apogeul atins in perioada similara din 2007, potrivit unui raport CB Richard Ellis, citat de cotidianul american Wall Street Journal.

    La acea data, investitorii americani erau implicati, din pozitia de cumparatori, in 16% din totalul tranzactiilor de pe piata imobiliara europeana, procent care s-a restrans la 9,1% in primele sase luni ale anului trecut, respectiv 1,6% in perioada ianuarie-iunie din 2009.
     

  • Votul comercial

    Insa pentru clienti ar trebui sa complicam putin lucrurile. In perioada asta electorala cineva mi-a amintit ca, de fapt si de drept, noi votam zilnic. Votam un produs in dauna altuia si alegem un brand inaintea celorlalte. Iar actul acesta electoral ar trebui sa fie la fel de constient, cum sunt si campaniile lor
    pu?blicitare. Sau cele de branding, pentru ca acestea sunt mai mult decat constiente.
    In lupta asta pentru eficienta mi se pare important pe ce ne cheltuim noi banii, dar esential pentru votul meu este modul in care isi castiga “candidatii” banii: din ce factureaza, de unde isi platesc angajatii si de unde retin profitul. Si nu e nicio ancheta. Spun ca o afacere este sustinuta de clienti. Altfel nu se poate. Daca nimeni nu cumpara medicamentele, tablourile sau produsele alimentare, nu ar mai exista niciun business. Poate doar unele falimentare. Si chiar pe aspectul acesta vreau sa insist: pe ce ofera ei inapoi clientului care ii sustine businessul. Marile lanturi alimentare spun ca ofera preturi mai mici, locuri de parcare si timpul liber castigat dintr-o singura vizita pentru toate cele 42 de produse pe care le cauti. Insa scurta vizita a devenit tot mai lunga si, mai important, calitatea timpului pe care il petrecem in aceste magazine este… De fapt, nu este nicio calitate. Sunt doar cateva zeci de minute sau chiar ore pe care le irosim. Stim asta inca dinainte de a intra in parcare. Si nu sunt multi oameni care isi permit marele lux sa iroseasca alte 60 de minute intr-o zi. Asta s-a vazut si in campania electorala. Iar cu “votul comercial” chiar ar trebui sa fim eficienti. Ar trebui sa stim ce ofera brandul acela inapoi. Si, paradoxal, nu in afacerile ce ne consuma banii si buna dispozitie, ci chiar intr-un business cultural ca vanzarea de carte, piata este a clientului. Marile branduri de la noi nu se lupta pentru eficienta, asa cum fac marile lanturi de retail. Altfel ar vinde la taraba, fara nicio investitie. Se bat pentru a-i da clientului inapoi, pe langa un produs indiscutabil benefic, si cateva minute de calitate. In afacerile cu carte de la noi se investesc sute de mii de euro pentru amenajarea unor librarii-concept unde ai vrea, de buna voie, sa-ti “irosesti” mai multe ore. Zilnic. Poate ar trebui deci sa fim mai eficienti cu timpul petrecut in supermarket. Si mai relaxati in librarii. Daca le mai putem numi asa.

  • Sa nu dai mita aproapelui tau

    In ultimii patru ani, guvernul britanic a fost mult criticat pentru relatiile sale cu Arabia Saudita, care este cel mai mare partener comercial al Marii Britanii din Orientul Mijlociu. Vizita de stat, prima a unui monarh saudit in ultimii 20 de ani, a intrat si ea in jocul controverselor, mare parte a dezbaterii concentrandu-se pe legaturile financiare intre gigantul militar britanic BAE Systems, cabinetul premierului britanic si regatul arab din desert. Liderul unuia dintre principalele partide din Marea Britanie a boicotat vizita regelui Abdullah, iar sosirea monarhului saudit cu trasura la palatul Buckingham a fost insotita de protestatari.

    O mare parte din dezbatere s-a concentrat pe faptul ca BAE Systems a facut in ultimii 20 de ani miliarde de dolari prin intermediul unor plati ascunse si suspecte catre membri ai familiei regale saudite, in cadrul unui contract de 80 de miliarde de dolari pentru furnizarea de avioane de lupta si alte tipuri de echipamente militare pentru Arabia Saudita. In vreme ce investigatia privind practicile de business ale BAE a urmat un drum sinuos in Marea Britanie, in Statele Unite ea a primit recent un impuls independent, dupa ce Departamentul de Justitie a deschis o investigatie asupra companiei.

    BAE isi obtine aproape jumatate din cifra de afaceri din SUA, iar recent a achizitionat un furnizor important de vehicule blindate Humvee folosite de fortele americane in Irak. Oficiali americani care au cerut protectia anonimatului, intrucat nu erau autorizati sa discute public despre acest subiect, au declarat ca Departamentul de Justitie cerceteaza daca BAE a violat legislatia SUA ce interzice mita si spalarea de bani transnationala. Conturi din Elvetia, Caraibe si din alte locuri sunt vizate si, ca si in cazul Marii Britanii, si SUA au o relatie strategica cu sauditii, relatie ce poate intra sub incidenta anchetei.

    Desi distributia personajelor in povestea BAE este neobisnuit de mare – de la printul saudit Bandar bin Sultan, fostul ambasador al regatului la Washington, pana la fostul premier britanic Tony Blair -, investigatia este doar una din cele deschise recent de Departamentul de Justitie in virtutea unei reglementari odinioara obscure, Legea privind practicile internationale corupte (FCPA).

    BAE si reprezentantii Arabiei Saudite au recunoscut public platile aflate in centrul investigatiei, au negat orice ilegalitate si au sustinut ca platile au fost facute cunoscute atat guvernului britanic, cat si celui saudit. „Stim despre investigatia Departamentului american de Justitie si cooperam intru totul“, a declarat un purtator de cuvant al BAE. „Deoarece este o investigatie aflata in desfasurare, nu putem face alte comentarii.“

    In vreme ce investigatia BAE pare sa se fi impotmolit in Marea Britanie, in Statele Unite a suscitat un interes suficient pentru a-i face pe unii dintre implicati sa-si angajeze consilieri juridici de frunte. Printul Bandar, un apropiat al familiei Bush, l-a desemnat recent pe fostul director al FBI Louis J. Freeh, dar si pe unul dintre initiatorii FCPA, judecatorul pensionat Stanley Sporkin, ca sa-l reprezinte. „Nu au fost inaintate acuzatii“, a spus Freeh intr-un interviu. „Printul neaga orice violare a legislatiei, atat din Marea Britanie, cat si din SUA.“ Anuntul ca investigatorii britanici au descoperit ca BAE a depozitat plati de 2 miliarde de dolari in conturile din Washington ale printului Bandar i-a facut pe cei de la Departamentul de Justitie sa initieze ceea ce analistii au descris drept cel mai ilustru caz instrumentat pe baza FCPA pana acum. Adoptata de Congresul american in urma cu trei decenii in preajma scandalului Watergate, legea a devenit abia in ultimii cinci ani un instrument puternic de anchetare a companiilor din SUA si din strainatate suspectate ca au mituit oficiali straini pentru a-si asigura contracte.

    Departamentul de Justitie estimeaza ca exista aproximativ 60 de asemenea cazuri in acest moment in ancheta in SUA, o echipa de cinci membri ai FBI fiind desemnata sa se ocupe exclusiv de verificarea posibilelor violari ale legii. Potrivit Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD), cu sediul la Paris si care reprezinta 30 de state industrializate, in intreaga lume sunt peste 150 de anchete si investigatii care implica posibila mituire a unor oficiali guvernamentali pentru obtinerea de favoruri comerciale. Daca procurorii din tari diferite si guvernele aveau ezitari odinioara sa colaboreze pentru a combate fraudele corporatiste, mita asociata acestora din urma a ajuns sa fie privita ca un impediment atat de mare in calea cresterii economice globale, incat cooperarea a devenit mai frecventa. Analistii spun ca aceasta disponibilitate la cooperare, intrarea in vigoare a legii Sarbanes-Oxley care consolideaza supravegherea activitatii corporatiilor si o mai mare disponibilitate a companiilor de a combate coruptia au inceput sa schimbe modul in care multe corporatii operau in statele mai sarace, in curs de dezvoltare, unde mita s-a dovedit a avea cea mai mare nocivitate.