BusinessMagazin

Tag: Colliers International

  • Furnizorul de echipamente medicale Gedagroup isi muta birourile in Floreasca 169

    “Floreasca Business Park este o cladire de birouri moderna care
    a fost livrata pe piata anul trecut. Proximitatea fata de statia de
    metrou Aurel Vlaicu si specificatiile tehnice superioare sunt
    principalele beneficii pe care acest complex de birouri il aduce
    chiriasilor sai”, spune David Tiplea, broker in cadrul Colliers
    International.

    In cadrul Floreasca 169 isi mai desfasoara activitatea companii
    precum Oracle, Xerox, Agip, Mars, L’Oreal, Holcim, DHL, Peli Filip,
    General Electric sau Honeywell.

    Gedagroup are ca principale zone de activitate: echipamente,
    dispozitive si servicii pentru cardiologie si radiologie
    interventionala, chirurgie cardiaca, precum si echipamente si
    consumabile specializate pentru chirurgie generala, terapie
    intensiva, dializa, transfuzii si laborator. In Romania, din
    acelasi grup de firme fac parte companiile Radiusmed, Integrine si
    Remedis.

  • Colliers: Dezvoltatorii transforma mall-urile in parcuri de retail

    “Romania, comparativ cu alte piete regionale, inregistreaza o
    oferta insuficienta in ceea ce priveste centrele comerciale de tip
    big box ca si produse investitionale. Situatia se explica mai ales
    prin faptul ca, dintre dezvoltarile de retail, galeriile de fashion
    au produs venituri mai mari fata de dezvoltarile pure de tip big
    box”, afirma Blake Horsley, manager al depertamentului de
    investitii din cadrul companiei de consultanta imobiliara Colliers
    International.


    Reprezentantii companiei sustin astfel ca interesul pentru
    parcurile de retail este in crestere, pe fondul scaderii cererii de
    spatii comerciale din partea retailerilor de imbracaminte si
    incaltaminte si in contextul in care chiriasii de dimensiuni mari,
    cum ar fi hipermarketurile sau retelele de bricolaj, sunt in
    cautare de noi spatii.

    In plus, pentru dezvoltarea unui centru comercial de tip mall,
    este necesar un grad de preinchiriere de 60%, care potrivit
    reprezentantilor Colliers este greu de atins in contextul unei
    cereri scazute in orasele secundare.

    “In plus, chiriile sunt percepute ca sustenabile pe termen lung,
    situandu-se la 10-12 euro/mp/luna, ceea ce permite investitorilor
    sa fie mai increzatori in modelele financiare pe care le au in
    vedere. Mai mult, marimea acestor dezvoltari este mai potrivita
    profilului de “investitor post-criza”, in general intre 5 si 50 de
    milioane de euro, comparativ cu proiectele cu valori de sute de
    milioane de euro. Majoritatea fondurile de investitii active in
    Romania astazi nu dispun de lichiditati pentru a intra intr-un
    proiect de peste 100 mil. euro”, mai afirma reprezentantii
    companiei.

  • Ghid de vanzare a locuintei pe timp de criza

    Din acest motiv, specialistii le recomanda proprietarilor o
    serie de strategii de vanzare, cu atat mai utile daca se grabesc.
    Sfaturile expertilor, deloc complicate, au ca punct de pornire cei
    trei “P”, respectiv promovarea, publicitatea si prezentarea, si au
    in vedere si stabilirea pretului, dar si diverse ponturi de
    negociere. “Asa cum cumparatorii sunt foarte sensibili la cei trei
    «L» (locatia, locatia si iar locatia), vanzatorii trebuie sa
    inteleaga ca in aceasta perioada doar proprietatile foarte bine
    promovate vor avea succes”, a declarat pentru Gandul Mihai Stan,
    directorul general al portalului imobiliar topestate.ro.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Stam mai inghesuiti in apartamente decat ungurii si cehii

    In capitala Romaniei sunt construite doar 404 apartamente la
    1.000 de locuitori, mai putin decat in cele trei orase europene
    mentionate.

    “Cu 404 apartamente la 1.000 de locuitori, Bucurestiul este in
    urma celor mai importante capitale din Europa Centrala si de Est.
    Prin urmare, pe termen lung, Bucurestiul ar mai avea nevoie de
    aproximativ 140.000 – 170.000 de locuinte pentru a face fata
    populatiei in continua crestere si pentru a inlocui treptat
    locuintele mai vechi de 50 de ani, care ar trebui scoase din uz”,
    se arata intr-un comunicat al companiei de servicii imobiliare.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Doar jumatate din mall-urile anuntate pentru 2009 s-au finalizat

    In urma cu un an mai mult de 20 de proiecte au fost anunţate
    pentru livrare in Bucuresti si in tara in 2009, cu un total de
    835.000 metri patrati suprafata inchiriabila (274.000 în Bucuresti,
    561.000 in tara), o data cu trecerea in 2010 putem trage o linie si
    analiza ce s-a intamplat pe piata.

    Din cauza scaderii increderii consumatorului final si implicit a
    retailerilor, dar si pe fondul imposibilitatii obtinerii de
    finantare pentru multe proiecte, in Bucuresti au fost livrate de la
    inceputul anului trei centre comerciale noi – Militari Shopping
    Center, Grand Arena si Cotroceni Park – si o extensie a mall-ului
    Plaza Romania, adaugand in total 157.500 mp stocului existent.

    In tara au fost finalizate centrele comerciale dezvoltate de GTC
    in Suceava si Piatra Neamt, sub brandul Galleria, Era Oradea si
    extensiile ERP Focsani si Iulius Timisoara care au adus un total de
    aproximativ 70.000 mp la stocul existent.

    Practic numai 57% din suprafata centrelor cu data de livrare
    anuntata pentru 2009 a fost efectiv finalizata in Bucuresti si
    numai 13% in tara, proiectele nefinalizate fiind intarziate, in
    asteptare sau, unele dintre ele, chiar anulate.

    Aceasta diferenta enorma intre ceea ce fusese anuntat ca va fi
    livrat in 2009 si ceea ce s-a livrat efectiv are pana la urma un
    efect benefic asupra pietei deoarece s-ar fi creat un dezechilibru
    major in ceea ce priveste cererea si oferta de spatii comerciale,
    mai ales in orasele cu mai putin de 300.000 de locuitori. Acelasi
    fenomen il vom intalni si in 2010, cand se asteapta livrarea a doar
    sase proiecte insumand 126.000 mp, din care 2 proiecte in
    Bucuresti.

    “In ceea ce priveste cele sase centre anuntate de dezvoltatori
    pentru livrare in 2010, este posibil sa asistam la intarzieri
    pentru cateva dintre ele. Pe de alta parte, este posibil ca o parte
    dintre centrele comerciale ale caror lucrari au fost oprite la
    inceput de 2009, sa isi reia constructia in cursul acestui an”, a
    declarat Georgiana Andrei, manager retail Division in cadrul
    Colliers International. “Cu toate acestea, este putin probabil sa
    vedem si alte livrari in 2010 in afara celor deja anuntate
    oficial”, a mai declarat Georgiana Andrei.

    In studiul realizat de echipa de retail a Colliers International
    s-au analizat livrarile de spatii in centre comerciale si galerii
    (cu o suprafata de minim 7.000 mp, fără hypermarket-uri sau big
    box-uri incluse in aceasta suprafata).

  • Ce mai face brokerul de un milion de euro

    La finalul saptamanii trecute, agitatia era mare in birourile companiei The Advisers: mobilierul de abia fusese adus, inca se montau echipamente IT, spatiile dintre birouri erau mari – in lipsa dulapurilor sau a unor elemente decorative – iar cei cativa angajati prezenti participau la sedinte ad-hoc in biroul sefului.

    Biroul sefului era singurul cat de cat aranjat, cu dosare si carti amplasate intr-un colt si mai multe diplome si articole din presa inramate pe latimea unui perete. Elementul comun al acestora din urma: Horatiu Florescu, cel mai bun broker imobiliar din segmentul inchirierilor de spatii de birouri, un nume care face ca The Advisers, o companie proaspat infiintata, sa fie privita cu un mai mare interes.

    “Seamana cu un start-up, chiar glumeam cu Monica pe tema asta, dar noi avem oameni cu experienta”, spune Florescu, uitandu-se catre fosta si actuala sa colega, Monica Barbu. Cei doi au condus in ultimii ani departamentele de inchirieri de birouri si de spatii comerciale din cadrul Colliers International, liderul pietei de consultanta imobiliara, prima plecare fiind cea a Monicai Barbu, la finalul anului trecut, dupa aproximativ 11 ani in companie. La circa trei luni distanta a venit si plecarea lui Florescu. “A fost un declic… Am vrut sa-mi demonstrez mie si Monicai ca daca facem o companie noua, vom avea aceleasi rezultate”, spune presedintele The Advisers, a carei lansare oficiala va avea loc in aceasta saptamana.

    Rezultatele de pana acum ale celor doi au fost cat se poate de bune: Monica Barbu a pus bazele si a condus unul din primele trei departamente de retail ca importanta intre companiile de consultanta, iar Horatiu Florescu a obtinut in 2007 si in 2008 titlul de cel mai prolific broker in cadrul Colliers la nivel global, din punctul de vedere al valorii tranzactiilor incheiate – peste sase milioane de euro venituri aduse companiei, ceea ce s-a tradus si prin castiguri personale de peste un milion de euro pe an. Ce lipsea insa atunci? “Acolo eram parte dintr-un angrenaj foarte mare, mult personal administrativ si putini brokeri”, spune Monica Barbu, vicepresedinte al The Advisers, in timp ce Florescu sustine ca in fiecare companie de profil exista cativa oameni foarte buni – “partenerul sau proprietarul”, sefii de departament si cativa cu experienta care cunosc piata, majoritatea fiind insa “babyboomers, care au inceput sa practice meserie din 2006”.

    Scaderea pietei imobiliare in ultima perioada, transpusa printr-o intensificare a competitiei intre brokeri, duce cel mai adesea la rupturi, sustine Ulrik Rasmussen, partener in cadrul companiei de executive search Pedersen & Partners. “Cel mai intalnit motiv pentru care persoanele pleaca din firmele unde activeaza este dat de disputele asupra impartirii conturilor si a bonusurilor, care rezulta din slabele politici interne”, explica partenerul Pedersen & Partners, care are printre clientii sai companii precum GTC, TriGranit sau Jones Lang LaSalle.

    Florescu tine insa sa sublinieze ca nu il intereseaza disputele cu fostii sai colegi, mai importante fiind rezultatele noii companii. “Nu imi doresc o competitie absurda. Eu o sa-mi fac treaba si la sfarsit de an o sa trag linie si o sa vad daca am fost cel mai bun. Daca nu, in anul urmator voi incerca sa fiu”, spune proaspatul presedinte al The Advisers.

    Numele intreg al companiei este de fapt The Advisers in Association with Knight Frank, compania fondata de cei doi brokeri fiind de fapt pasul de intrare pe piata locala a Knight Frank, infiintata acum peste 100 de ani in Marea Britanie si care a ajuns la 196 de birouri in 38 de tari. Potrivit informatiilor disponibile, compania britanica este printre cele mai mari nume la nivel mondial care nu era inca prezent in Romania, unde jucatorii internationali, precum CB Richard Ellis, Coldwell Banker, Colliers, Cushman & Wakefield, DTZ sau Jones Lang LaSalle, au patruns in ultimii ani prin incheierea de parteneriate sau prin achizitia unor companii dezvoltate de antreprenori locali.

    “Romania nu a prezentat initial un interes pentru noi”, admite, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, Chris Bell, managing director pentru Europa al companiei britanice. Schimbarea a venit odata cu plecarea celor doi brokeri din cadrul Colliers si cu startul formarii unei noi echipe. “Horatiu si Monica au reprezentat doua argumente decisive. A fost o intalnire a unor mentalitati comune, dupa 15 minute de discutie am stiut ca vom lucra impreuna”, spune managerul Knight Frank. Desi cei trei consultanti nu au dorit sa ofere mai multe informatii privind negocierile purtate, cereri de obtinere a unei francize pentru un birou local al companiei britanice au mai existat in trecut, Monica Barbu vorbind chiar de un numar actual de 25 de dosare trimise englezilor.

    Noua companie va oferi initial servicii in segmentele de spatii comerciale si de birouri, industrial, evaluare si consultanta generala, prin intermediul unei echipe de 20 de persoane, urmand ca din toamna sa fie format si un birou de investitii, moment in care echipa va creste pana la 25 de persoane, si prin cooptarea a inca unui vicepresedinte – “un nume cunoscut”, dupa cum se exprima Florescu, fara a dori sa ofere mai multe amanunte.

    Cat de oportuna este insa miscarea celor doi, in contextul in care piata imobiliara a fost lovita puternic de criza, iar segmentul companiilor de consultanta trece prin schimbari majore, de la scaderi semnificative ale veniturilor la restructurari si reorganizari? Bogdan Georgescu, managing partner al Colliers International, spune ca principalul adversar al companiei pe care a fondat-o si o conduce nu va fi reprezentat de noua companie a lui Florescu si Barbu, ci de situatia economica. “Noi ne luptam cu piata, cu lipsa finantarii. Piata este foarte mica acum, cele doua plecari au avut un impact destul de mic, mult mai mare a fost cel al crizei”, sustine Georgescu, care recunoaste insa meritele fostilor colegi – “intotdeauna am spus ca este loc de oameni buni, iar ei sunt doi dintre acestia; isi vor forma probabil o clientela a lor”.

    Pe de alta parte, Ulrik Rasmussen considera ca “acum ar fi momentul perfect daca ai vrea sa infiintezi o companie de consultanta imobiliara”, argumentul constand in aceea ca majoritatea brokerilor sI a consultantilor sunt platiti in special pe baza de comision din tranzactiile intermediate, comisioane care sunt insa platite dupa cateva luni de la parafarea tranzactiilor. Cum momentul actual nu aduce foarte multe tranzactii, explica Rasmussen, brokerii ar putea pleca imediat, fara a fi nevoiti sa astepte inca o perioada pana la livrarea bonusurilor.
     

  • Cum se evalueaza o proprietate imobiliara

    Asteptarile vanzatorilor sunt mult prea mari fata de ce este dispus sa plateasca un eventual cumparator”, este explicatia folosita de mai multe luni de brokerii de investitii ai firmelor de consultanta imobiliara, pentru a explica stagnarea tranzactiilor din acest an. Brokerii ii sfatuiau pe potentialii vanzatori sa-si plaseze asteptarile cu pana la 2% peste nivelul randamentelor scontate, ceea ce insemna de fapt sa opereze o scadere de pret.

    Ultimele 12 luni au adus o majorare semnificativa a randamentelor anuale in euro la achizitia unui activ imobiliar, potrivit rapoartelor globale intocmite de compania de consultanta CB Richard Ellis. Cea mai semnificativa schimbare a avut loc in segmentul de spatii comerciale, unde cresterea in ultimul an a fost de la 7,5% la 11,5%, ceea ce s-ar traduce prin preturi mai mici chiar si cu cateva zeci de milioane de euro pentru mall-uri, care au tinut capul de afis al tranzactiilor din 2007. Randamentul anual (yield) este raportul procentual dintre veniturile aduse de imobilul respectiv si suma platita pentru cumpararea lui; cu cat randamentul e mai mare, cu atat pretul e mai mic.

    Cat de relevant mai este insa randamentul daca tranzactiile lipsesc? “Zero, yield-ul a murit”, spunea la inceputul lunii martie Bogdan Georgescu, managing partner al Colliers International si unul din cei mai experimentati consultanti din segmentul de investitii. Opinia sa este intarita si de Mihai Grigore, directorul diviziei de evaluari din cadrul companiei. “Foarte mult timp s-a discutat despre yield-uri, dar acestea, scoase din context, nu sunt de ajuns. Ele sunt utile daca ne referim la o cladire ideala, dar faptul ca un activ se vinde la 6% sau la 8% nu spune totul, conteaza in continuare cum evolueaza chiriile, riscurile de neplata, cheltuielile sau dobanzile.”

    Un exemplu este cladirea de birouri America House, vanduta in 2007 la un randament record de aproximativ 5,6%. Grigore spune ca majoritatea contractelor de inchiriere erau in al patrulea sau al cincilea an de derulare, urmand a fi reinnoite in curand la un nivel al chiriei mai mare, care ar fi ridicat veniturile ulterioare ale cumparatorului si implicit si randamentul tranzactiei. “Noi am calculat un yield de 6,7%, luand in calcul o crestere probabila a chiriilor cu 2 euro/mp/luna.”

    Imposibilitatea de a prevedea evolutia veniturilor pe termen lung sau momentul cand activul cumparat poate fi revandut, dar si absenta finantarilor bancare reprezinta argumentele aduse in discutie de reprezentantul Colliers pentru a explica absenta randamentelor medii din studiile intocmite de companie. Singurele companii de consultanta imobiliara care au publicat in ultimele luni niveluri medii ale randamentelor sunt DTZ Echinox si CB Richard Ellis, prin studiile realizate la nivel de grup, diferentele dintre valori fiind de pana la 2%. “Sunt niste valori estimative bazate pe o medie dintre dorintele cumparatorilor si aspiratiile vanzatorilor”, afirma recent Alexandra Dimofte, head of capital markets la CB Richard Ellis Eurisko.

    Randamentele anuale in euro continua insa sa fie folosite in evaluarea proprietatilor imobiliare, schimbarea venind din faptul ca acestora li se adauga si alti indicatori. “Noi folosim yield-ul in mod curent. Ne raportam la nivelul de varf al pietei, analizam ce s-a intamplat pana acum in alte tari din regiune si, comparand cu Praga sau Varsovia, vedem ca randamentele locale medii sunt cu 1-1,5% mai mari decat cele din regiune”, spune Dan Ivanov, directorul departamentului de evaluari din Jones Lang LaSalle Romania (JLL). Dincolo de metodele si dificultatile intampinate in estimarea unui indicator important in ultimii ani pentru piata imobiliara, evaluatorii se confrunta – ca si colegii lor din departamentele de investitii sau retail – cu o scadere a numarului de contracte.

    Mihai Grigore spune ca volumul de cereri a scazut foarte mult, din cauza faptului ca nu incep noi proiecte, iar negocierile pentru eventuale tranzactii sunt firave. “Apar insa noi oportunitati, companii a caror activitate de baza nu este dezvoltarea imobiliara sau banci care cer reevaluarea unor proprietati”, spune consultantul, care a evaluat portofolii imobiliare ale BCR, CEC, Distrigaz, Petrom sau Romtelecom.

    Divizia de evaluari din Colliers International a contribuit in fiecare an cu 10-20% din veniturile grupului, iar alte divizii similare au adus chiar si peste 25%, asa cum este cazul la DTZ Echinox. Membrii Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din Romania (ANEVAR) au realizat anul trecut afaceri de 30 de milioane de euro, evaluarile imobiliare avand o proportie de 70% din total, adica in jur de 21 de milioane de euro. Piata are insa o valoare mai ridicata, fiindca exista si alte evaluari, care nu sunt realizate de membrii organizatiei, cum sunt cele interne. “Pentru acest an nu putem face nicio estimare, nu stim cum vor evolua lucrurile. Este posibil ca eventuala scadere din real estate sa fie compensata de alte tipuri de evaluari, precum cele pentru raportare financiara sau evaluari de companii”, afirma Adrian Vascu, presedintele ANEVAR.

    Criza a adus si o alta problema pentru evaluatorii din companiile de consultanta imobiliara – presiunea exercitata de unii dezvoltatori sau proprietari care vor ca rapoartele intocmite sa indice o valoare mai ridicata. “Noua ni s-a intamplat intr-o luna sa ni se respinga doua dosare de evaluare, era vorba de proprietati cu o valoare de pana la 1,5 milioane de euro. S-au dus la alti evaluatori”, spune Ivanov de la JLL. Si reprezentantul Colliers recunoaste ca de-a lungul timpului au fost pierdute mai multe contracte “fiindca nu doream sa realizam si sa indicam o anumita valoare”. In plus, o presiune constanta a existat dintotdeauna, avand in vedere ca brokerii inchiriau spatiile uneori la un nivel nesustenabil pe termen lung, ceea ce ar fi dus la un randament mai mic, desi rapoartele de evaluare indicau totusi un nivel mai ridicat.

    Grigore considera totusi ca situatia dificila de acum ar putea avea si un efect pozitiv asupra breslei. “Tranzactii, inchirieri de birouri, vanzari de terenuri, toate suna mult mai atragator decat sa fii evaluator”, recunoaste directorul din Colliers, care spera ca aceasta activitate sa-i atraga mai mult pe cei interesati de o cariera in consultanta imobiliara. Deocamdata, scaderea sectorului de real estate va duce, cel mai probabil, la un aport mai mare al departamentelor de evaluare in afacerile consultantilor.
     

    Cititi mai multe despre tinerii manageri din domeniul consultantei imobiliare in a patra editie a catalogului “100 Tineri Manageri de Top”, editat de BUSINESS Magazin, care va aparea pe piata luna aceasta.
     

  • Schita mall-ului inteligent

    In 1998, capitala Portugaliei a fost aleasa ca gazda pentru Expozitia Mondiala (World Expo ’98), un eveniment care a durat cateva luni si care a fost organizat intr-o zona la marginea orasului, langa raul Tejo. Aici au fost construite parcuri, gradini si numeroase pavilioane expozitionale, tema evenimentului fiind “Oceanul, o mostenire pentru viitor”.

    Pentru a sustine traficul foarte mare de vizitatori – peste 10 de milioane de persoane, autoritatile au construit o noua gara, care a fost transformata ulterior in principalul nod rutier si feroviar al orasului. Prin Gare de Oriente trec anual 75 de milioane de pasageri, ceea ce inseamna ca este una din cele mai aglomerate gari din lume. Un loc perfect pentru un centru comercial, dupa cum recunoaste Jorge Morgadinho, managerul de expansiune al Sonae Sierra.

    Dezvoltatorul portughez de centre comerciale a achizitionat, dupa terminarea World Expo ‘98, unul din pavilioanele expozitionale care se afla intre gara si raul Tejo, deschizand un an mai tarziu centrul comercial Vasco da Gama, cu o suprafata inchiriabila de 48.000 mp. Amplasarea este considerata perfecta, deoarece unul dintre peroanele principale ale garii este situat practic la subsolul centrului comercial, de la capatul peronului pana la intrarea in mall fiind cativa zeci de metri.

    In plus, statia pentru autobuzele regionale este situata chiar in fata centrului comercial, ceea ce face ca unul din patru pasageri care trec prin Gare de Oriente sa intre si in Vasco da Gama. Managerul Sonae Sierra considera insa ca informatiile privind traficul general nu sunt indeajuns pentru a masura interesul pentru cumparaturi al celor ce trec pe aici, mai ales ca multi pasageri ar putea sa aleaga sa iasa din gara prin centrul comercial.

    Dezvoltatorul portughez, care detine mall-ul in proportii egale cu fondul de investitii imobiliare ING Real Estate, stie insa cate din persoanele care intra in mall fac si cumparaturi. “Stim in fiecare moment cati oameni sunt in centrul comercial, la ce etaj si in ce zone sunt”, spune managerul Sonae Sierra. Informatiile privind numarul celor aflati in diferite zone ale centrelor comerciale se obtin gratie unui sistem de monitorizare a traficului care functioneaza cu ajutorul unor senzori si camere de luat vederi, asemanator celui folosit pentru determinarea traficului anual de pasageri – informatie care se obtine prin instalarea unor senzori la intrarile din centrele comerciale.

    Diferenta dintre cele doua sisteme este data de faptul ca senzorii sunt amplasati in tot interiorul centrului comercial si de faptul ca informatiile sunt centralizate printr-un sistem informatic capabil sa furnizeze mai multe tipuri de date si raportari – spre exemplu, zonele cu cel mai ridicat trafic.

    Morgadinho precizeaza ca sistemul, realizat de catre compania franceza Footfall, are numeroase aplicatii in administrarea unui centru comercial, deoarece permite administratorului sa observe care zone au un trafic mai bun.

    “Spre exemplu, am fost surprinsi sa vedem ca printr-o intrare dintr-un centru comercial al nostru trec zilnic mai multi oameni decat am estimat. Obtinand aceste informatii, am renegociat contractele cu retailerii care aveau magazine in acea zona, argumentul fiind destul de simplu: in fiecare minut sunt sase oameni, spre exemplu, care trec prin fata magazinului sau, in loc de trei, cati credeam”, spune managerul Sonae Sierra.

    In zonele cu un trafic mai redus, dezvoltatorul opereaza modificari in mixul de chiriasi sau inverseaza directia de mers a scarilor rulante, pentru a spori interesul fata de respectivele zone. In plus, costurile de operare au fost reduse, sustin reprezentantii dezvoltatorului portughez, directionarea angajatilor care se ocupa de curatenie sau de paza din zonele cu un trafic redus catre zonele unde se afla mai multi vizitatori fiind o alta aplicatie de business a programului informatic Footfall.

    Dezvoltatorul Sonae Sierra este prezent in Romania cu trei proiecte comerciale afl ate in dezvoltare in Bucuresti (Park Lake Plaza), Craiova si Ploiesti, care vor necesita investitii totale de peste 600 de milioane de euro, plus proiectul River Plaza din Ramnicu-Valcea, achizitionat anul trecut. Sistemele de monitorizare a traficului in centre comerciale, prin instalarea unor senzori la intrarile principale, este folosit deja de catre dezvoltatorii prezenti deja in Romania cu proiecte inaugurate, precum Anchor Group, Iulius Group sau Baneasa Developments.

    “In afara senzorilor de la intrarea principala, avem instalate camere de luat vederi, care ajuta atat la urmarirea traficului, cat si la observarea traiectoriei clientilor, ceea ce ajuta la identificarea cu usurinta a zonelor de maxim interes pentru vizitatori si la amplasarea ulterioara a unor noi magazine in zona respectiva”, declara reprezentantii Iulius Group, care opereaza trei centre comerciale in Iasi, Cluj-Napoca si Timisoara, al patrulea urmand sa fie deschis in acest an in Suceava.

    Instalarea senzorilor de trafic la intrarile principale pentru masurarea traficului de vizitatori are si o consecinta directa in administrarea unui centru comercial, explica Monica Barbu, directorul departamentului de retail al companiei de consultanta imobiliara Colliers International: “Unele contracte sunt negociate in functie de asigurarea unui numar minim de vizitatori, dar acestea sunt destul de reduse ca procent din total”.

    Cea mai importanta aplicatie a sistemului prin senzori la intrarea in mall, in modelul de business al unui administrator de centru comercial, ramane determinarea numarului total de vizitatori, operatorul putand sa observe, in lipsa unui sistem informatic complex, doar efectele pe termen mediu ale unor evenimente organizate in interiorul mall-ului. Anchor are insa montati si senzori pe culoarele principale si in zonele de restaurante din centrele comerciale.

    “Sunt folosite datele privind traficul, precum si studiile privind obiceiurile de cumparare, care stau la baza activitatilor de inchiriere, marketing si management.” In privinta traficului anual, oficialii Anchor Group au precizat ca Plaza Romania si Bucuresti Mall inregistreaza fiecare 13 mil. vizitatori, in timp ce Iulius Mall Cluj estimeaza 10 mil. vizitatori anual, Iulius Mall Timisoara a inregistrat noua milioane, iar complexul din Iasi a avut anul trecut sase milioane de vizitatori.

    Cel mai recent inaugurat mall din Capitala, Baneasa Shopping City, a inregistrat in prima luna un trafic de 750.000 de persoane, ceea ce ar duce la un trafic anual de aproximativ noua milioane de persoane, daca datele din prima luna vor ramane valabile si in urmatoarele 11 luni.

  • Sectorul 3 – campion la tranzactiile cu apartamente vechi in 2007

    Cele mai multe apartamente vechi vandute anul trecut sunt amplasate in sectorul 3 al Capitalei, podiumul fiind completat de sectoarele 6 si 2, arata un studiu al companiei de consultanta imobiliara Colliers International Romania. Per total, un numar de 16.700 de unitati locative din blocurile vechi au fost achizitionate anul trecut, usor sub nivelul din 2006, cand numarul acestora a fost de 17.780.

    Amanunte pe www.gandul.info

  • Sectorul 3 – campion la tranzactiile cu apartamente vechi in 2007

    Cele mai multe apartamente vechi vandute anul trecut sunt amplasate in sectorul 3 al Capitalei, podiumul fiind completat de sectoarele 6 si 2, arata un studiu al companiei de consultanta imobiliara Colliers International Romania. Per total, un numar de 16.700 de unitati locative din blocurile vechi au fost achizitionate anul trecut, usor sub nivelul din 2006, cand numarul acestora a fost de 17.780.

    Amanunte pe www.gandul.info