BusinessMagazin

Tag: colentina

  • Dezvoltatorii au cumpărat terenuri de 60 de hectare pentru dezvoltări de birouri, rezidenţial şi spaţii comerciale în 2018

    Printre cele mai mari tranzacţii cu terenuri se numără platforma Ventilatorul, cumpărată de dezvoltatorul One United Properties, controlat de Andrei Diaconescu şi Victor Căpitanu.
     
    Terenul de 5,3 hectare din zona Răzoare se află între două viitoare staţii de metrou, de pe magistrala către Drumul Taberei – Academia Militară şi Orizont. Lista celor mai mari tranzacţii cu terenuri este completată de achiziţiile făcute de Globalworth în Aviaţiei – Gara Herăstrău, Speedwell în Băneasa – Jandarmeriei, AFI în bd. Timişoara, One United în Floreasca – Ţărmului şi Mitiska în Colentina.
     

  • Medic din România: „Cred că toţi cei care au făcut performanţă (medicală) în ţara asta au făcut-o nu ajutaţi de sistem, ci în ciuda sistemului”


    Pe Facebook, Bogdan Tanase a scris: „Cred că toţi cei care au făcut performanţă (medicală) în ţara asta au făcut-o nu ajutaţi de sistem, ci în ciuda sistemului. Fiindcă aşa e construit, sistemul nostru medical şi universitar, să te ajute când nu faci nimic şi când eşti incompetent, când mimând activitatea nu deranjezi pe nimeni, dar ferească Dumnezeu sa încerci să faci ceva că imediat intră în acţiune anticorpii de serviciu pentru a-ţi pune talpă.
    Am avut în România, la Colentina, doi neurochirurgi de elită; şi-au dat demisia. Probabil ei sunt vinovaţi pentru că au încercat să facă un act medical ca afară intr-un loc nepotrivit, într-o ţară din ce în ce mai bananieră.

    Cred că aş fi penibil dacă aş spune români, treziţi-vă fiindcă voi, stimaţi concetăţeni, nu vă treziţi nici când sunteţi omorâţi cu zile şi jefuiţi de bani de un sistem putred.

    Aşa că nu pot folosi decât strămoşeasca armă a blestemului tradiţional românesc şi să le doresc tuturor celor care au contribuit la această plecare să nu mai apuce să ajungă la Viena în caz de nevoie, ci să beneficieze din plin de sistemul pe care singuri l-au creat şi pe care îl întreţin!

     

  • Medic din România: „Cred că toţi cei care au făcut performanţă (medicală) în ţara asta au făcut-o nu ajutaţi de sistem, ci în ciuda sistemului”


    Pe Facebook, Bogdan Tanase a scris: „Cred că toţi cei care au făcut performanţă (medicală) în ţara asta au făcut-o nu ajutaţi de sistem, ci în ciuda sistemului. Fiindcă aşa e construit, sistemul nostru medical şi universitar, să te ajute când nu faci nimic şi când eşti incompetent, când mimând activitatea nu deranjezi pe nimeni, dar ferească Dumnezeu sa încerci să faci ceva că imediat intră în acţiune anticorpii de serviciu pentru a-ţi pune talpă.
    Am avut în România, la Colentina, doi neurochirurgi de elită; şi-au dat demisia. Probabil ei sunt vinovaţi pentru că au încercat să facă un act medical ca afară intr-un loc nepotrivit, într-o ţară din ce în ce mai bananieră.

    Cred că aş fi penibil dacă aş spune români, treziţi-vă fiindcă voi, stimaţi concetăţeni, nu vă treziţi nici când sunteţi omorâţi cu zile şi jefuiţi de bani de un sistem putred.

    Aşa că nu pot folosi decât strămoşeasca armă a blestemului tradiţional românesc şi să le doresc tuturor celor care au contribuit la această plecare să nu mai apuce să ajungă la Viena în caz de nevoie, ci să beneficieze din plin de sistemul pe care singuri l-au creat şi pe care îl întreţin!

     

  • Modificări importante la RATB. Toţi bucureştenii vor fi afectaţi de planul Gabrielei Firea

    “Mai aproape de debutul proiectului benzi unice. În prima parte a lunii iunie va demara pilotul în zona: şoseaua Bucureşti Ploieşti de la intersecţia cu str. Elena Văcărescu — Piaţa Presei Libere — B-dul Kiseleff — Mareşal Prezan — Calea Dorobanţilor (între Piaţa Dorobanţilor şi Piaţa Lahovary) — George Enescu — Magheru — Piaţa Romană.

    În partea a doua a lunii iunie vom inaugura şi proiectul pentru fluidizarea traficului în zona Colentina. Linia tramvaiului 21 va fi protejată de gard, ca linia 41, pentru ca maşinile mici să nu mai intre pe linia de tramvai, blocând circulaţia. Cale proprie pe tot traseul: terminal Sf. Gheorghe — Calea Moşilor — Obor — şos. Colentina — Terminal Colentina”, a scris Firea pe Facebook.

     

  • Modificări importante la RATB. Toţi bucureştenii vor fi afectaţi de planul Gabrielei Firea

    Primarul Capitalei Gabriela Firea vrea să introducă benzi unice pentru autobuze, astfel încât să fluidizeze transportul în comun. Firea a anunţat pe Facebook când va demara proiectul.

    “Mai aproape de debutul proiectului benzi unice. În prima parte a lunii iunie va demara pilotul în zona: şoseaua Bucureşti Ploieşti de la intersecţia cu str. Elena Văcărescu — Piaţa Presei Libere — B-dul Kiseleff — Mareşal Prezan — Calea Dorobanţilor (între Piaţa Dorobanţilor şi Piaţa Lahovary) — George Enescu — Magheru — Piaţa Romană.

    În partea a doua a lunii iunie vom inaugura şi proiectul pentru fluidizarea traficului în zona Colentina. Linia tramvaiului 21 va fi protejată de gard, ca linia 41, pentru ca maşinile mici să nu mai intre pe linia de tramvai, blocând circulaţia. Cale proprie pe tot traseul: terminal Sf. Gheorghe — Calea Moşilor — Obor — şos. Colentina — Terminal Colentina”, a scris Firea pe Facebook.

    Regia Autonomă de Transport Bucureşti a propus Primăriei Generale a Capitalei, în vara anului trecut, demararea unui proiect pilot de amenajare a 20,5 kilometri de benzi rutiere, destinate exclusiv transportului public de persoane.

    Astfel, RATB susţine crearea unor tronsoane unice pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti, şoseaua Kiseleff, bulevardul Lascăr Catargiu, bulevardul Gheorghe Magheru, bulevardul Nicolae Bălcescu, bulevardul Unirii, bulevardul Decebal, Splaiul Independenţei, bulevardul Dimitrie Cantemir, bulevardul Tineretului, Calea Văcăreştilor şi bulevardul Iuliu Maniu.

    „Având în vedere avantajele instituirii benzilor dedicate transportului public şi anume îmbunătăţirea siguranţei în circulaţie a mijloacelor de transport, optimizarea exploatării acestora, reducerea consumului de combustibil, scurtarea duratei cursei între zonele de interes, creşterea confortului oferit şi nu în ultimul rând diminuarea poluării, care au ca scop îmbunătăţirea calităţii serviciilor de transport public prin creşterea gradului de atractivitate al acestuia, RATB a propus autorităţilor locale delimitarea acestor tronsoane de circulaţie, în lungime totală de 20,5 kilometri”, se arată într-un comunicat transmis MEDIAFAX.

    În prezent, lungimea totală a căilor dedicate exclusiv transportului public este de 5,8 kilometri, pe bulevardele Regina Elisabeta, Mihail Kogalniceanu, Dacia, Unirii, Calea Dorobanţilor şi Splaiul Independenţei.

     

  • SCANDAL la Spitalul Colentina. Medic: Managerul mi-a răspuns că binele pacienţilor este o lozincă

    “Eu sunt neurochirurg şi ce ştiu eu să fac este să operez şi să consult pacienţi.. În rest, ar fi o pierdere de şansă pentru pacienţii mei să-mi ocup timpul cu legi, acte şi aranjamente între cele două secţii. În luna decembrie, am făcut solicitare împreună cu alţi colegi de la alte secţii pentru posturi, dar care au fost aprobate doar pentru neurochirurgie, adică pentru doi colegi neurochirurgi, însă pentru ceilalţi colegi, demersurile au fost blocate” a declarat pentru MEDIAFAX, Ionuţ Gobej, medic neurochirurg, Spitalul Colentina.
     
    De aproximativ trei ani, doctorul Ionuţ Gobej operează la Spitalul Colentina. În 2014, a plecat de la Spitalul Marie Curie pentru a construi secţia de neurochirurgie în care a salvat sute de vieţi. Acum, simte că toate eforturile lui au dispărut odată cu schimbarea conducerii.
     
    “Activitatea în blocul operator nu se mai poate desfăşura în condiţii normale după ora 15. Situaţia aceasta ne-a adus în momentul în care am cerut ajutorul managerului. Mi-a răspuns că binele pacienţilor este o lozincă. În momentul ălă, am ajuns la concluzia că orice dialog pentru a rezolva această situaţie cu doamna manager va fi sortit eşecului. Am considerat că singura cale de rezolvare a acestei situaţii este de a mă adresa public. Mi-a crescut un pic tensiunea, am ridicat un pic tonul şi i-am replicat că pentru pacienţii mei şi pentru a-mi desfăşura activitatea voi face orice îmi stă în putere şi voi lupta până la ultima picătură de sânge” povesteşte Ionuţ Gobej.
     

  • Veranda din mijlocul oraşului: cum va arăta cel mai nou mall din Bucureşti

    “Obor a fost întotdeauna o zonă comercială, chiar şi numele Obor înseamnă «târg de vite». Înainte de asta se numea Târgul Moşilor, încă din secolul XVII, când veneau negustori din toată ţara, aduceau produsele şi le expuneau aici. Primul moment în care a fost întrerupt comerţul în zonă a fost în 1950, când au decis să construiască fabrici; acum practic revenim la ce era înainte“, spune Andrei Pogonaru, membru al consiliului de administraţie al firmei Prodplast Imobiliare şi partener în cadrul Central European Financial Services.

    „Avem o zonă comercială, zona Obor, care are cinci elemente mari: piaţa nouă, piaţa de legume, magazinul Obor, bazarul Obor şi, la toate acestea, avem o bază de clienţi foarte puternică, în jur de 8 milioane de oameni care vin în fiecare an pentru cumpărături. Dar aceştia nu au comerţ modern, nu au retail modern, nu ai unde să bei o cafenea în zonă, nu ai niciun magazin cu branduri mai cunoscute. În plus, nici partea de leisure sau entertainment nu există, parcul din faţa Primăriei este extrem de aglomerat, iar asta arată cât de multă nevoie de aşa ceva există şi cum lipseşte cu desăvârşire. Iar noi venim exact cu asta, construim un mall de proximitate pentru cei care sunt în oricum în zonă, pentru cei care vin oricum la Obor. Venim cu o ofertă care se leagă, e complementară; nu intrăm pe acelaşi segment de piaţă, ci venim cu ceva modern, ceva care să aducă un plus acestei zone deja foarte puternice.“

    Familia Pogonaru a început să cumpere acţiuni în fabrica de mase plastice Prodplast în 2002; fabrica s-a mutat acum în complexul Faur şi continuă să producă folie şi PVC. „Ne-am concentrat pe a menţine profitabilitatea fabricii şi ideea de a o muta treptat, de a separa proiectul imobiliar, pentru că un lucru a fost întotdeauna clar: comerţul se pretează cel mai bine zonei Obor. Autorizarea şi planificarea le-am început prin 2009. Demolarea a început în septembrie 2014, iar construcţia efectivă în vara anului următor.“

    Investiţia în proiect se ridică la 60 de milioane de euro (valoarea terenului şi construcţia), iar centrul comercial va pune la dispoziţia clienţilor săi magazine pe două niveluri, totalizând 25.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale.

    „Este posibil să avem şi o fază a doua, pentru că sunt o serie de chiriaşi pentru care pur şi simplu nu mai avem loc. Cererea pentru această zonă e imensă. A fost foarte bun şi timingul, sunt foarte puţine proiecte anunţate, mai ales în Bucureşti. Mulţi se întreabă dacă nu sunt prea multe centre comerciale în Bucureşti, dacă nu sunt prea multe malluri, dar de fapt suntem mult sub ce ar trebui.“ Spre exemplu, explică Andrei Pogonaru, Varşovia are de trei ori mai mulţi metri pătraţi de retail modern decât Bucureşti în condiţiile în care populaţia este mai mică. Din perspectiva comercianţilor, numărul centrelor comerciale este insuficient, adaugă el.

    Chiar dacă vorbim de o zonă cu o densitate mare a populaţiei, locuitorii sectorului 2 se pot îndrepta către un alt proiect care şi-a deschis porţile anul trecut, Mega Mall. De ce ar alege clienţii Veranda? Datorită diferenţelor dintre cele două proiecte, după cum explică Andrei Pogonaru. „În primul rând, Mega Mall este, ca multe alte malluri din Bucureşti, unul de destinaţie. Sunt malluri la care este important ca acei clienţi să stea un număr cât mai mare de ore, şi felul în care sunt construite reflectă acest lucru. Food court-ul e la etaj, încearcă astfel să filtreze oamenii. Mallurile de proximitate, care sunt de generaţie mai nouă, sunt malluri destinate unui altfel de comerţ. Am încercat să facem Veranda cât mai accesibil: are spaţiu verde în faţă, am creat un sistem de trafic prin care am lărgit strada şi am pus spaţii noi de tramvai, am creat refugii noi. Pe noi nu ne deranjează dacă cineva vine, cumpără şi pleacă; e un alt concept de retail. Fiind un mall de proximitate, principalii clienţi pe care îi avem sunt cei care locuiesc în zonă.“

    Un alt motiv pentru care familia Pogonaru e încrezătoare în succesul Veranda este infrastructura: „Noi suntem la intersecţia între inelul central, adică Ştefan cel Mare, şi şoseaua Colentina, care e principala ieşire din Bucureşti în direcţia respectivă. La modul cum e realizată infrastructură, dacă locuieşti înspre Pantelimon, atunci primul mall la care te-ai duce este într-adevăr Mega Mall. Dar în tot ce înseamnă Calea Moşilor, Ştefan cel Mare, toată zona aceasta extrem de densă dinspre centrul Bucureştiului va avea un mall mai aproape, pentru că nu este atât de uşor să ajungi la Mega Mall – acesta este targetul nostru principal.“

    Mai sunt şi alte diferenţe, spune el, în primul rând faptul că Veranda are o suprafaţă mai mică. E şi un concept nou, cu chioşcuri, cu locuri de joacă, care aduce un plus zonei, „nu e o cutie în care trebuie să stai şi să te pierzi“.

    Prima ancoră, arată Andrei Pogonaru, este zona de restaurante la care poţi ajunge atât de pe Colentina cât şi dinspre Piaţa Obor; este o ancoră exterioară, ceea ce din prima reprezintă un concept foarte diferit faţă de ceea ce se construieşte în mod uzual. Alt lucru foarte important e ce se întâmplă cu cei 15.000 de metri pătraţi de spaţiu verde: „Iarna vom avea un patinoar, un târg de Crăciun cu brad în faţă, vom avea tot felul de jocuri pentru copii într-un spaţiu care în mod tradiţional ar fi destinat locurilor de parcare. Un mall se construieşte şi apoi îşi aşteaptă clienţii; la noi e invers – avem deja toţi clienţii care vin în zona Obor, cărora le aducem ceva în plus. Am lucrat cu administraţia străzilor şi cu Primăria pentru a obţine avizele, dar toată investiţia în infrastructură, de vreo 2 milioane de euro, e asigurată de noi. Asta include reasfaltare, mutarea stâlpilor, modernizare, semaforizare sincronizată, o bandă în plus şi altele, chiar şi refugiile de tramvai.“

    La etajul 1 vor fi în principal branduri de modă, cafenele pentru spaţiul verde şi diverse restaurante, iar la subsol vor fi food court-ul şi ancora Carrefour. Cât despre locuri de parcare, Veranda va avea în total 1.200, dintre care o parte pe acoperiş.

    „Ideea este şi să fluidizăm traficul, să nu se mai parcheze maşinile ilegal atât timp cât există locuri de parcare. Este şi în avantajul nostru, pentru că în momentul în care vrei să faci piaţa la Obor, e foarte simplu să îţi parchezi maşina la noi, să traversezi şi să faci piaţa la Obor – la asta se referă conceptul de proximitate, nu încercăm să ţinem clienţii blocaţi“, spune Pogonaru.

    Coordonatorul proiectului Veranda se aşteaptă ca peste 25.000 de oameni să îi treacă zilnic pragul. „Este un target neutru având în vedere densitatea zonei şi faptul că la 10 minute de centrul comercial sunt 430.000 de oameni, 166.000 de familii. Şi discutăm de familii tinere, oameni care chiar se vor bucura de parcul pe care îl facem în faţă.“

    Veranda a fost proiectat de arhitecţii englezi de la Chapman Taylor, iar CBRE România este agentul exclusiv de închiriere a centrului comercial. Centrul comercial este deservit de 16 linii RATB de transport în comun şi de staţia de metrou Obor, aflată la mai puţin de 400 m distanţă. Proiectul va avea peste 100 de magazine şi un hipermarket Carrefour; o zonă verde, de 15.000 mp, cu parcuri, locuri de joacă pentru copii, terenuri de sport şi terase, va suplimenta oferta comercială a noului mall.

  • În urma unei investiţii de 500.000 euro Casa Rusu deschide un nou magazin şi ajunge la 28 de spaţii

    „Noul nostru magazin va fi deschis publicului începând cu data de 6 martie şi reprezintă un concept nou, în care am pus accent pe dezvoltarea de ambiente deosebite care să ofere clienţilor o perspectivă mai clară asupra produselor ce le pot găsi în oferta Casa Rusu. În plus, odată cu deschiderea acestei locaţii, am lansat şi brandul propriu de decoraţiuni şi obiecte de uz casnic, Cassima”, a declarat Cristian Rusu, proprietar al grupului Rus Savitar – Casa Rusu.

    Acesta a subliniat că magazinul din Colentina este a 28-a locaţie Casa Rusu. „Investiţia pentru amenajarea noului magazin s-a ridicat la 500.000 euro şi estimăm că cifra de afaceri a Casa Rusu Colentina va fi de 3 milioane de euro”, a mai spus Cristian Rusu. Noul magazin are 42 de angajaţi.

    Reprezentantul companiei a mai afirmat că una dintre deciziile importante este lansarea noii game de decoraţiuni şi obiecte de uz casnic, Cassima, care au fost puse pe rafturile acestui magazin. Cassima este o gamă completă de produse home&deco.

    „Suntem siguri că gama de decoraţiuni Cassima va reprezenta 30% din business-ul realizat în noul nostru magazin”, a completat Cristian Rusu. 

    În ceea ce priveşte business-ul consolidat al grupului Rus Savitar – Casa Rusu, reprezentantul companiei a subliniat că anul trecut cifra de afaceri a raportat o creştere cu cca. 25% comparativ cu 2013, în timp ce profitul a crescut cu 85%.

    Producătorul de mobilă Rus Savitar a demarat o investiţie de 4,4 mil. euro într-o nouă fabrică, a patra din portofoliu, pe care trebuie să o finalizeze într-o pe­rioadă record, de şase luni. Pentru această unitate de producţie Rus Savitar a depus un dosar pentru finanţare cu fonduri europene, din banii care nu au fost absorbiţi în programul de finanţare derulat până în 2014, de aceea, în vara acestui an fabrica trebuie să fie deja funcţională. Din suma investită în a patra fabrică, fondurile nerambursabile reprezintă 1,2 milioane de euro.

    Compania a investit de-a lungul anilor peste 30 de milioane de euro în unităţi de producţie şi centre logistice şi 4 milioane de euro în magazine proprii. În acest moment Casa Rusu şi Rus Savitat are circa 1.000 de angajaţi.

    Casa Rusu este compania de retail a producătorului  Rus Savitar. Compania şi-a început activitatea în 1994, în prezent fiind unul din cei mai mari producători de mobilier din România. Compania are trei fabrici unde se realizează mobilierul din pal melaminat şi mobilierul tapiţat. În prezent, Casa Rusu deţine o reţea de 27 de magazine, noua locaţie din Bucureşti fiind cea de-a 28-a a reţelei.

  • Antreprenorul Dan Ostahie a investit 500.000 de euro într-un magazin Altex din Colentina

    Altex, cel mai mare retailer electro-IT din România, a deschis un nou magazin în cadrul centrului comercial Carrefour de pe şoseaua Colentina nr. 426, în urma unei investiţii de aproximativ 500.000 de euro. Magazinul are de o suprafaţă de 1000 mp.

    Cu afaceri anuale bugetate de circa 300 de milioane de euro, Altex este liderul pieţei româneşti de retail electro-IT, având peste 90 de magazine.

  • Carrefour a adăugat alte două magazine la reţeaua Express, în Bucureşti

     Din cele 59 de magazine Express, 9 se află în Braşov şi 47 în Bucureşti şi Ilfov.

    Express Wine&Co se află pe strada Franceză, din sectorul 3, are o suprafaţă de 70 metri pătraţi şi însumează aproximativ 1.500 de produse, iar Express Icebreg se află pe Şoseaua Colentina, se întinde pe 149 metri pătraţi şi cuprinde aproximativ 2.500 de produse.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro