Cand am auzit prima oara de colectarea selectiva, m-am intrebat
ce folos are. Practic, nu intelegeam de ce trebuie sa schimb felul
in care arunc gunoiul. O prietena imi spunea ca nici macar nu are
loc in casa pentru a-si pune trei cosuri de gunoi. A fost ciudat la
inceput, dar acum totul pare firesc si putini sunt cei care uita sa
separe corect hartiile de sticla si PET-urile de gunoiul menajer.”
Martina are 32 de ani si locuieste in nordul Belgiei.
Cand aude despre situatia din Romania, tanara nu pare deloc
uimita pentru ca acelasi lucru se intampla si in Belgia, ce-i drept
acum 15-20 de ani.Oricum, nimic nu se poate intampla peste noapte,
spune ea, in timp ce pocneste din degete. “Cert e ca acum, cand te
trezesti cu abtibildul rosu lipit pe sacul de gunoi si de pe toata
strada ti l-au lasat in fata casei numai pe al tau, ai si o rusine
fata de vecini si te apuci sa rascolesti in sac ca sa vezi ce ai
aruncat gresit.”
Si practic nimeni nu scapa nepedepsit, dat fiind ca cei care
ridica gunoiul sunt foarte perspicace. Sunt de regula doi oameni: o
fata care se uita atent in sac ca sa vada daca nu s-a strecurat
ceva nepotrivit si care decide daca gunoiul pleaca sau ramane si un
barbat foarte solid care ridica sacii colectati corect in masina de
gunoi. Iar abtibilidul rosu lipit pe saci nu e numai o pedeapsa in
fata vecinilor, pentru ca la trei greseli, sacul ramane tot in fata
portii, dar in plus, vine si politia cu o amenda de doua-trei sute
de euro. In Romania, povestea e abia la inceput. Perceptia asupra
colectarii selective nu e foarte clara, iar multi romani se
intreaba, probabil, “Ce imi iese daca nu mai arunc gunoiul la
gramada?”.
“Conceptia gresita a romanilor trebuie schimbata. Este necesar
sa intelegem ca generarea de deseu costa, si inca foarte mult, in
celelalte tari din Europa. Cu cat faci mai mult gunoi, cu atat
platesti mai mult. Si nu invers.” Mugurel Radulescu, presedintele
Eco-Rom Ambalaje, ONG care urmareste respectarea angajamentelor
privind atingerea obiectivelor de valorificare si reciclare a
deseurilor, infiintat de catre producatorii de ambalaje, sustine ca
romanii trebuie sa treaca la colectarea selectiva din convingerea
ca este un lucru normal, necesar si, nu in ultimul rand, benefic
lor si generatiilor urmatoare, insistand pe ideea de constiinta si
de responsabilitate pentru propriile acte de consum. Insa inainte
de a ajunge sa creada ca e normal, necesar si benefic, cetateanul
tinde sa aiba si o urma de suspiciune.
Din studiile realizate de cei de la Eco-Rom Ambalaje rezulta ca
cei mai multi romani au auzit de colectarea selectiva, dar de fapt
nu stiu ce trebuie sa faca; unii nu stiu ca ambalaj poate fi si
conserva, dar si doza de cola sau cutia de carton de la ceai. Multi
nu stiu ce se intampla mai departe cu ceea ce este in container,
iar faptul ca nu cunosc i-a determinat sa adopte perceptii eronate.
“Aici intervin si mentalitatile: pesimism, neincredere in ceva nou,
suspiciune, <stiam eu ca e ceva neserios, le ia de fapt impreuna
si le arunca la groapa de gunoi>. Au fost si astfel de cazuri,
dar multa lume a imbratisat informatia fara sa vada personal”,
marturiseste seful Eco-Rom.
De aceea, multi dintre operatorii de salubritate au lansat de
cateva luni modele de buna practica in colectarea selectiva a
deseurilor de ambalaje de la populatie. Astfel, salubristii vor
colecta gunoiul in camioane cu pereti transparenti, pentru ca
populatia sa observe clar ca gunoaiele aruncate sunt ridicate
separat, in vederea reciclarii. “Ne dorim ca ei, cetatenii, sa
capete incredere ca deseurile reciclabile sunt valorificate si
colectarea selectiva pe care o fac are rezultate”, spunea in urma
cu jumatate de an Cristian Poteras, primarul Sectorului 6, la
lansarea unuia dintre primele proiecte de acest gen.
