BusinessMagazin

Tag: COLECTARE SEPARATĂ

  • CSR 2023. Tricou de Uriaş, o campanie în care au fost implicaţi cetăţeni din toată ţara

    Motivaţie:

    Ideea campaniei a plecat de la dorinţa de a promova colectarea separată şi reciclarea la nivelul comunităţii, având ca scop final stabilirea unui nou record mondial, pentru cel mai mare tricou din lume, fabricat exclusiv din material textil din plastic reciclat, provenit din peste 250.000 PET-uri. Au fost implicaţi cetăţenii din toată ţara, echipe sportive, ONG-uri şi activişti de mediu. Campania s-a desfăşurat în acord cu obiectivul companiei de a educa „şi împreună să susţinem un mediu sănătos, în care ne dorim să trăim atât noi, cât şi viitoarele generaţii”.

    Descrierea proiectului:

    Proiectul a fost lansat pe 1 martie 2023. În primă etapă, a fost demarată o campanie de colectare de PET-uri, între 1 şi 22 martie, în magazinele Kaufland. Tricoul de Uriaş, fabricat exclusiv din material plastic reciclat, de la 250.000 PET-uri, a avut o greutate de aproximativ 4 tone şi dimensiunea unui teren de rugby. Pentru transportul şi manipularea acestuia, au fost implicaţi peste 150 de voluntari. Tricoul a fost prezentat pe Stadionul „Arcul de Triumf” din Bucureşti, pe 22 aprilie, cu ocazia Zilei Internaţionale a Pământului, şi a fost omologat de Guinness World Records, în prezenţa a 1.500 de spectatori. Din materialul folosit pentru Tricoul de Uriaş au fost produse peste 12.000 de tricouri de adulţi şi copii, care vor echipa mai multe cluburi sportive din ţară, respectiv, vor fi donate în cadrul evenimentelor Bucurie în Mişcare, organizat de Asociaţia 11even, cu sprijinul Kaufland România. Organizaţiile implicate sunt Kaufland România, Asociaţia 11even şi Federaţia Română de Rugby. Proiectul a avut ca durată de implementare şi desfăşurare intervalul 1 martie – 23 aprilie 2023, cu menţiunea că cele 12.000 de tricouri vor fi împărţite până la finalul anului, în cadrul evenimentelor „Bucurie în mişcare”. Investiţia financiară s-a ridicat la 188.168 de euro.

     

    Rezultate:
    Prin intermediul campaniei a fost promovată adoptarea unui comportament ecologic la nivelul comunităţii, prin colectarea selectivă a deşeurilor la automatele puse la dispoziţie de Kaufland România, în scopul reciclării. În cadrul campaniei au fost colectate la Kaufland peste 500.000 de PET-uri, iar din Tricoul de Uriaş, care cântăreşte 4 tone şi măsoară 108,96 metri în lungime şi 73,48 metri în lăţime, vor fi produse peste 12.000 de tricouri de adulţi şi copii, care vor fi donate în cadrul evenimentelor Bucurie în Mişcare, iar o parte va deveni echipament pentru cluburi sportive din ţară. În plus, peste 3.000 de persoane şi alte 132 de echipe sportive s-au înscris pe www.tricoudeurias.ro, la tombola cu premii oferite de organizatori.


     

  • Protecţia mediului, colectare separată / Ecosmart: Ecoinsula

    Ecoinsula este un sistem inovativ pentru efectuarea colectării separate a deşeurilor, gândită pentru a simplifica munca administraţiilor publice locale şi a lăsa libertatea cetăţeanului de a colecta în zilele şi la orele la care doreşte.

     

     

    Descrierea inovaţiei:

    Descrierea inovaţiei:  Structura Ecoinsulei este informatizată şi automatizată, cu opt guri de încărcare, câte două pentru fiecare categorie: hârtie şi carton, mase plastice, metal şi sticlă. Are un aspect estetic plăcut si se utilizeaza intuitiv, cu ajutorul instrucţiunilor insoţitoare, spun reprezentanţii companiei. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt operatorii economici autorizaţi, care diferă în funcţie de fiecare judeţ în care sunt instalate aceste ecoinsule. (Braşov, Vâlcea, Bucureşti, Botoşani). Operatorii sunt responsabili să ridice periodic deşeurile colectate, în functie de indicatorii încorporaţi pe aceste dispozitive.

     

    Elementul de noutate:

    Ecoinsula este prevăzută cu un sistem de identificare a persoanei care depune deşeurile reciclabile, un sistem de monitorizare a gradului de umplere a recipientelor – care transmite un SMS operatorului în momentul în care sunt pline – şi un sistem de monitorizare video a Ecoinsulei, precum şi un sistem de odorizare interioară, pentru a preveni răspândirea mirosurilor neplăcute. Accesul la fiecare recipient de depozitare din cele patru categorii – hârtie şi carton, mase plastice, metal, sticlă – se face automatizat, numai în baza unui cititor de coduri de bare, care scanează codurile de pe sacii menajeri. Prin intermediul asociaţiei de proprietari, fiecare familie arondată la această platformă primeşte saci de colectare cu cod de bare unic pentru fiecare apartament. În mod practic, abonatul va veni cu sacii menajeri la ecoinsulă, va scana codul de bare, şi, în urma indicaţiilor de pe display, se va îndrepta spre fanta corespunzătoare tipului de deşeu reciclabil, unde va atinge un senzor pentru deschiderea trapei, apoi va depune sacul în platformă.

    Efectele inovaţiei:

    Reprezentanţii companiei spun că obiectivele lor au o componentă de educare şi responsabilizare a populaţiei, precum şi una de reducere la minimum a cantităţii de deşeuri reziduale (cele care se duc la groapa de gunoi), selectând toate materialele care pot fi reciclate şi care se pot introduce în noi cicluri de producţie (adică resursele care se reciclează şi care se reutilizează).

  • Bucureştenii aruncă lunar 5 kg de ambalaje, dar la reciclare ajung sub jumătate de kilogram

    Datele au fost furnizate de Eco-Rom Ambalaje pentru sectoarele 1, 2, 3, 5 şi 6, unde compania asigură serviciul de colectare separată în parteneriat cu operatorii de salubritate, şi respectiv de Rebu, pentru sectorul 4.

    Cantităţile de deşeuri de ambalaje (plastic, metal, hârtie, sticlă) care au fost colectate în pubelele speciale şi apoi reciclate în fiecare sector au fost împărţite la numărul de locuitori din fiecare dintre aceste zone administrativ-teritoriale, obţinându-se cantităţile colectate separat pe cap de locuitor.

    Cei mai preocupaţi bucureşteni de colectarea separată sunt, de departe, cei din sectorul 1, unde fiecare separă, în medie, 400 de grame de deşeuri de ambalaje pe lună, care ajung la reciclare.

    În clasament urmează sectorul 4, unde se reciclează lunar, de la fiecare locuitor, câte 100 de grame de deşeuri de ambalaje.

    În sectorul 2, de la fiecare locuitor se reciclează lunar 90 de grame de deşeuri ambalaje, iar în sectoarele 3 şi 6 – câte 70 de grame.

    În coada clasamentului este sectorul 5, unde fiecare locuitor trimite, în medie, lunar la reciclare doar 5 grame de deşeuri de ambalaje.

    Potrivit unui studiu realizat de Eco-Rom Ambalaje, în mediul urban, populaţia separă, în containerele speciale, 6,3 la sută (8,4 kilograme) din totalul deşeurilor reciclabile generate (134,6 de kilograme de deşeuri reciclabile generate anual de o persoană). Din masa totală de deşeuri reciclabile, deşeurile de ambalaje reprezintă aproximativ 50 la sută (65 de kilograme).

    Astfel, o persoană generează lunar peste 11 kilograme de deşeuri reciclabile, dintre care mai bine de jumătate sunt deşeuri de ambalaje care pot fi depuse, pentru a fi reciclate, în pubelele colorate. În schimb, populaţia din mediul urban separă în medie pe lună doar 0,7 kilograme de deşeuri, potrivit studiului citat.

    Potrivit informaţiilor transmise de Eco-Rom Ambalaje şi Rebu, sectorul 1 este de departe cel mai dotat, cu 915 containere puse la dispoziţia locuitorilor, pe stradă şi la scările de bloc, urmat de sectorul 4, cu 394 de containere, sectorul 2, cu 302 containere, sectorul 6, cu 222 de containere, sectorul 3, cu 158 de containere şi sectorul 5, cu 71 de containere.

    Rebu precizează că, în sectorul 4, are contracte cu 238 de asociaţii de proprietari, la care sunt amplasate peste 200 de containere de 1,1 metri cubi, aproximativ 60 de pubele de 120 şi 240 de litri şi mai distribuie lunar aproximativ 3.000 de saci. La acestea se adaugă 32 de puncte de colectare selectivă stradale, cu câte trei containere de 2,5 metri cubi, pentru plastic şi metal, hârtie şi, respectiv, sticlă.

    Cu cel mai mare număr de pubele pentru colectarea separată, sectorul 1 are cea mai mică populaţie – 225.400 de persoane. Sectorul 4 are o populaţie de 287.800 de persoane, în sectorul 2 sunt 345.400 de persoane, cea mai numeroasă populaţie (385.400 de persoane) este în sectorul 3, urmat de sectorul 6 (367.800 de persoane), în timp ce în sectorul 5 locuiesc 271.600 de persoane, conform datelor de la recensământul din 2011.

    Astfel, în sectorul 1, un punct de colectare separată, format din trei pubele, deserveşte aproximativ 730 de oameni, în timp ce în sectorul 3, de exemplu, este un punct de colectare la peste 7.200 de persoane.

    Reciclarea ambalajelor poate aduce venituri frumoase, care nu revin însă administraţiilor locale, ci operatorilor de salubrizare.

    După cum arată datele transmise de Eco-Rom Ambalaje, pentru o tonă de PET, reciclatorul plăteşte între 100 şi 400 de euro, pentru hârtie /carton – între 30 pu 80 de euro pe tonă, pentru sticlă – între 18 şi 23 de euro pe tonă, iar pentru aluminiu – între 900 şi 1.000 de euro pe tonă.

    Astfel dacă bucureştenii ar recicla măcar câte o jumătate de kilogram din fiecare tip de deşeu de ambalaj pe lună, în sectorul 1 s-ar strânge minimum 1,5 milioane de euro, în sectorul 2 – 2,3 milioane de euro, în sectorul 3 – 2,6 milioane de euro, în sectorul 4 – 2 milioane de euro, în sectorul 5 – 1,8 milioane de euro, iar în sectorul 6 – 2,5 milioane de euro.