BusinessMagazin

Tag: cofinantare

  • Vâlcov: Am tăiat cheltuielile pentru co-finanţare din cauza execuţiei slabe la finele lui august

    “Singura explicaţie (pentru tăierea cheltuielilor – n.r.) este execuţia la luna august, 29,1%, dar şi cu această tăiere rămân 12,5 miliarde lei cheltuieli pentru co-finanţare, care înseamnă 6% mai mult faţă de execuţia pe 2013, 18,9% mai mult faţă de execuţia din 2012, 75,5% mai mult decât în 2011, 236% mai mult decât în 2010 şi 495% mai mult decât în 2009”, a declarat ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, după aprobarea rectificării bugetare.

    Guvernul a tăiat, prin a doua rectificare bugetară din acest an, 3,9 miliarde lei (circa 900 de milioane euro) din cheltuielile bugetului de stat pentru proiectele beneficiare de fonduri UE, din care peste un miliarde lei de la autostrăzi.

    Din cele 3,9 miliarde lei luate de la proiectele cu fonduri UE, peste un miliard de lei a fost tăiat de la Secretariatul General al Guvernului (SGG), care gestionează, prin Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, marile proiecte de infrastructură, în principal construcţia de autostrăzi.

    Din sumele prezentate rezultă că Executivul reduce cu 3,6 miliarde lei banii alocaţi cofinanţării proiectelor care beneficiază de fonduri UE nerambursabile, întrucât din cele 3,9 miliarde lei circa 305 milioane lei reprezintă nerealizări din sume primite de la UE.

    Vâlcov a arătat că în primele opt luni s-au cheltuit 14,1 miliarde lei pentru co-finanţări, cu 3 miliarde lei mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, din care 2,2 miliarde reprezintă arieratele care s-au plătit în sănătate şi administraţia publică locală anul trecut.

    “Ne-am fi bucurat să existe o mai mare absorbţie a fondurilor europene, însă ca urmare a acestei execuţii a trebuit să facem aceste modificări între ministere”, a spus Vâlcov.

    Ministrul a precizat că Guvernul a prevăzut la rectificare 0,8 miliarde lei pentru Ministerul Transporturilor şi SGG, pentru autostrăzi, bani pe care pot să-i folosească “din top-up şi din banii pentru privatizare”.

    “Atât la Ministerul Transporturilor, cât şi la SGG, au rămas după rectificare 5,1 miliarde lei pentru co-finanţare, la care se adaugă cei 0,8 miliarde lei. Suma de 5,1 miliarde lei este cu 2% mai mare decât fondurile alocate în 2013, cu 52% decât cele din 2012, de 3,15 ori mai mari decât alocările din 2011 şi de aproape 10,75 ori peste nivelul din 2010”, a adăugat Vâlcov.

    Întrebat dacă există vreun pericol pentru economia românească anul viitor în urma reducerii investiţiilor şi stagnării fondurilor europene, Vâlcov a răspuns negativ.

    “Nu numai că nu există vreun pericol, dar pe capitolul Transporturi avem o creştere cu 270 milioane lei a alocărilor pentru co-finanţările din fonduri europene”, a conchis ministrul.

  • Ce le recomandă BCR doritorilor de cofinanţări pentru proiecte cu fonduri europene

    Cofinanţările oferite de BCR din fonduri europene s-au îndreptat către proiecte destinate dezvoltării industriei, agriculturii şi infrastructurii rurale, reabilitării şi extinderii sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, reabilitării infrastructurii urbane, a precizat Ioana Gheorghiade, director executiv în Direcţia Sector Public şi Finanţarea Infrastructurii din cadrul băncii.

    BCR are următoarele recomandări pentru cei ce apelează la cofinanţări pentru proiecte cu fonduri europene:

    1.Să fie parteneri cu banca de la ideea de proiect până la finalizarea implementării acesteia

    2.Să angajeze consultanţi de specialitate, selectaţi pe baza experienţei, reputaţiei şi recomandărilor, în scopul de a fi în măsură să prezinte un plan de afaceri bancabil, bazat pe ipoteze de creştere realiste:

    – elaborarea unui studiu de piaţă aprofundat, în scopul de a identifica cererea de pe piaţă, concurenţa, factorii cheie de succes, clienţii ţintă pentru produse şi servicii

    – utilizarea de ipoteze conservatoare a prognozei de creştere a afacerilor, în scopul de a dimensiona corect afacerea şi a fi capabili să o implementeze în timp util şi bune condiţii

    3.Să estimeze un plan realist de implementare a proiectului, corelat cu durata reală a fazelor de implementare ale proiectului, pentru a nu se confrunta cu întârzieri sau blocaje

    4.Să înceapă proiectele de investiţii numai după ce structura de finanţare (sursele de finanţare) a proiectelor este clarificată, astfel încât să nu se confrunte cu lipsa de finanţare şi / sau întârzieri sau chiar anularea proiectului

    5.Să implementeze şi să finalizeze proiectul finanţat de UE în timp util şi în conformitate cu prevederile contractului de finanţare nerambursabilă, în scopul de a nu pierde grantul parţial sau total

    6.Să se familiarizeze cu regulile şi procedurile legate de punerea în aplicare a proiectului şi cu monitorizarea post-implementare.

    “Susţinerea proiectelor implementate cu fonduri europene constituie una dintre priorităţile BCR. Ne-am specializat şi am devenit lideri în acest domeniu – ca dovadă valoarea impresionantă a finanţărilor acordate acestui segment. Vrem să profităm din plin de experienţa noastră, de care ne dorim să beneficieze cât mai mulţi investitori şi în următoarea perioadă de programare 2014-2020”, a spus Ioana Gheorghiade.

    Oferta BCR pentru cei interesaţi în dezvoltarea unui proiect cu fonduri europene nerambursabile cuprinde servicii care urmăresc tot procesul de contractare a finanţărilor şi de derulare a proiectelor: consiliere pentru accesarea fondurilor nerambursabile şi alegerea soluţiilor eficiente de cofinanţare, optimizarea structurilor de finanţare şi garantare pentru cofinanţarea proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile, credite de prefinanţare şi cofinanţare, linii pentru TVA, credite pentru capital de lucru, emiterea documentelor necesare pentru dovedirea capacităţii de cofinanţare a proiectelor finanţate de UE, precum şi consultanţă în procesul de implementare a proiectelor finanţate de UE.

    BCR este cea mai mare bancă din România după valoarea activelor (peste 70 mld. lei la sfârşitul anului trecut), cu o cotă de piaţă de aproape 20%.

  • Comisia Europeană, presată să reducă cheltuielile cu scăderea cofinanţării care revine României şi altor cinci ţări

    Mai multe ţări vor diminuarea fondurilor CE pentru reducerea cofinanţării a 6 state, inclusiv România. CE a anunţat, la începutul lunii august că planul de accelerare a plăţii de subvenţii europene ar conduce la economii de 2,9 miliarde de euro pentru Grecia, Portugalia, Irlanda, Letonia, România şi Ungaria, ţări care au fost nevoite să apeleze la ajutor financiar extern din cauza crizei. Economiile pentru România pot ajunge la 714 milioane de euro, a anunţat atunci executivul comunitar. Fondurile de 2,9 miliarde de euro ar fi suportate de CE. Suma poate fi însă redusă cu cel puţin jumătate, după ce mai mulţi contributori neţi la bugetul UE, între care Franţa, Marea Britanie, Olanda şi ţările nordice, şi-au exprimat temeri privind impactul planului asupra propriilor finanţe, au declarat surse apropiate situaţiei pentru Financial Times.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BERD si IFC finanteaza cu 73,3 mil. euro investitia in parcul eolian de la Pestera

    IFC si BERD vor investi fiecare cate 26,9 milioane de euro in
    nume propriu, la care se adauga cate 9,7 milioane de euro
    sindicalizate de fiecare dintre institutii catre un grup de banci
    comerciale.

    Este a doua investitie facuta impreuna de BERD si IFC intr-un
    proiect in sectorul energiei regenerabile din Romania, dupa
    creditul de 114,8 milioane de euro acordat luna trecuta pentru
    cofinantarea operatiunilor de constructie si exploatare a
    parcurilor eoliene de 138 MW, Cernavoda I si II, unde actionarul
    majoritar este tot EDP Renováveis.

    “Finantarea proiectelor de la Cernavoda si Pestera va avea un
    impact semnificativ si incurajator si pentru altii in privinta
    finantarii proiectelor dedicate energiei regenerabile si va
    deschide calea dezvoltarii viitoare a acestui sector”, apreciaza
    Nandita Parshad, directorul BERD pentru energie. “Parcurile eoliene
    de la Cernavoda si Pestera vor contribui in mod semnificativ la
    productia de energie regenerabila din Romania si vor imbunatati
    oferta de energie electrica pentru societati comerciale si
    consumatori individuali”, a adaugat Snezana Stoiljkovic, director
    IFC pentru Europa de Est si Asia Centrala.


    Parcurile eoliene de la Pestera si Cernavoda, situate in Dobrogea,
    vor forma impreuna unul dintre cele mai mari parcuri eoliene din
    Romania, cu o capacitate totala de 228 MW. Acest procent reprezinta
    aproximativ 40% din totalul capacitatii de generare a energiei
    eoliene din Romania.

    In anul fiscal 2010, IFC si-a majorat investitiile in energie
    regenerabilã panã la 72% din angajamentele din sectorul energetic,
    in crestere de la 28%, cat era in anul fiscal 2008. incepand din
    anul 2005, IFC a finantat diverse proiecte in domeniul energiei
    regenerabile insumand peste 2,3 miliarde de dolari.

    Pana in prezent, BERD a finantat constructia si exploatarea a
    numeroase proiecte de energie regenerabila in tarile unde isi
    desfasoara activitatea, inclusiv Polonia, Bulgaria, Estonia,
    Mongolia, Turcia si Ungaria, angajand peste 558,6 milioane de euro
    in sectorul energiei regenerabile.

  • Guvernul vrea sa garanteze si creditele firmelor private pentru cofinantarea proiectelor UE

    Introducerea unui sistem de garantare a creditelor contractate
    de catre firme private pentru proiecte UE a fost discutata in
    sedinta de miercuri a Guvernului, iar premierul a cerut
    institutiilor implicate sa gaseasca o formula juridica potrivita in
    interval de o saptamana, au aratat sursele participante la
    sedinta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vladescu: Bancile trebuie sa cofinanteze proiectele cu fonduri UE

    “Sectorul bancar isi face treaba, incearca sa finanteze, iar
    astazi este obligat sa finanteze pentru ca nivelul de lichiditate
    este foarte mare (…) Astazi sectorul bancar are mai multa
    lichiditate decat ii trebuie”, a declarat Vladescu, vineri, la un
    seminar organizat de Ziarul Financiar. Ministrul a explicat ca
    bancile vor trebui sa isi orienteze lichiditatile catre finantari
    pentru atragerea fondurilor europene, mai ales ca Ministerul
    Finantelor Publice (MFP) va iesi mai mult pe pietele internationale
    in acest an si se va imprumuta mai putin de pe piata interna.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro