BusinessMagazin

Tag: COE

  • Rusia anunţă intenţia retragerii din Consiliul Europei, din cauza influenţei exercitate de NATO şi UE

    Rusia a anunţat, joi, intenţia de a se retrage din Consiliul Europei (CoE), în condiţiile în care este suspendată din anumite structuri, Ministerul de Externe de la Moscova denunţând transformarea organizaţiei într-un forum dirijat de Alianţa Nord-Atlantică şi de Uniunea Europeană.

    “Ţările NATO şi UE, cu abordări inamicale faţă de Rusia, abuzând de majorităţile absolute în Comitetul de Miniştri, continuă să meargă în direcţia distrugerii Consiliului Europei şi a spaţiului comun juridic şi umanitar din Europa”, anunţă Ministerul rus de Externe, citat de agenţia Tass.

    “Rusia nu va lua parte la transformarea de către NATO şi de către ţările obediente din UE care urmează direcţia NATO a celei mai vechi organizaţii europene într-un alt forum de elogiere a superiorităţii şi grandorii Occidentului. Îi lăsăm să se distreze interacţionând unii cu alţii, fără Rusia”, a subliniat Ministerul de Externe de la Moscova.

  • Sancţiunile pentru Putin continuă: Consiliul Europei a decis suspendarea apartenenţei Rusiei din cauza atacului asupra Ucrainei

    Consiliul Europei a decis, vineri după-amiază, suspendarea apartenenţei Rusiei la structuri ale organizaţiei, din cauza războiului declanşat împotriva Ucrainei.

    “În conformitate cu Statutul Consiliului Europei, Comitetul de Miniştri a decis astăzi suspendarea Federaţiei Ruse din drepturile de reprezentare în Comitetul de Miniştri şi în Adunarea Parlamentară, cu efect imediat, ca urmare a atacului armat comis de Federaţia Rusă asupra Ucrainei. Decizia adoptată astăzi înseamnă că Rusia rămâne membră a Consiliului Europei şi parte în convenţiile relevante ale Consiliului Europei, inclusiv în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului”, anunţă organizaţia, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu şi vizualizat de MEDIAFAX.

    “Judecătorul ales la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din partea Federaţiei Ruse rămâne, de asemenea, membru al instanţei, iar sesizările împotriva Federaţiei Ruse vor continua să fie examinate şi vor fi decizii ale instanţei. Suspendarea nu este o măsură finală, ci temporară, lăsând deschise canale de comunicare”, precizează Consiliul Europei (CoE).

  • CoE: Imigranţii romi din România şi Bulgaria nu au invadat UE. Stigmatizarea trebuie să înceteze

    “Dezbaterile politice şi din presă privind migraţia romilor au devenit recurente în mai multe state europene. De la extinderea Uniunii Europene în 2004 şi 2007 şi eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari în mai multe state UE în 2014, temerile privind migraţia romilor au declanşat adesea discursuri neinformate şi inflamatorii”, a scris comisarul Nils Muiznieks, într-un comentariu publicat joi pe site-ul Consiliului Europei (CoE).

    Presa din Marea Britanie, Germania, Elveţia, Italia şi alte ţări a publicat adesea date nefondate despre numărul romilor care ar putea veni sau care au venit în aceste state. Totuşi, în unele locuri, numărul imigranţilor romi a rămas stabil de-a lungul anilor.

    Imigranţii romi au fost adesea acuzaţi în discursul politic şi în presă că abuzează de ajutoarele sociale şi refuză orice formă de integrare în societate, dar aceste percepţii nu sunt susţinuite de fapte, notează comisarul pentru drepturile omului.

    Într-un studiu din 2013, Comisia Europeană a arătat că imigranţii comunitari, inclusiv romii, aduc o contribuţie netă la economia ţărilor-gazdă, plătind mai mult sub formă de taxe decât primesc ca ajutoare. În plus, este mai puţin probabil ca imigranţii romi să ceară asistenţă de şomaj sau alocaţii pentru copii şi familie decât romii nativi. De asemenea, numeroşi romi muncesc şi s-au integrat bine în ţările-gazdă.

    Potrivit studiilor, motivele pentru care romii emigrează nu diferă fundamental de cele ale altor emigranţi: ei caută locuri de muncă, condiţii mai bune de trai şi o educaţie pentru copiii lor. Totuşi, ei sunt expuşi unui grad mai mare de sărăcie extremă, discriminare şi excluziune în ţările de origine. Din păcate, discriminarea şi respingerea nu se opresc la graniţe, romii fiind vizaţi de evacuări, violenţe şi segregare.

    Nicio invazie a imigranţilor romi din România şi Bulgaria nu a avut loc de la eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari în mai multe state UE, subliniază comisarul Consiliului Europei. Este vremea ca politicienii şi presa să înceteze exploatarea temerilor privind fluxuri masive de imigranţi şi stigmatizarea romilor. Ei ar trebui în schimb să folosească datele demografice şi economice obiective.

    Retorica rasistă ar trebui condamnată ferm la cel mai înalt nivel, iar jurnalismul etic ar trebui promovat. Jurnaliştii ar trebui să relateze şi exemple pozitive de integrare a imigranţilor romi, pentru a oferi o imagine echilibrată. Sunt necesare mai multe eforturi pentru a le oferi romilor sprijin în vederea unor soluţii durabile, în loc de măsuri restrictive şi stigmatizare, mai scrie comisarul Nils Muiznieks.

  • Consiliul Europei cere într-un raport combaterea rasismului şi intoleranţei în Ungaria

    Străinii care sosesc în Ungaria sunt avertizaţi prin panouri instalate în toată ţara să nu le ia locurile de muncă cetăţenilor ungari şi să respecte legislaţia, în conformitate cu o campanie antiimigraţie a Guvernului.

    “Avem îngrijorări mari legate de discursul urii, vizând toate grupurile vulnerabile: imigranţi, romi, evrei, homosexuali, transsexuali etc. Avem probleme privind violenţa şi integrarea romilor (…), cu copii romi care merg la şcoli segregate”, a declarat pentru Euronews Stephanos Stavros, membru al comisiei pentru combaterea rasismului din cadrul Consiliului Europei, care a ajutat la redactarea raportului.

    Raportul subliniază că antisemitismul este foarte răspândit în cadrul partidului ungar de extremă-dreapta Jobbik, care a atras alegători de la partidul Fidesz al premierului Viktor Orban.

    Raportul menţionează “materiale rasiste şi ură cibernetică” şi cere autorităţilor să pedepsească discursurile care promovează ura.

    Postul de televiziune Echo TV este citat în raport ca un “infractor” în serie. Criticii afirmă că postul este preferat de neofascişti, acesta promovându-l în mod regulat pe liderul Jobbik, Gabor Vona.

  • Sebastian Coe va candida la preşedinţia IAAF

    Coe, 58 de ani, dublu campion olimpic în proba de 1.500 de metri şi dublu vicecampion olimpic la 800 de metri, a condus Comitetul de organziare a JO de la Londra din 2012.

    Sebastian Coe, preşedinte al comitetului olimpic britanic, va candida pentru postul pe care îl va lăsa liber actualul conducător al IAAF, senegalezul Lamine Diack, în vârstă de 81 de ani, care se va retrage în august 2015, după 16 ani petrecuţi la şefia forului.

    Este de aşteptat ca Sebastian Coe să îl aibă contracandidat pe ucraineanul Serghei Bubka, fost recordmen mondial la săritura cu prăjina, care ocupă de asemenea funcţia de vicepreşedinte al IAAF.

    Sir Sebastian Coe va primi, joi, din partea preşedintelui COSR, Alin Petrache, cea mai înaltă distincţie a Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Colanul Olimpic. Coe va primi distincţia în cadrul unei festivităţi care va avea loc la Muzeul Olimpic din Bucureşti.

  • Papa Francisc avertizează în Consiliul Europei cu privire la “tensiunile care nu încetează”

    “Din nefericire, pacea este afectată prea des” în lume “şi în Europa, unde tensiunile nu încetează”, a afirmat Papa, într-o aluzie la conflictul ucrainean, pe care nu l-a menţionat explicit.

    El a făcut apel la această instituţie creată după cel de-al Doilea Război Mondial, al cărei rol este să promoveze pacea, democraţia şi drepturile omului, să îşi continue acţiunea “în căutarea unei soluţii politice la crizele aflate în desfăşurare”.

    “Câtă durere şi câţi morţi pe acest continent, care aspiră la pace, dar revine cu uşurinţă la tentaţiile de altădată”, a adăugat el.

    Papa, care a fost aplaudat la sosirea în hemiciclu, a evocat de asemenea “alte forme de conflict, precum terorismul religios şi internaţional care întreţin un dispreţ profund pentru viaţa umană şi care doboară fără discernământ victime nevinovate”.

    Acest terorism este “foarte des alimentat de traficul de arme”, a subliniat el în faţa reprezentanţilor Consiliului Europei, o organizaţie distinctă de Uniunea Europeană, care are 47 de state membre, inclusiv Turcia şi Rusia.

    Acest al doilea discurs al Papei la Strasbourg a fost pronunţat la câteva minute după cel din faţa Parlamentului European, al cărui sediu este situat la câteva sute de metri de cel al Consiliului Europei.

    După ce a deplâns o Europă cu imaginea “îmbătrânită” în faţa eurodeputaţilor, Papa Francisc a continuat în faţa Consiliului Europei, cerându-i să regăsească “acea tinereţe a spiritului care a făcut-o prolifică şi mare”.

    “Unde este puterea ta? Unde este acea tensiune spre un ideal care a animat istoria ta şi a făcut-o mare?”, a întrebat el, deplângând “o Europă puţin obosită şi pesimistă, care se simte asediată de noutăţile provenind de pe alte continente”.

     

  • Papa Francisc, la Strasbourg pentru a vizita instituţiile europene

    Suveranul Pontif urmează să pronunţe câte un discurs solemn în faţa celor două instituţii, în cadrul acestei vizite de patru ore, cea mai scurtă efectuată vreodată de un Papă în străinătate.

    Vizita, în cursul căreia Papa ar urma să ceară Europei să îşi consolideze poziţia în faţa crizei şi a viziunilor naţionaliste, nu include nici o baie de mulţime sau ieşiri în public, spre dezamăgirea credincioşilor locali.

    Aceştia vor putea însă urmări vizita Papei pe două ecrane gigantice instalate în catedrala din Strasbourg. Un spaţiu securizat a fost de asemenea amenajat în faţa Consiliului Europei, de unde aproximativ 2.500 de persoane îl vor putea vedea pe Suveranul Pontif.

    Ultima vizită a unui Papă în aceste instituţii datează din 1988 şi a fost făcută de Ioan Paul al II-lea cu puţin timp înainte de căderea Zidului Berlinului.

  • Consiliul Europei denunţă încălcarea drepturilor omului la Ferguson

    Statele Unite, care au primit statut de observator la Consiliul Europei, o instituţie paneuropeană în domeniul apărării libertăţilor fundamentale, “au acceptat să apere principiile şi valorile organizaţiei noastre”, a afirmat Thorbjoern Jagland într-un comunicat.

    El s-a declarat “deosebit de preocupat de utilizarea excesivă a forţei de către poliţie şi de arestările unor manifestanţi paşnici, între care şi jurnalişti, care nu îşi fac decât meseria”.

    “Aceste fapte constituie o încălcare (…) a drepturilor omului, în primul rând a dreptului de întrunire şi a libertăţii de exprimare”, a precizat el.

    Aceste drepturi constituie “fundamentul democraţiei”, a adăugat Jagland.

    Săptămâna trecută, presa americană a denunţat virulent climatul de război şi arestările în forţă ale unor jurnalişti în timpul revoltelor cu caracter rasial, care afectează oraşul din Missouri de peste zece zile, după ce un tânăr de culoare a fost împuşcat mortal de un poliţist alb.