BusinessMagazin

Tag: COD ELECTORAL

  • Mihai Voicu a demisionat de la şefia Comisiei de Cod electoral. Comisia şi-a suspendat şedinţa

    UPDATE 17:18 – Comisia de cod electoral şi-a suspendat şedinţa

    Comisia de cod electoral şi-a suspendat, marţi, şedinţa, după ce liberalul Mihai Voicu şi-a anunţat, la o conferinţă de presă, demisia din funcţia de preşedinte al comisiei, deputatul PSD Gabriela Podaşcă precizând că liderii grupurilor parlamentare se vor întâlni pentru a lua o decizie.

    “Nu avem şedinţă, având în vedere situaţia creată de demisia preşedintelui Mihai Voicu. Propun suspendarea şedinţei până când liderii grupurilor parlamenare se vor întâlni şi vor decide în privinţa conducerii acestei comisii”, a spus Podaşcă, vicepreşedintele comisiei.

    La comisie au fost prezenţi şi reprezentanţii PNL, printre care şi Mihai Voicu. Acesta nu a făcut niciun anunţ la microfon privind demisia sa.

    Anunţul demisiei a fost făcut marţi, într-o conferinţă de presă, de copreşedintele PNL Alina Gorghiu, care a spus că trebuie să se pună punct “acestei şarade de prost gust”, referindu-se la discuţiile privind votul prin corespondenţă.

    “Printr-o hotărâre a Parlamentului, Mihai Voicu a fost desemnat preşedinte al Comisiei de cod. Vă anunţăm că astăzi PNL şi Mihai Voicu au decis ca această funcţie să fie părăsită de Mihai Voicu. Demisia din funcţia de preşedinte al Comisiei de cod electoral trebuie înţeleasă ca o formă clară de prostest faţă de tergiversarea proiectului votului prin corespondenţă”, a spus Gorghiu.

    Ea a spus că întrega responsabilitate privind neadoptarea votului prin corespondenţă revine PSD care trebuie să dea un răspuns tranşant dacă susţine această lege.

    “De astăzi întrega responsabilitate de neadoptarea a votului prin corespondenţă revine PSD. PSD trebuie să dea un răspus tranşant”, a adăugat Gorghiu.

    Liderul PNL a arătat că cei cinci reprezentanţi ai PNL, membri ai comisiei, vor fi prezenţi întotdeauna în comisie pentru a adopta proiectul legii prin corespondenţă.

    “Cele cinci voturi ale PNL din comisia de cod electoral vor fi întotdeauna în favoarea proiectului privind votul prin corespondenţă. Trebuie să punem punct acestei şarade de prost gust a adoptării votului prin corespondenţă”, a comentat Gorghiu.

    Mihai Voicu a spus că PNL nu mai are ceva de demonstrat în legătură cu votul prin corespondenţă, având un proiect depus. “Acest film prost trebuie să înceteze, PSD trebuie să demonstreze că doreşte legea votului prin corespondenţă”, a afirmat Voicu.

     

  • PNL depune miercuri proiectul alegerii primarilor în două tururi de scrutin

    “După cum ştiţi, în cursul şedinţei ligii aleşilor locali de la Braşov s-a adoptat o rezoluţie cu privire la susţinerea, în pofida votului majorităţii PSD, UNPR, ALDE, a alegerii primarilor în două tururi de scrutin şi am spus că vom redepune un proiect de modificare şi completare a legii alegerilor locale strict în acest sens, al alegerii primarilor în două tururi de scutin. Proiecutl este redactat, în cursul zilei de astăzi va fi semnat de copreşedinţii PNL Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, de liderii grupurilor parlamentare din Cameră şi de Senat şi de ce cinci membri ai Comisiei de Cod electoral”, a precizat, marţi, într-o conferinţă de presă, Mihai Voicu.

    El a adăugat că acest proiect va fi depus miercuri şi trebuie să fie pus pe ordinea de zi a Comisiei de cod electoral.

    “Proiectul va fi depus cel mai probabil în cursul zilei de mâine şi trebuie pus pe ordinea de zi a Comisiei de cod electral”, a mai spus Voicu.

    Mihai Voicu şi-a anunţat marţi demisia din funcţia de preşedinte al Comisiei de Cod Electoral, în semn de protest faţă “tergiversarea” adoptării legii votului prin corespondenţă de către PSD.

    Alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, ceea ce pune sub semnul întrebării legitimitatea acestora, a fost aplicată pentru prima oară la scrutinul local din 2012, după ce PDL a modificat legea alegerilor locale. Până atunci, primarii erau aleşi în două tururi de scrutin.

    În sesiunea trecută, Comisia de Cod electoral a adoptat legea alegerilor locale, menţinându-se aceeaşi procedură de alegere a primarilor într-un singur tur de scrutin, în schimb, introducându-se alegerea indirectă a preşedintelui de consiliu judeţean, de către majoritatea din consiliu şi nu prin vot direct.

    Curtea Constituţională şi Comisia de la Veneţia au stabilit că legislaţia electorală nu poate fi modificată cu mai puţin de un an înaintea alegerilor. Astfel, chiar dacă proiectul PNL ar întruni majoritatea, el nu mai poate fi pus în practică la alegerile locale din 2016.

  • Voicu: Obiectele promoţionale ce puteau constitui o formă mascată de mită electorală, eliminate

    Mihai Voicu, vicepreşedinte al PNL şi vicepreşedinte al Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru legislaţia electorală, precizează, într-un comunicat transmis joi, că liberalii “salută progresele făcute în comisie, precum şi consensul format de toate forţele politice în jurul unor propuneri cu adevărat reformatoare, indiferent de forţele politice care le-au propus”.

    “Reprezentanţii PNL au susţinut şi promovat în această etapă mai ales propuneri care ţin de schimbarea radicală a finanţării campaniilor electorale, în sensul ruperii definitive a legăturilor problematice între candidaţi şi partide cu persoane sau firme care ar putea finanţa campania electorală, condiţionând acest sprijin de obţinerea unor avantaje ulterioare. De aceea, am propus introducerea finanţării de la bugetul de stat a campaniei electorale, concomitent cu reducerea drastică a plafoanelor de cheltuieli, cât şi a categoriilor de metode ce se pot folosi în campania electorală. Au fost eliminate toate obiectele promoţionale care puteau constitui o formă mascată de mită electorală, urmând să fie permise exclusiv cheltuieli pentru materiale sau metode de campanie pentru informarea cetăţenilor”, se menţionează în comunicat.

    Vociu mai spune că următorul obiectiv al PNL în comisie este adoptarea unei legi în sprijinul comunităţilor de români din afara ţării. “Exercitarea dreptului de vot de către aceştia trebuie sprijinit şi, de aceea, vom urmări creşterea numărului de secţii de votare din străinătate, concomitent cu introducerea votului prin corespondenţă”, precizează el.

    Comisia de Cod electoral a dezbătut şi aprobat joi primele trei legi de modificare a legislaţiei electorale constând în Legea alegerilor locale, Legea partidelor politice şi Legea finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale.

    Şi PSD a transmis joi un comunicat în care menţionează că proiectul privind finanţarea partidelor politice iniţiat de Mircea Drăghici a fost adoptat în Comisia comună de Cod electoral.

    “Astăzi, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, iniţiată de chestorul Camerei Deputaţilor Mircea Drăghici a fost dezbătută şi adoptată de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, elaborarea propunerilor legislative privind modificarea Legii partidelor politice şi a Legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, urmând ca, în perioada următoare, să fie supusă dezbaterii şi adoptării în plenul Camerei Deputaţilor. După finalizarea procedurilor în Parlament, propunerile deputatului de Argeş Mircea Drăghici în domeniul finanţării campaniilor electorale şi a activităţii partidelor politice vor îmbunătăţi substanţial cadrul legislativ prin reducerea cheltuielilor în exces în campaniile electorale, descurajarea corupţiei, interzicerea distribuirii de bunuri cu însemne electorale: pixuri, brichete, tricouri, fulare, găleţi, etc. Se creează condiţiile pentru dezbateri reale în perioadele electorale. Accentul se va pune pe informarea cu privire la candidaţi şi la programele politice ale acestora”, se menţionează în comunicatul PSD.

  • Comisia de Cod electoral a finalizat proiectul legii partidelor: Un partid se poate înfiinţa cu 3 membri

    „Cetăţenii se pot asocia câte trei şi pot candida”, a precizat preşedintele comisiei de Cod electoral, Valeriu Zgonea, după şedinţă.

    Comisia a stabilit de asemenea ca locul registrului partidelor, unde se face înregistrarea formaţiunilor politice, să rămână ca şi în prezent Tribunalul Bucureşti şi a precizat condiţiile în care se face radierea partidelor.

    „Radirea se face pe câteva măsuri luate de către comisie cu doar un vot împotrivă: trebuie să candidezi în două alegeri consecutive, la alegerile locale trebuie să depui liste incomplete (…) în minimum 75 din localităţi, la alegerile parlamentare fie depui o listă completă într-un judeţ, fie o listă incompletă în trei judeţe. Sunt două condiţii simple, astfel încât atunci când te asociezi ai o platformă politică, un statut şi dorinţa ta este de a câştiga mandate într-un consiliu pentru a schimba politicile publice în acest consiliu în interesul cetăţeanului. Scopul unui partid politic este acela de a câştiga alegerile, diferit de scopul unei organizaţii neguvernamantale. Aici, la partide, există obligaţia să candidezi, să faci campanie electorală şi să câştigi voturi ca să poţi să intri în Consiliul local”, a explicat Zgonea.

    Proiectul de lege va fi trimis luni la Senat pentru a intra în dezbatere la comisie şi în plen, apoi va ajunge la Camera Deputaţilor.

    Comisia de Cod electoral a finalizat şi proiectele privind alegerile locale şi finanţarea partidelor.

    „Am demonstrat că atunci când există voinţă politică putem să ne ţinem de angajamente, trei din cele patru legi sunt finalizate. Avem angajamentele făcute, aşteptăm amendamentele parlamentarilor. Cred că am făcut o treabă bună. Majoritatea observaţiilor făcute de organizaţiile neguvernamentale au fost trecute în proiectele de lege. În acest moment, legea este mult mai europeană decât în trecut. Cetăţenii se pot asocia câte trei şi pot candida. Finanţarea este una transparentă, campaniiile sunt doar din banii publici şi regulile sunt mult mai clare. Eliminăm o problemă grea, votul multiplu prin informatizarea secţiilor de vot”, a spus Zgonea.

  • Şefii de Consilii Judeţene vor fi aleşi indirect. Comisia de Cod electoral a finalizat proiectul legii alegerilor locale

    Membrii comisiei au adoptat în principiu acest proiect de lege, care modifică trei legi, şi anume legea alegerilor locale, administraţiei locale şi statutul aleşilor locali, urmând ca luni să fie trimis spre dezbaterea Senatului, iar, apoi, la Camera Deputaţilor.

    Proiectul prevede ca preşedinţii consiliilor judeţene, dar şi vicepreşedinţii şi viceprimarii să fie aleşi în mod indirect, prin vot secret de consiliul judeţean, cu majoritate simplă. Aceştia pot fi demişi, însă, la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul consilierilor judeţeni, cu majoritate calificată, adică voturile a două treimi din numărul total, şi motivat.

    Deputatul PNL Victor Paul Dobre a precizat că, astfel, se revine la prevederile legale din 2004.

    O altă prevedere a proiectului de lege este că primarii se vor alege într-un singur tur, ca şi în prezent.

    Toate candidaturile vor trebui să fie însoţite de liste de susţinători de minimum 1% din numărul total al alegătorilor, dar nu mai puţin de 100 de susţinători pentru comune, 500 pentru oraşe de rangul 2 şi 3 şi 1000 de susţinători pentru municipii şi pentru Bucureşti.

    Comisia a mai stabilit că toate cheltuielile din procesul electoral se vor recupera de la bugetul de stat, nu de la bugetele locale, cum este în prezent, precum şi implementarea registrului electoral al AEP pentru gestionarea cetăţenilor cu drept de vot şi introducerea sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi a votului.

    Preşedintele comisiei, Valeriu Zgonea, a precizat că procesul electoral în sine va fi coordonat de AEP, iar partea de implementare informatică va fi coordonată de STS, care asigură transferul de date între secţiile de vot, birourile electorale judeţene şi Biroul Electoral Central.

    Membrii comisiei au mai stabilit ca, în cazul în care consilierii părăsesc partidele pe listele cărora au candidat, prefecţii să fie cei care vor constata încetarea mandatului şi nu prin votul consilierilor, cum era până acum.

    Victor Paul Dobre a arătat că, prin această prevedere, se doreşte să se evite situaţia în care, deşi partidele decid retragerea sprijinului politic unor consilieri, încetarea mandatului nu se pune în practică deoarece nu se votează în consiliu.

    Zgonea a arătat că, astfel, nu se mai supune la vot încetarea mandatului consilierilor aflaţi în această situaţie, ci prefectul va constata încetarea mandatului.

    Acest act normativ se va numi legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi de modificare a legii administraţiei locale şi a statutului aleşilor locali.

    Valeriu Zgonea a precizat, după adoptarea articolelor proiectului, că cel târziu luni acesta va fi trimis către Senat şi va fi publicat pe site-ul Camerei Deputaţilor.

     

  • Şefii de Consilii Judeţene vor fi aleşi indirect. Comisia de Cod electoral a finalizat proiectul legii alegerilor locale

    Membrii comisiei au adoptat în principiu acest proiect de lege, care modifică trei legi, şi anume legea alegerilor locale, administraţiei locale şi statutul aleşilor locali, urmând ca luni să fie trimis spre dezbaterea Senatului, iar, apoi, la Camera Deputaţilor.

    Proiectul prevede ca preşedinţii consiliilor judeţene, dar şi vicepreşedinţii şi viceprimarii să fie aleşi în mod indirect, prin vot secret de consiliul judeţean, cu majoritate simplă. Aceştia pot fi demişi, însă, la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul consilierilor judeţeni, cu majoritate calificată, adică voturile a două treimi din numărul total, şi motivat.

    Deputatul PNL Victor Paul Dobre a precizat că, astfel, se revine la prevederile legale din 2004.

    O altă prevedere a proiectului de lege este că primarii se vor alege într-un singur tur, ca şi în prezent.

    Toate candidaturile vor trebui să fie însoţite de liste de susţinători de minimum 1% din numărul total al alegătorilor, dar nu mai puţin de 100 de susţinători pentru comune, 500 pentru oraşe de rangul 2 şi 3 şi 1000 de susţinători pentru municipii şi pentru Bucureşti.

    Comisia a mai stabilit că toate cheltuielile din procesul electoral se vor recupera de la bugetul de stat, nu de la bugetele locale, cum este în prezent, precum şi implementarea registrului electoral al AEP pentru gestionarea cetăţenilor cu drept de vot şi introducerea sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi a votului.

    Preşedintele comisiei, Valeriu Zgonea, a precizat că procesul electoral în sine va fi coordonat de AEP, iar partea de implementare informatică va fi coordonată de STS, care asigură transferul de date între secţiile de vot, birourile electorale judeţene şi Biroul Electoral Central.

    Membrii comisiei au mai stabilit ca, în cazul în care consilierii părăsesc partidele pe listele cărora au candidat, prefecţii să fie cei care vor constata încetarea mandatului şi nu prin votul consilierilor, cum era până acum.

    Victor Paul Dobre a arătat că, prin această prevedere, se doreşte să se evite situaţia în care, deşi partidele decid retragerea sprijinului politic unor consilieri, încetarea mandatului nu se pune în practică deoarece nu se votează în consiliu.

    Zgonea a arătat că, astfel, nu se mai supune la vot încetarea mandatului consilierilor aflaţi în această situaţie, ci prefectul va constata încetarea mandatului.

    Acest act normativ se va numi legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi de modificare a legii administraţiei locale şi a statutului aleşilor locali.

    Valeriu Zgonea a precizat, după adoptarea articolelor proiectului, că cel târziu luni acesta va fi trimis către Senat şi va fi publicat pe site-ul Camerei Deputaţilor.

     

  • Zgonea: Votul în diaspora pentru alegerile prezidenţiale, prioritate pentru Comisia de cod electoral

    ”Se degajă prin consens analizarea unui capitol cu rapiditate legat de votul din diasporă, ţinta fiind votul pentru alegerile prezidenţiale”, a precizat Zgonea, care a arătat că în cadrul lucrărilor comisiei se vor discutat toate cele trei legi privind alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale.

    El a arătat că la şedinţa de miercuri a comisiei au participat reprezentanţii tuturor partidelor reprezentate în Parlament, cu excepţia reprezentantului grupului minorităţilor naţionale, şi că discuţiile au privit principiile de bază ale activităţii acestui for.

    ”Am stabilit ca partidele să propună membrilor comisiei principiile care stau la baza elaborării legilor. E o cutumă parlamentară. Principiile se votează cu două treimi, restul textelor se votează cu jumătate plus unu din numărul membrilor. Comunicarea publică se va face de către preşedinte sau unul din vicepreşedinţi iar discuţile se vor face prin consens pentru fiecare text”, a spus Zgonea.

    El a mai arătat că a cerut secretarului general al comisiei ca, în timp de două săptămâni, să elaboreze un raport comparativ pentru ţările din Europa, dar care să includă şi SUA, cu privire la votul cetăţenilor din diasporă.

    Zgonea a arătat că a rugat liderii partidelor să discute cu forurile de conducere ale partidelor despre prioritizarea celor trei texte de lege privind alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale, astfel încât săptămâna viitoare, comisia să ştie cu ce text începe discuţiile.

    Totodată, Zgonea a precizat că susţine ideea ca la discuţiile din comisia de cod electoral să se modifice şi Legea alegerilor parlamentare, în sensul reducerii la 300 a numărului de parlamentari, el menţionând că, dacă va exista consens, se va discuta şi despre revenirea la votul pe liste.

    Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, în cadrul unei dezbateri, în plenul Camerei, pe tema organizării alegerilor prezidenţiale în străinătate, că regretă că cetăţeni din diaspora nu au putut vota, că a plătit preţul politic şi a făcut apel la partide să adopte cadrul legislativ necesar: votul electronic şi desemnarea unei instituţii nepolitice pentru organizarea votului.

    El a arătat că partidele politice trebuie să adopte legislaţia necesară pentru participarea la vot, arătând că votul electronic este soluţia tehnologică care trebui decisă.

    La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record. În mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

    Problemele de votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleşcanu, a făcut apel, înaintea turului 2, ca românii din diaspora să vină la vot devreme, el menţionând că dacă declaraţiile pe propria răspundere sunt completate din timp şi dacă cei şapte membri ai secţiei sunt prezenţi, numărul celor care vor vota se va dubla.

    După scrutin, Meleşcanu şi-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota şi a declarat că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.

    La două zile după turul 2, şi Meleşcanu a demisionat, el precizând că face acest lucru pentru că nu toţi românii din diaspora au putut vota şi că a luat această decizie ca “om de onoare”, “într-o ţară în care nimeni nu prea-şi asumă responsabilităţile”.