Tag: cod civil

  • Lider PSD: Rezultatul referendumului este o victorie a homosexualilor

    „Rezultatul referendumului chiar este o victorie a homosexualilor. Nu pentru că ar fi majoritari. Ci pentru că majoritatea a urmat argumentele lor sau le-au acceptat cu indiferenţă. De ieri, dispoziţiile Codului Civil ce definesc căsătoria ca fiind încheiată între bărbat şi femeie sunt susceptibile de neconstituţionalitate. Pentru că în Constituţia României căsătoria se încheie „între soţi”. Să vă dea Dumnezeu sănătate, tuturor!”, a scris, luni, pe Facebook, senatorul PSD Şerban Nicolae.

    El a adăugat că „poporul are întotdeauna dreptate”.

    „Pentru mine, nu este prima dată când susţin o opţiune minoritară. N-o să merg în urmă chiar în anii ’90, deşi am exemple. Dar în 2004 şi 2009, mulţimile exultau că Băsescu câştiga alegerile prezidenţiale „arzându-i pe corupţi” şi promiţând „ţepe în Piaţa Victoriei”. În 2007 şi în 2012, votanţii l-au apărat de demitere. Majoritatea îşi exprima fericirea că Băsescu „i-a ciuruit” pe oponenţi. În cei zece ani de „regim Băsescu” s-au tăiat salarii, s-au închis spitale şi şcoli, s-au mărit taxe şi impozite şi s-a pus la punct cel mai ticălos sistem de putere exercitată ocult, de poliţie politică, de control şi manipulare a justiţiei. De fiecare dată am eşuat în a-i convinge pe concetăţeni că greşesc. Au aflat-o mai târziu (unii, prea târziu) şi destui au avut şi puterea de a recunoaşte. Niciodată nu am spus că poporul greşeşte. Pentru că aşa ceva nu poţi admite în legătură cu poporul căruia îi aparţii. Pur şi simplu, nu poţi”, a precizat senatorul PSD.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se pot transforma contractele de închiriere în bombe cu ceas

    DOMNITORUL ALEXANDRU IOAN CUZA ESTE CEL CĂRUIA I SE DATOREAZĂ CODUL CIVIL DUPĂ CARE A FUNCŢIONAT ŢARA ÎN ULTIMA SUTĂ ŞI MAI BINE DE ANI. Deşi inovator pentru vremea sa, trecerea timpului a impus modificări. Iar în noua formă, recent adoptată, se pot regăsi capcane, spune Daniel Moreanu, director juridic al grupului Genesis Development. Grupul este cel mai important proprietar român de birouri din România, care deţine West Gate Park şi Novo Park; Moreanu coordonează departamentul juridic, care cuprinde şase oameni. El spune că noul Cod civil introduce o nouă instituţie, impreviziunea. Acesta se referă la faptul că toate contractele afectate de situaţii neprevăzute vor produce alte efecte decât cele stabilite iniţial de părţi. 

    Oficial, art. 1.241 din cod spune că „părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei. (2) Cu toate acestea, dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligaţiei, instanţa poate să dispună: a) adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor; b) încetarea contractului, la momentul şi în condiţiile pe care le stabileşte. (3) Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile numai dacă: a) schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului; b) schimbarea împre-jurărilor, precum şi întinderea acesteia nu au fost şi nici nu puteau fi avute în vedere de către debitor, în mod rezonabil, în momentul încheierii contractului; c) debitorul nu şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor şi nici nu putea fi în mod rezonabil considerat că şi-ar fi asumat acest risc; d) debitorul a încercat, într-un termen rezonabil şi cu bună-credinţă, negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a contractului”. Ce ascund aceste formulări?


    În cazul în care un contract de închiriere nu este tratat corespunzător, chiriaşul sau proprietarul pot ajunge în instanţă pentru a cere reducerea sau, după caz, mărirea chiriei. Or, evoluţia pieţei imobiliare, în sens pozitiv sau negativ, este aproape imposibil de estimat, punctează avocatul.

    Alţi specialişti mai spun că unele din problemele care se pot ivi în practică vor fi cauzate de interpretarea unor termeni de genul „caracter injust„, „împrejurări” sau „rezonabil”. Faptul că instanţele capătă libertatea de a dispune modificarea contractelor poate duce la lipsă de predictabilitate şi la crearea unei jurisprudenţe diferite.

    AMUZANT DIN PRIMA ZI. Dincolo de detaliile juridice, tânărul avocat, 31 de ani, se dovedeşte un vorbitor degajat şi glumeţ. Daniel Moreanu a urmat Facultatea de drept din cadrul Universităţii Bucureşti, iar aventura în domeniu a început încă din anul 4 de facultate. „Ţinteam să ajung magistrat, judecător, şi am avut un examen la drept comercial, care a fost foarte greu, şi am fost invitat în practică la David şi Baias, care este afiliată la PwC.”

    Sediul era aproape de facultate, în Piaţa Operei din Capitală, şi a acceptat. „A fost foarte amuzant în prima zi”, povesteşte el. A ajuns la sediul firmei la opt, era primul. „Nu era nimeni, în afară de o femeie de serviciu, care mi-a spus că oamenii vin abia pe la 9.30-10.„ Stagiul de practică a durat cam şase luni şi i-au plăcut atmosfera şi modul de lucru, dar şi colaborarea din cadrul echipei: oamenii întrebau, dezbăteau, „totul era foarte interesant din perspectivă juridică”.

    Or, în magistratură un astfel de mod de lucru nu prea există, fiecare judecător se preocupă de dosarele sale, iar asta i-a dat de gândit, spune Moreanu. La finalul facultăţii, în 2006, a primit mai multe oferte de muncă („cred că cinci”), dar a ales-o pe cea a casei de avocatură NNDKP. „A fost alegerea bună”, evaluează el.

  • Apararea drepturilor nepatrimoniale – Noul cod civil

    Plecand de la principiile constitutionale care privesc garantarea drepturilor si libertatile fundamentale ale persoanelor (astfel cum sunt enumerate in mod exemplicativ de art. 252 NCC – dreptul la viata, sanatate, integritate fizica si psihica, deminitate, intimitatea vietii private etc) si ajungand la libertatea de exprimare, legiuitorul a considerat oportun sa gaseasca un mijloc de control al modului de exercitare al acestor drepturi care desi par nu sunt in opozitie unul fata de altul.

    Necesitatea unei astfel de reglementari este data in primul rand de dezincriminarea faptelor de insulta si calomnie prin largirea dreptului la libera exprimare dar si de conceptia la nivel european in sensul ca dreptul la viata pivata este un drept absolut si intangibil.Pentru ca insa acest control nu putea fi delimitat in termeni foarte concreti, legiuitorul a lasat gestionarea acestei probleme in sarcina organelor judiciare care fiind sesizate de catre personale care se considera ca dreptul la viata pivata a fost atins, sa poata sa dispuna intr-o procedura de urgenta limitarea actiunilor respective.

    Astfel orice persoana care se considera vatamata in dreptul sau la demnitate sau viata privata va putea solicita instantei de judecata luarea unor masuri provizorii (art. 255 noul cod civil) sub aspectul interzicerea incalcarii / incetarea provizorie sau luarea masurilor necesare pentru a se asigura conservarea probelor. Luarea insa a acestor masuri cu caracter provizoriu pot fi dispuse de catre instanta de judecata doar daca se face dovada ca atingerile aduse drepturilor reclamate privesc actiuni ilicite actuale si iminente iar consecintele continuarii acestor actiuni va duce la crearea unui prejudiciu greu de reparat. Pentru ca in pactica s-ar putea ivi ocazii in care o persoan presupusa ca fiind lezata in privinta drepturilor nepatrimoniale ar putea abuza de aceasta prerogativa, legiuitorul a prevazut in mod expres ca in astfel de cazuri, persoana lezata va putea fi obligata sa depuna o cautiune care sa poata sa fie folosita de partea adversa daca in final se va dovezi ca actiunile catalogate ca fiind ilicite nu exista in realitate.

    Daca insa conditiile care impun luarea unor masuri provizorii nu sunt indeplinite sau pur si simplu persoana lezata nu considera oportun stoparea de indata a acestor actiuni, se poate oricum adresa aceleasi instante, in cadrul unei proceduri comune (art 253 noul cod civil), care in final sa constate atingerile aduse unui drept napatrimonial cu consecinta interzicerii savarsirii acelor faptelor ilicite (in cazul in care fapta este iminenta) respectiv incetarea si interzicerea pe viitor daca aceasta incalcare dureaza in timp.

    In toate aceste cazuri persoana prejudiciata este indreptatita sa solicite obligarea persoanei care se face vinovata de incalcarea drepturilor nepatrimoniale la o reparatie patrimoniala.Un caz particular, prin incidenta noilor dispozitii, il reprezinta exercitarea profesiei de jurnalist care in ciuda noilor reglementari nu sufera atingeri de substanta ci doar de forma. Art. 76 din Noul Cod Civil nu face decat sa ne confirme acest lucru prin faptul ca instituie o prezumtie de consimtamant din partea persoanei vizate de materialul realizat de jurnalist, in anumite situatii care pot fi apreciate ca acceptul persoanei ca acele informatii sa devina publice.

    Astfel atata timp cat persoana publica a permis ca anumite informatii despre viata proprie sa fie cunoscute de catre o persoana care activeaza in domeniul informarii publice (presa scrisa sau audivizual), nu s-ar putea retine ca divulgarea pe scara larga a acestor date ar putea constitui o atingere adusa vietii intime. Pe cale de consecinta jurnalistii trebui doar sa se asigure ca sursa acelor informarii este veridica si ca furnizarea informatiilor reprezinta acceptul persoanei vizate chiar daca acest accept nu este exprimat in mod direct.Concluzionad asupra scurtei analize, putem retine ca noile reglementari au rolul de a oferi o garantei in plus acordata drepturilor nepatrimoniale urmand sa fie sanctionata orice fapta ilicita indiferent de autorul acesteia.


    Av. Florin Dieac, Senior Associate Lawyer, Danila Petre si Asociatii