Tag: Cocos

  • Instanţa supremă a achitat-o pe Alina Bica în dosarul ANRP cu Dorin şi Alin Cocoş

    Totodată, instanţa a schimbat încadrarea juridică în cazul fostei şefe DIICOT din luare de mită în primire de foloase necuvenite şi au achitat-o şi pentru această infracţiune.

    În acest dosar, Alin Cocoş a fost achitat pentru complicitate la dare de mită în timp ce tatăl său, Dorin Cocoş, a fost condamnat la 3 ani şi o lună de închisoare cu executare, instanţa dispunând şi confiscarea de la acesta din urmă a sumei de 19 milioane de euro sau echivalentul în lei.

    Fostul deputat Cătălin Teodorescu a fost achitat pentru abuz în serviciu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dorin Cocoş va fi eliberat, după ce a executat o parte din pedeapsa primită în dosarul „Microsoft”

    „Admite contestaţia formulată de condamnatul Cocoş Dorin, împotriva sentinţei pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti. Desfiinţează sentinţa atacată şi, rejudecând cauza: (…) admite propunerea de liberare condiţionată formulată de Penitenciarul Bucureşti- Jilava cu privire la condamnatul Cocoş Dorin de sub efectul pedepsei de 2 ani şi 4 luni închisoare aplicată de Tribunalul Bucureşti (…)”, a decis, marţi, Tribunalul Ilfov.

    Decizia în cazul lui Cocoş este definitivă.

    El va fi eliberat din penitenciar după ce vor fi finalizate mai multe proceduri, el fiind aşteptat să iasă din închisoare marţi după-amiază.

    În 3 octombrie 2016, Dorin Cocoş a fost condamnat la doi ani şi patru luni de închisoare, în dosarul „Microsoft 1”.

  • Primele licitaţii cu spaţiile deţinute de Dorin Cocoş au dat peste cap piaţa imobiliară

    Pentru un spaţiu comercial de 52 mp situat pe bulevardul Ştefan cel Mare (nr. 5), preţul de pornire a fost stabilit la 340.800 de lei, echivalentul a 1.456 de euro/mp, dar a fost adjudecat la 877.000 de lei, echivalentul a 3.747 de euro/mp.

    Această cotaţie, de peste 3.700 de euro/mp, este cu cel puţin 50% mai mare decât nivelul solicitat de vânzători în anunţurile imobiliare pentru zonele centrală şi ultracentrală ale Capitalei.

    Spre exemplu, în zona Armenească preţurile solicitate sunt puţin peste 2.500 de euro/mp, în Piaţa Victoriei – sub 2.400 de euro/mp, iar în zona Ficusului chiar sub 2.000 de euro/mp.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primele licitaţii cu spaţiile deţinute de Dorin Cocoş au dat peste cap piaţa imobiliară

    Pentru un spaţiu comercial de 52 mp situat pe bulevardul Ştefan cel Mare (nr. 5), preţul de pornire a fost stabilit la 340.800 de lei, echivalentul a 1.456 de euro/mp, dar a fost adjudecat la 877.000 de lei, echivalentul a 3.747 de euro/mp.

    Această cotaţie, de peste 3.700 de euro/mp, este cu cel puţin 50% mai mare decât nivelul solicitat de vânzători în anunţurile imobiliare pentru zonele centrală şi ultracentrală ale Capitalei.

    Spre exemplu, în zona Armenească preţurile solicitate sunt puţin peste 2.500 de euro/mp, în Piaţa Victoriei – sub 2.400 de euro/mp, iar în zona Ficusului chiar sub 2.000 de euro/mp.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizie Microsoft: Gabriel Sandu -3 ani de închisoare, Gheorghe Ştefan-6 ani, Dorin Cocoş -2, 4 ani

    Fostul ministru Gabriel Sandu a fost condamnat la trei ani de închisoare, Dorin Cocoş la 2,4 ani şi Gheorghe Ştefan la şase ani de detenţie, în timp de omul de afaceri Nicoale Dumitru a primit o pedeapsă de 2,4 ani. Toate pedepsele vor fi executate, deficia fiind definitivă.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a dispus pedepse la închisoare cu executare în dosarul “Microsoft” pentru toţi cei patru inculpaţi cercetaţi în cauză, toţi urmând să fie încarceraţi după ce vor fi emise mandatele de punere în executare.

    Potrivit deciziei judecătorilor, fostul primar din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, va executa şase ani de închisoare, fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, trei ani de detenţie iar oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru câte doi ani şi patru luni.

    Omul de afaceri Dorin Cocoş a fost găsit vinovat pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, instanţa dispunând în cazul lui confiscarea a 9.000.000 de euro. Nicolae Dumitru a fost condamnat pentru trafic de influenţă, urmând să-i fie confiscaţi 2.050.000 dolari şi 1.000.000 de euro.

    Gheorghe Ştefan a fost condamnat pentru trafic de influenţă, instanţa hotărând confiscarea a peste trei milioane de euro. Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, a fost găsit vinovat de luare de mită şi spălare de bani, instanţa dispunând în cazul său confiscarea a peste două milioane de euro.

    La termenul de luni, cei patru le-au spus judecătorilor că regretă faptele, cerând pedepse cu suspendare.

    “Din primul moment când am fost chemat am oferit posibilitatea de a colabora la DNA. Iniţial mi-a fost refuzată. Susţin un denunt în care explic ce s-a întâmplat. Eu recunosc fapta, recunosc declaraţiile. De la ce porneste acest denunţ. 104 milioane de dolari între 2004-2008, este prejudiciu grupării transnaţionale Florica. Vă aduc la cunoştinţă că am făcut denunţ la Departamentul de Justiţie al SUA şi la Minsterul de Justiţie din Austria împotriva grupării Florică şi a directorilor Microsoft. Solicit să fie un motiv de micşorare a pedepsei mele şi acordarea uneia cu suspendare. Am făcut cereri exprese atât către ambasada SUA cât şi Austria să precizeze în ce fel s-au făcut intervenţii la mine. 460 din 2009 este Hotărârea de Guvern singura legală din afacerea Microsoft, toate celelalte hotărâri şi documente sunt ilegale. Îmi asum ceea ce spun. Eu ştiu acum că toate demersurile mele sunt inutile pentru că în timpul procesului am aşteptat milă şi îndurare, poate vine cu suspendare. Ar fi trebuit să nu fac asta ci să aduc toate documentele, să fac toate demersurile. Toţi miniştrii aveau directive clare de la partide. Cine se angajează, unde se angajează. Eu recunosc tot în faţa Înaltei Curţi. Recunosc că am pretins şi primit cele peste două milioane. I-am pretins pentru plata campaniei electorale din 2009”, a spus Gabriel Sandu în ultimul cuvânt.

    “Jur cu mana pe Biblie că regret din tot sufletul, dar nu cred că le mai pot îndrepta decât printr-o atitudine adecvată. Îmi pare rau pentru ce am facut, sigur nu voi mai face niciodată acest lucru. Am crezut că o mare afacere cu Microsoft nu e un lucru rău, am greşit. Aşa să-mi ajute Dumnezeu”, a declarat Dorin Cocoş în faţa instanţei.

    “Mă consider vinovat şi merit o pedeapsă. Dar cred că o încadrare corectă ar fi cea din art 13. Cu mâna pe Biblie jur că nu am pretins şi nu am luat din afacerea Microsoft niciun cent, niciun cent nu a ajuns la mine. Sunt vinovat pentru că am exercitat influenţă asupra lui Gabriel Sandu, regret. Vreau să colaborez în continuare, să stabilim unde au ajuns sumele de bani. Sunt vinovat, merit o pedeapsă. Dacă aş fi cunoscut legile cum le ştiu acum nu aş fi fost în faţa dumneavoastră” , Gheorghe Ştefan judecătorilor.

    “Regret profund pentru comiterea faptelor. (…) Am doi băieţi de 25 şi 26 de ani”, le-a spus judecătorilor plângând Nicolae Dumitru. Avocatul său le-a cerut judecătorilor dispunerea unei pedepse cu suspendare.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a dat prima decizie în dosarul “Microsoft” în luna martie a acestui an, trei dintre cei cercetaţi, Dorin Cocoş, Gabriel Sandu şi Gheorghe Ştefan, primind condamnări cu executare, în timp ce omul de afaceri Dumitru Nicolae a primit o pedeapsă cu suspendare.

    Oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae, precum şi fostul primar Gheorghe Ştefan şi fostul ministru Gabriel Sandu au fost trimişi în judecată, în 23 martie, în dosarul “Microsoft”.

    Potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi pretins şi primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de Florică încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Totodată, potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

  • DOSARUL MICROSOFT: Dorin Cocoş şi fostul ministru Gabriel Sandu, câte doi ani de închisoare. Gheorghe Ştefan a primit trei ani

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a dat prima decizie în dosarul “Microsoft”, astfel că trei dintre cei cercetaţi, Dorin Cocoş, Gabriel Sandu şi Gheorghe Ştefan, au primit condamnări cu executare, în timp ce omul de afaceri Dumitru Nicolae a primit o pedeapsă cu suspendare.

    Omul de afaceri Dorin Cocoş a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, instanţa dispunând confiscarea a peste trei milioane de euro în cazul acestuia.

    Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, a fost condamnat la doi ani de detenţie pentru de luare de mită şi spălare de bani, instanţa dispunând în cazul său confiscarea a peste două milioane de euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alin Cocoş şi-a recunoscut faptele în dosarul “Bica 1”. Elena Udrea, chemată ca martor

    Alin Cocoş a fost audiat vineri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), în dosarul în care este judecat alături de tatăl său Dorin Cocoş, de fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi de foşti membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii (ANRP), pentru fapte de corupţie în legătură cu soluţionarea unor cereri de desăgubire ale omului de afaceri Gheorghe Stelian.

    Acesta a arătat, în faţa instanţei, că recunoaşte acuzaţiile care i se aduc de către anchetatori şi doreşte să fie judecat prin procedura simplificată, la fel cum au cerut, anterior, Dorin Cocoş şi Ionuţ Mihăilescu, fostul consilier al Alinei Bica. Cererea celor trei a fost însă amânată de magistraţi, până după ce vor fi audiaţi toţi inculpaţii şi martorii şi vor fi administrate probele.

    Alin Cocoş le-a spus magistraţilor cum l-a cunoscut pe Ionuţ Mihăilescu şi cum a ajuns să vândă terenul de la Snagov, din care o parte ar fi fost primită de Alina Bica. El a precizat că Ionuţ Mihăilescu s-a arătat interesat să cumpere proprietatea, împreună cu mai mulţi prieteni, printre cumpărători aflându-se şi fosta şefă a DIICOT.

    În declaraţia sa, Alin Cocoş a mai arătat că, iniţial, a dorit să vândă terenul de la Snagov cu 200.000 de euro, dar tatăl său i-a spus să îl vândă cu 100.000 de euro mai puţin.

    “La una dintre întâlniri a participat şi tatăl meu. Ionuţ Mihăilescu mi-a spus că nu are decât 100.000 de euro, dar a menţionat că printre cumpărători era şi Alina Bica. Tatal meu a acceptat preţul. Ulterior, l-am întrebat pe tatăl meu de ce face acest gest. El mi- a spus textual că are o obligaţie faţă de Alina Bica, de când ea era la ANRP. Ulterior, mi-a spus că obligaţia era legată de o despăgubire primită de Gheorghe Stelian. Am acceptat preţul pentru că tot ce am datorez tatălui meu. Dacă îmi spunea să vând cu 20.000 de euro, aşa făceam”, a declarat Alin Cocoş, în faţa magistraţilor instanţei supreme.

    Dorin Cocoş a confirmat şi el, în faţa judecătorilor, că i-a spus fiului său că are o obligaţie faţă de Alina Bica şi, dacă este cazul, să-l lase pe Mihăilescu să plătească terenul în rate.

    Totodată, la termenul de vineri, avocaţii Alinei Bica au solicitat judecătorilor să dispună audierea Elenei Udrea în calitate de martor, pentru a arăta dacă SRI a pus presiune pe fosta şefă a DIICOT.

    Instanţa supremă a stabilit un nou termen al procesului pentru 23 octombrie.

    În dosarul “Bica 1” sunt judecaţi, pentru abuz în serviciu, opt foşti membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor – fosta şefă a DIICOT Alina Bica, în calitate de fost reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, Crinuţa Dumitrean, Sergiu Ionuţ Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Lăcrămioara Alexandru, Oana Vasilescu şi Dragoş George Bogdan. Evaluatorul Emil Nuţiu şi omul de afaceri Gheorghe Stelian sunt acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

    Cei opt foşti membri ai Comisiei din ANRP sunt acuzaţi că i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Alina Bica mai este judecată, în acelaşi dosar, şi pentru luare de mită şi abuz în serviciu, fapte de care a fost acuzată iniţial în dosarul “Bica 2”. În urma unei decizii a instanţei supreme, dosarul “Bica 1” include toate acuzaţiile aduse Alinei Bica pentru fapte pe care le-ar fi săvârşit ca membru în comisia ANRP, precum şi acuzaţiile faţă de Dorin şi Alin Cocoş şi Ionuţ Mihăilescu.

    Omul de afaceri Dorin Cocoş este judecat pentru două fapte de trafic de influenţă şi dare de mită, iar fiul acestuia Alin Cocoş, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită. Procurorii DNA i-au trimis în judecată şi pe Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al lui Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoş, pentru complicitate la luare de mită (două fapte).

    Dorin Cocoş este acuzat că, în schimbul influenţei exercitate asupra Alinei Bica şi a altui membru al Comisiei Centrale a ANRP, ar fi pretins şi primit, în perioada de după 17 ianuarie 2011, de la Gheorghe Stelian, beneficiarul drepturilor litigioase, denunţător în cauză, suma de 10 milioane de euro, cu condiţia să-i asigure rezolvarea dosarului de despăgubire.

  • Cocoş l-a denunţat pe Niculae că voia să-i cumpere influenţa la nivel politic cu un milion de euro

    Potrivit unor surse judiciare, care citează din actele anchetatorilor DNA din dosarul de evaziune şi spălare de bani al lui Ioan Niculae, acesta a fost denunţat de omul de afaceri Dorin Cocoş.

    În paralel cu urmărirea penală în cauza de evaziune fiscală şi spălare de bani “au rezultat şi alte aspecte infracţionale similare care au fost conexate la acest dosar în care se fac percheziţii la Ioan Niculae”, mai spun sursele citate.

    Astfel, în denunţul formulat, Dorin Cocoş a arătat că, în perioada 2008 – 2009, Ioan Niculae, pentru a obţine subvenţii necesare derulării activităţii firmei sale, i-a cerut sprijinul, în sensul de a influenţa funcţionari publici şi demnitari, ce activau în diferite instituţii publice, în vederea elaborării unei hotărâri de Guvern prin care să fie acordate subvenţii pentru îngrăşăminte din producţia internă.

    Potrivit surselor citate, un astfel de act normativ ar fi condus la subvenţionarea indirectă a combinatelor controlate de Niculae, care se ocupau la acel moment de circa 90% din producţia internă de îngrăşăminte.

    Potrivit spuselor sale, Cocoş urma să fie recompensat financiar pentru aceste demersuri cu suma de 1.000.000 euro.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au făcut, joi, 11 percheziţii în Bucureşti, Teleorman şi Prahova, la locuinţe şi sedii de firme ale omului de afaceri Ioan Niculae, într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, prejudiciul depăşind două milioane de euro.

    DNA a arătat, într-un comunicat de presă, că se efectueză cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi economice – evaziune fiscală şi spălare de bani – care ar fi comise în perioada 2008 – 2009.

    Potrivit unor surse judiciare, anchetatorii au percheziţionat domiciliul actual al lui Ioan Niculae, din municipiul Zimnicea, reşedinţa acestuia din judeţul Teleorman, din apropiere de Zimnicea, denumită domeniul Făţana, ce cuprinde un grup de trei clădiri principale şi dependinţe, între care se află şi casa de vânătoare a acestuia, precum şi reşedinţa din staţiunea prahoveană Buşteni a omului de afaceri.

    Totodată, au fost făcute percheziţii şi la fostul domiciliu al lui Niculae, din Sectorul 1 al Capitalei, la sediul social şi la punctul de lucru declarate de societatea Intervit SRL din Teleorman, la sediul social al societăţii Interagro din Sectorul 2 al Capitalei, la punctul de lucru şi la sediul social al Interagro din Zimnicea.

    Ioan Niculae execută, din 2 aprilie, pedeapsa de doi ani şi şase luni de închisoare, primită în dosarul “Mită la PSD”.

    În acelaşi dosar au fost condamnaţi Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Bărac, la doi ani şi şase luni cu executare.

    Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

    Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

    În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), arătau procurorii în rechizitoriu.

  • „Ne-ai încurcat socoteli de sute de milioane de euro. Ai grijă pe unde traversezi!” Acest om care a făcut un bine uriaş bucureştenilor, ameninţat azi cu moartea de mafia imobiliară

    Un om ambiţios care a decis să lupte, când toţi credeau că nu mai e nicio şansă. A reuşit să facă faţă marilor rechini imobiliari, ajutaţi de Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea.

    La 49 de ani, acest român a făcut ceva unic de care beneficiază toţi cei două milioane de locuitori ai Bucureştiului. Cine este acest adevărat erou al zilelor noastre şi cine sunt rechinii pe care a reuşit să-i deranjeze:

    Sportul românesc, în stare de ŞOC! „Ne-ai încurcat socoteli de sute de milioane de euro. Ai grijă pe unde traversezi!”

  • Martor în dosarul ANRP: Raport de expertiză, întocmit cu ajutorul avocatului Radu Pricop

    O martoră din acest dosar le-a spus anchetatorilor că raportul de expertiză l-a întocmit în 2008, la solicitarea lui Valentin Vişoiu prin avocaţii Radu Pricop şi Florin Barbu.

    “Mi-au fost puse la dispoziţie copii după toate actele menţionate în acest raport de expertiză, copie după planul moşiei Ivan Grueff din anul 1924 cu semnături şi ştampile de la arhivă, planurile cadastrale la 500 şi 2.000, diverse ediţii menţionate în raport, din baza mea de date şi obţinute de-a lungul timpului de la Cadastrul Bucureşti”, a povestit martora.

    Conform sursei citate, toate aceste acte i-au fost puse la dispoziţie de Florin Barbu şi de avocatul Radu Pricop.

    “Precizez că nu îi cunoşteam dinainte, ci aceştia au venit la mine acasă şi mi-au solicitat să efectuez această expertiză. (…) Pe lângă documentele puse la dispoziţie de către persoanele care mi-au solicitat efectuarea expertizei, am avut la dispoziţie planuri cadastrale scara 1-500 şi scara 1-2000 conforme cu baza de date a Oficiului de Cadastru Bucureşti”, a povestit martora.

    Afirmaţia martorei a fost făcută în dosarul în care fostul şef al ANI, Horia Georgescu, şi parlamentarii Theodor Nicolescu şi Marko Attila au fost trimişi în judecată, fiind acuzaţi de DNA că au aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

    În acelaşi dosar trimis în faţa instanţei, Dorin şi Alin Cocoş au făcut mai multe denunţuri.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a opt persoane care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul ANRP, precum şi a patru inculpaţi care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi.

    Astfel, în faţa instanţei vor ajunge deputatul Theodor Nicolescu, aflat în arest preventiv, pentru faptele comise în perioada în care a fost vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. El este acuzat de luare de mită în formă continuată şi abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

    Procurorii i-au trimis în judecată şi pe Ingrid Zaarour, fosr preşedinte al ANRP, cercetată sub control judiciar, pe Mihnea-Remus Iuorp, Ingrid-Luciana Popa-Mocanu, foşti vicepreşedinţi ai ANRP, Horia Georgescu, toţi trei arestaţi în prezent. În faţa magistraţilor vor ajunge şi Remus-Virgil Baciu, condamnat definitiv la pedeapsa închisorii pentru corupţie în altă cauză, fost vicepreşedinte al ANRP, Marko Attila, fost secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru relaţii interetnice, precum şi Constantin-Cătălin Canangiu, arestat preventiv, pentru faptele comise în perioada în care era reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice.

    Toţi cei şapte vor fi judecaţi pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

    De asemenea, au fost trimişi în judecată şi experţii evaluatori Gheorghe Vişoiu şi Alexandru-Florin Hanu, Neculai Nistor şi Dorin-Cornel Drulă. Primii doi sunt arestaţi preventiv, iar ultimii doi sunt arestaţi la domiciliu. Cei patru vor fi judecaţi pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul. În plus, Alexandru-Florin Hanu este acuzat şi de luare de mită.

    “Prin acţiunile sau inacţiunile lor intenţionate, cei 12 inculpaţi din prezenta cauză au produs un prejudiciu bugetului statului român în cuantum de 84.588.304 euro”, conform anchetatorilor.

    Procurorii au pus sechestru asigurator asupra mai multor sume de bani şi bunuri ce aparţin acuzaţilor din acest caz şi au confiscat cele 6,2 milioane de lei de la Nicolescu şi suma de 10.000 euro de la Hanu, bani pe care i-ar fi luat cei doi drept mită.

    Dosarul se va judeca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.