BusinessMagazin

Tag: coach

  • Opinie Lilia Dicu: Beneficiile coaching-ului pentru “oamenii-orchestră”, antreprenorii

    Lilia Dicu este daring executive coach şi este doctor în filologie şi deţine un masterat în programare neurolingvistică.

    Cel mai frecvent, antreprenorii îşi doresc de la un coach să îi ajute să îşi crească afacerea din punct de vedere financiar. Însă mărirea business-ului este abia obiectivul final la care ajung antreprenorii care apelează la coaching profesionist. Înainte de a ajunge în acest punct, coaching-ul ajuta antreprenorul să atingă nişte obiective intermediare absolut necesare pentru a ajunge la obiectivul final. Coaching-ul îi ajută să îşi construiască sau să îşi clarifice viziunea, strategia si paşii tactici, îi ajută să urmărească în timp real lucrurile pe care le-au pus pe hartie şi sunt martorii implementării, transformările şi evenimentele întâmplându-se chiar sub ochii lor.

    Aflându-se în procesul de coaching, antreprenorii învaţă să se detaşeze, să priveasca lucrurile dintr-o altă perspectivă, să se uite la competiţie, să vadă ce nu funcţionează în afacerea lor, cum să reinvestească relaţiile, cum să îşi ajute personalul, să se dezvolte şi să “performeze”. Mai ales când vorbim despre organizaţii de tip family business, unde ataşamentul faţă de afacere este cu atât mai mare, cu cât relaţiile personale sunt suprapuse cu cele profesionale. Coaching-ul se dovedeşte extrem de util pentru că le oferă susţinerea necesară să observe cu mai multă claritate felul în care funcţionează şi cum se împleteşte multitudinea de roluri.

    Cel mai des m-am confruntat cu regretul şi remuşcările pe care antreprenorii le proiectează asupra lor în momentul în care revizitează o decizie pe care au luat-o la un moment dat; “dacă ştiam atunci…”, “dacă făceam atunci…” sunt gândurile constante pe care le are un antreprenor. Antreprenorii rareori realizează singuri că decizia pe care au luat-o a fost într-adevăr cea mai potrivită la momentul respectiv, pentru că a fost luată cu resursele şi cunostinţele de care dispuneau în contextul dat. A fi conştient de aceste lucruri înseamnă a analiza toate oportunităţile, a le privi detaşat şi a lua uneori decizii care, indiferent de cât de dureroase se dovedesc, sunt adoptate şi privite ca fiind cele mai bune pentru acel moment. La această conştientizare ajung prin intermediul coaching-ului antreprenorii.

    Coaching-ul pentru antreprenori este, în consecinţă, adaptat nevoilor şi problemelor specifice ale acestora. Chiar dacă antreprenorii îşi permit să fie mai flexibili şi să ia singuri decizii pe care să le aplice imediat, implicarea lor directă în afaceri poate să le creeze şi dificultăţi mai greu de rezolvat tocmai pentru că ei sunt, de obicei, în centrul tuturor lucrurilor. Astfel, ei pot ajunge să neglijeze oamenii din jur sau să nu le ofere susţinerea necesară pentru a creşte foarte repede sau foarte bine, poate pentru că nu le dau spaţiu suficient să îşi gestioneze singuri responsabilităţile sau, pur si simplu, pentru că sunt atât de ataşaţi de ceea ce fac, încât pierd claritatea imaginii de ansamblu.

    Ca şi în alte arii, coaching-ul în zona antreprenorială este, în primul rând, axat pe rezultate specifice, pe nevoia de a obţine cât mai repede aceste rezultate şi pe particularităţile business-ului fiecărui antreprenor. De exemplu, faţa de angajaţii din companiile multinaţionale, antreprenorii au o libertate mai mare de a schimba lucrurile, mai ales când sunt convinşi că schimbarea este necesară pentru succesul business-ului lor. Ceea ce le simplifică foarte mult capacitatea de a îmbrăţişa schimbarea este faptul că nu e nevoie să aştepte ca un întreg sistem să se mişte odată cu ei şi să obţină toate aprobările de la diferitele niveluri pe care le are de obicei o organizaţie multinaţional sau internaţională.

    Totuşi, puţini antreprenori ajung la un coach, pentru că, de obicei, află mai greu că există astfel de profesionişti care îi pot ajuta să ajungă la rezultatele pe care şi le doresc. De ce? Pentru că, spre deosebire de oamenii din multinaţionale, cărora cele mai eficiente instrumente de dezvoltare le sunt puse la dispoziţie în mod planificat, prin alocarea unor bugete considerabile, antreprenorii nu au încă un precedent cunoscut pe scara larga despre cum poate fi utilizat coaching-ul în business-ul antreprenorial. De cele mai multe ori, ei nu au pe cineva care să îi informeze şi să le prezinte opţiunile şi instrumentele de ultimă oră în materie de dezvoltare, iar într-un mediu organizaţional există de obicei o istorie de succes pentru programele de coaching.

    Cu toate acestea, în momentul în care realizează beneficiile coaching-ului, antreprenorii sunt dispuşi să investească în programe de coaching şi se dovedesc a fi printre cei mai pasionaţi şi dedicaţi oameni cu care poate lucra un coach. Astfel, determinarea şi pasiunea îi susţin să ajungă la rezultatele excepţionale pe care ei le doresc.

  • Viaţa de după business

    În celebrul serial Nip/Tuck apare la un moment dat un personaj extrem de interesant, cu un comportament adesea psihotic, dar suficient de şarmant încât să atragă atenţia privitorilor. Se numeşte Ava, iar rolul său era cel al unui life coach cu “apucături” New Age, care leagă şi dezleagă destine şi care utilizează metode mai mult sau mai puţin ortodoxe pentru a pune ordine în viaţa cursanţilor săi. Un personaj rece şi tăios care stârneşte în mod cert curiozităţi asupra unei meserii care cu greu poate fi încadrată într-o definiţe cuprinzătoare.

    În viaţa reală şi la mii de kilometri distanţă, adică în România, o carieră în coaching arată cu totul diferit. Oana Stîngă a intrat recent în această branşă după 15 ani petrecuţi în mediul corporatist. Cunoaşte, aşadar, îndeaproape problemele cu care se confruntă cursanţii săi, dar ştie mai ales care sunt pârghiile prin care poate să le capteze atenţia şi să ajungă să-i influenţeze. Şi-a început cariera în publicitate, în cadrul grupului de comunicare Lowe, după care a urmat un program de Master of Business Administration, iar ultimii opt ani i-a petrecut în industria farma. Lucra atunci când a început să fie interesată de ideea de a deveni coach şi când a început cursurile de formare în domeniu. Mai mult decât atât, era ea însăşi manager şi conducea o echipă de 20 de oameni – ştia, deci, care sunt provocările cu care se confruntă un om într-o astfel de funcţie şi cât de important este să aibă competenţele potrivite. Cursurile sale de coaching au durat un an şi au costat aproximativ 3.000 de euro, dar spune că a meritat fiecare ban pentru că este foarte pasionată de noua sa profesie.

    Acum este coach cu acte în regulă şi, după o vreme în care a făcut exclusiv life coaching, se pregăteşte să-şi formeze şi primele grupuri pentru business coaching. Ţinteşte pentru început specialiştii din companiile farma pentru că este industria pe care o cunoaşte cel mai bine, însă, în timp, plănuieşte să se extindă asupra mai multor domenii. Bankingul este unul dintre sectoare vizate şi asta pentru că băncile sunt instituţii mari, extrem de bine segmentate şi stratificate, ceea ce implică şi existenţa unui număr relativ mare de manageri. Adică de potenţiali clienţi pentru un coach. “Participanţii unei sesiuni de business coaching sunt, în general, middle şi top manageri, iar rolul meu nu este să îi învăţ mai mult din punct de vedere profesional, ci să îi ajut să se dezvolte pe altă zonă de aptitudini, cum ar fi să ştie să ofere feed-back, cum să aibă încredere în ei, cum să fie mai concentraţi pe business”, spune Oana Stîngă.

    În esenţă, o sesiune de business coaching este tot un soi de training, durează în medie două zile, iar programa este construită pe un model piramidal, la sfârşitul căruia este desăvârşită aptitudinea, comportamentul sau cunoştinţa pe care un anumit manager vrea să o dobândească. O astfel de sesiune nu se desfăşoară însă într-un grup mai mare de 15 persoane, iar uneori şedinţele se fac exclusiv între coach şi un singur coachee, aşa cum se numesc cursanţii. Preţul unei şedinţe de o oră variază între 100 şi 500 de euro, atunci când este făcută cu un singur coachee, iar pentru un grup de 12 manageri tariful este de 4.500-5.000 de euro pe şedinţă.

    Faţă de anii trecuţi, coach-ii au fost nevoiţi să-şi ajusteze în scădere tarifele, iar în tarifare contează foarte mult ce pachete de servicii sunt accesate de către clienţi, care este amplitudinea proiectelor derulate, dar şi “bagajul cu care clientul individual pleacă în această călătorie cu scop bine definit”, spune Mihaela Feodorof, managing partner al companiei de consultanţă YourWay şi coach, la rândul său.

  • Cu managerul la coach

    Pe canapea sau la birou, nici nu conteaza unde are loc “antrenamentul” managerilor. Cum nu conteaza nici trecutul, nici viitorul lor. De fapt, managerii romani investesc chiar si 180.000 de euro doar pentru
    a putea discuta cu un coach despre cum sa traiasca prezentul.

    Primul meu contact cu coaching-ul dateaza din 1998, cand l-am avut drept coach pe Alain Cardon, in prezent Master Coach la ICF (Federatia Internationala de Coaching)”, dezvaluie Catalin Ionescu, presedintele Codecs, despre experienta pe care a avut-o. Dar coaching-ul a aparut in lume de peste 15 ani, iar de 10 ani se dezvolta exponential, pentru ca gandirea de business s-a dezvoltat foarte mult. “Managerii vor sa gaseasca solutiile lor la problemele pe care le au, nu sa aplice niste solutii impuse de altcineva”, este de parere Mihai Stanescu, business & life coach la RoCoach, companie pe care a infiintat-o in 2003, fiind si singurul membru roman al International Federation Coach (ICF – principalul organism care reprezinta profesia de coach).
    Ionescu spune ca a inceput sa faca sedinte de coaching in momentul in care a inteles cum functioneaza si la ce rezultate te poti astepta. “Se vad rezultatele mai ales la lucrul in echipa, chiar daca am participat la un numar redus de sedinte de coaching pe an”, spune acesta. Ionescu a lucrat si cu Mihai Stanescu mai bine de un an, iar de-a lungul a 3-4 ani a investit in coaching peste 180.000 de euro. “La nivel personal suma a fost decenta, dar si evremurilee erau altele. Acum tarifele sunt mai mari si este normal sa fie asa. Oricum cateva mii de euro pe an este absolut normal sa-ti permiti sa investesti in dezvoltarea ta, mai ales daca ai pretentia ca ai atins un nivel inalt profesional si/sau social”, spune Ionescu.

    Randamente de 500%
    Este profitabil sa investesti in coaching? Potrivit studiilor de specialitate, da. Dar multi sunt de parere ca este foarte greu sa stabilesti profitabilitatea acestei investitii. “In lume s-au facut diverse studii cu privire la profitabilitatea coaching-ului si, potrivit acestora, randamentul de recuperare a investitiei este de 200-300%, iar uneori depaseste 500%. Dar coaching-ul lucreaza cu lucruri intangibile, astfel ca este foarte greu de masurat profitabilitatea unei astfel de investitii”, este de parere Mihai Popa-Radu, executive coach la Seeds for Success, compania pe care a fondat-o in anul 2005 si membru al European Coaching Institute (o alta organizatie profesionala, mai mica decat ICF). Ionescu crede de asemenea ca este destul de dificil de masurat profitabilitatea coaching-ului. Nu stie cat a castigat investind in coaching, dar spune ca, cel putin, si-a recuperat investitia.
    “A-ti pune problema recuperarii investitiei este foarte bine. Evident ca eu consider ca mi-am recuperat-o, desi uneori e greu de pus o valoare in dreptul unui rezultat precum: eM-am lasat de fumate.
    Ce pret are sanatatea? Pentru unii, niciunul. Ce pot sa spun este ca nu este ieftin, desi este un proces ce se adreseaza oricui, nu doar directorilor sau sefilor de companii. Dar daca ar fi ieftin, putine ar fi si rezultatele obtinute”, spune Ionescu.

    Autodescoperirea
    Cea mai simpla definitie a coaching-ului ar fi: o tehnica de dezvoltare la nivel personal sau profesional. Insa inca se mai face confuzia intre coaching, training sau consultanta. Mai mult, un coach poate fi confundat adesea cu un psiholog. Si chiar daca cei doi coach-i, Mihai Popa-Radu si Mihai Stanescu, au si studii psihologice, pentru a practica aceasta meserie au urmat cursurile de specialitate ale unor scoli din strainatate si au fost acreditati de una din cele doua asociatii internationale de coaching – ICF sau ECI. “Coaching-ul este o modalitate prin care, interactionand cu un client, acesta se poate cunoaste mai bine”, este definitia data de Mihai Popa-Radu. Mihai Stanescu face o analogie cu fenomenul Internet cand incearca sa defineasca aceasta activitate care devine un trend la nivel mondial. “Coaching-ul presupune o relatie noua si, la fel ca Internetul, a luat amploare foarte repede”, spune acesta. “Coach-ul se uita la felul in care clientul sau face lucrurile, nu la ce face – ce face este responsabilitatea lui”, adauga Stanescu. “Menirea unui coach nu este aceea de a da sfaturi, care este mai degraba rolul unui consultant, ci de a pune intrebari pertinente care sa-l faca pe client sa se descopere si sa isi dea propriile raspunsuri la problemele pe care le are”, completeaza Popa-Radu. Cei doi coach-i cred ca intr-o relatie de coaching este foarte importanta increderea clientului in coach-ul lui si lipsa de prejudecati a acestuia din urma pentru ca, spune Stanescu, “un coach nu judeca actiunile clientilor”. “Spre deosebire de training, coaching-ul da posibilitatea individului de a determina singur ceea ce este mai bine pentru el, la un nivel foarte personal. Coach-ul trebuie sa lucreze cu eintreaga persoanae pentru a putea ajuta fiecare client sa fie mai bun ca om si ca businessman”, potrivit MetrixGlobal, o firma care a facut un studiu de masurare a profitabilitatii investitiei in coaching.

    300 de euro sedinta
    De ce investesc managerii in coaching? “Pentru ca este eficient”, este raspunsul lui Stanescu. Iar aceasta eficienta s-ar scrie in cifre astfel: randamentul investitiei incepe de la 150%, spre deosebire de training – 75-80 de procente. De altfel, 96% dintre clienti apeleaza din nou la coaching cand se confrunta cu alte probleme (potrivit unui studiu facut de ICF). Cand ai o problema sau ti se pare ca ai o problema, coach-ul te ajuta sa o definesti mai bine, sa o plasezi in spectrul preocuparilor corect, sa generezi solutii si planuri de actiune. Dupa care sa stabilesti impreuna cu el, cum masori rezultatele interventiei, cand si cu ce indicatori. “In felul acesta am facut unele schimbari in firma, asa mi-am schimbat fundamental stilul de management si chiar un anume fel de a privi viata”, marturiseste Ionescu.
    O sedinta de coaching poate dura intre 45 de minute si 2 ore, in functie de problemele clientilor. Si tot in functie de motivele pentru care un manager apeleaza la un coach, se stabileste si tariful pe sedinta, care poate varia intre 120 si 300 de euro.
    La fel variaza si durata unui “tratament”. Spre exemplu, pentru o problema de time management se fac intre 8 si 12 sedinte, iar pentru schimbare de comportament este nevoie de mult mai multe sedinte. “Totusi, pentru ca sedintele de coaching sa dea rezultate este nevoie de regularitate si continuitate”, spune Stanescu. Dar si aceasta regularitate este relativa, pentru ca sunt clienti care fac sedinte de coaching saptamanal, in timp ce altii stau de vorba cu un coach o data pe luna, dupa cum au declarat Popa-Radu si Stanescu. Sedintele de coaching pot fi individuale, de grup sau de echipa.
    “Diferenta dintre grup si echipa este aceea ca grupul poate fi format din oameni care nu lucreaza neaparat impreuna dar care au o problema comuna, in timp ce echipa este formata de oameni care lucreaza impreuna”, spune Stanescu. Popa-Radu prefera insa sedintele individuale, deoarece o sedinta de coaching in grup presupune ca toti participantii sa doreasca sa se deschida in fata celorlalti participanti. De altfel, Popa-Radu crede ca un manager nu poate juca rolul de coach cu angajatii sai pentru ca “nu poate exista acea deschidere si incredere din partea angajatilor, iar managerul nu poate fi lipsit de prejudecati in legatura cu subalternii sai”.

    Coach, consilier sau terapeut?
    Exista cazuri in care un client poate renunta la coaching, iar motivele sunt legate de dorinta clientului de a se schimba, unii dintre ei realizand pe parcursul relatiei de coaching ca nu sunt pregatiti pentru o schimbare, sau de realizarea coach-ului ca respectivul client are nevoie de un alt fel de “ajutor” precum consilier sau terapeut. Dar la fel de bine si un coach poate renunta la clientul sau in cazul in care acesta nu-si respecta obligatiile contractuale sau atunci cand coach-ul crede ca acel client poate deveni dependent de procesul de coaching. In plus, un coach poate refuza colaborarea cu un client in conditiile in care isi da seama ca intentia clientului nu este cea enuntata, avand alte motive care l-au determinat sa apeleze la un coach si nu faptul ca doreste intr-adevar sa schimbe ceva.

    Cand se renuntala coaching?
    atunci cand obiectivul propus a fost atins
    cand se realizeaza, la un moment dat, ca de fapt clientul nu este pregatit pentru a realiza schimbarea necesara pentru atingerea obiectivelor propuse
    cand, de comun acord cu coach-ul, concluzioneaza ca are nevoie de serviciile unui terapeut/consilier etc.
    cand clientul nu isi onoreaza angajamentele (prin nerespectarea programului de intalniri ?si/sau prin neimplicarea serioasa in procesul de coaching, cand nu isi respecta obligatiile financiare), in acest caz coach-ul fiind cel care renunta la relatia de coaching
    atunci cand sesizeaza crearea unei posibile relatii de dependenta a clientului de procesul de coaching

    Interviu cu un coach

    In momentul in care un manager isi da seama ca are nevoie de un coach, ar trebui sa stie ce anume sa il intrebe pentru a fi sigur ca alege un coach “real” (acreditat, cu studii de specialitate). Sunt multi oameni care se dau drept coach-i, dar care nu sunt acreditati sau care practica coaching-ul ca activitate conexa – gen terapie, consultanta, resurse umane, training etc., nu ca activitate de sine statatoare. Astfel, Mihai Popa-Radu, executive coach la Seeds for Success, propune 10 intrebari pe care un manager ar trebui sa le adreseze unui coach pe care doresc sa-l selectioneze:

    De cata vreme practica coaching-ul ca activitate de sine statatoare si remunerata ca atare?
    Cum descrie coaching-ul si cum prezinta diferentele intre coaching si alte discipline conexe (gen terapie, consultanta, consiliere, training etc.)?
    Pe ce tip de coaching s-a specializat si in ce fel (life coaching vs. executive/business coaching)?
    Care este diferenta intre ele si ce l-a determinat sa aleaga?
    Ce forme de instruire specifice pe coaching a urmat?
    Cati clienti platitori a avut pana acum? Cati clienti platitori are in momentul de fata?
    Cate ore platite de coaching are la activ?
    Cam care este durata medie a unui contract de coaching…(atat ca numar de ore cat si ca numar de saptamani)?
    Ce referinte de la clientii actuali sau din trecut poate oferi?
    In ce situatii clientii au renuntat la coaching?
    In cazul unui executive coach, intrebati ce experienta practica de management/leadership are (daca si ce pozitii de management a detinut, ce tipuri de echipe a condus, ce provocari profesionale relevante a intampinat si cum le-a rezolvat).
    In ce conditii nu accepta un client?