BusinessMagazin

Tag: CNIPMMR

  • Sondaj: Jumătate dintre antreprenori se plâng de funcţionarea defectuoasă a platformei e-factura

    Jumătate dintre antreprenori se plâng de funcţionarea defectuoasă a platformei e-factura, iar peste 60% dintre ei de costurile cu noile obligaţii de conformare, arată un sondaj realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

    La întrebarea „Care sunt principalele două probleme pe care le întâmpinaţi legate de e-factura?”, 62,5% dintre antreprenorii chestionaţi au menţionat creşterea costurilor cu noile obligaţii de conformare pentru e-factură, iar 50,5% s-au plâns de funcţionarea defectuoasă a platformei e-factura gestionată de ANAF. 40,5% dintre respondenţi au spus că operarea dificilă a platformei constituie principala problema în legătură cu e-factura, menţionându-se ca exemple frecvente false erori la încărcarea facturilor, interfaţa platformei care nu este intuitivă şi nu oferă suficiente informaţii pentru utilizarea şi verificarea facilă a facturilor, se arată într-un comunicat al CNIPMMR.

    De asemenea, în cadrul răspunsurilor libere se remarcă un număr mare de antreprenori care declară că nu au competenţe digitale/nu ştiu să utilizeze o platformă informatică.

    La întrebarea dacă se consideră că e-factura îşi atinge scopul de combatere a evaziunii fiscale, 65,6% dintre antreprenori au răspuns Nu, 18,7% consideră că scopul principal de combatere a evaziunii fiscale este atins parţial, iar 10,2% nu pot aprecia/nu ştiu. Doar 5.5% au răspuns Da.

    Fiind întrebaţi „Care este, în opinia dvs. măsura principală necesară pentru reducerea evaziunii fiscale?”, 71,3% au răspuns „Identificarea şi sancţionarea activităţilor economice nefiscalizate”, pe locul 2, cu 11,2%, fiind combaterea şi sancţionarea muncii la negru.

    De asemenea, în cadrul răspunsurilor libere, antreprenorii consideră că pentru reducerea evaziunii fiscale este necesară o diminuare a impozitării, care conduce la o mai mare conformare voluntară, şi controlul societăţilor care raportează pierderi ani la rând.

    Totodată, 44,5% dintre cei chestionaţi au spus că sunt afectaţi şi consideră incorecte dispoziţiile din Codul Fiscal privind impozitarea în situaţia deţinerii în mod direct sau indirect a peste 25% la mai multe microîntreprinderi, iar 4,4% declară că sunt afectaţi, dar consideră corecte noile măsuri.

    Doar 6,9% dintre antreprenori declară că activitatea lor nu este afectată de creşterea preţului la combustibil, iar 33,9% au răspuns că majorarea costului RCA are un impact foarte mare asupra afecerii, 25,9% au menţionat un impact mare, rezultând că 59,8% dintre antreprenori sunt afectaţi de creşterea costului RCA.

    Sondajul a fost realizat în perioada 26.01-08.02.2024 pe un eşantion de 2818 respondenţi.

  • Guvernul Ciolacu fierbe la foc mic mediul de business de câteva săptămâni în care vorbeşte şoptit de majorări de taxe

    ♦ Din momentul în care vor fi anunţate public creşterile de taxe până la implementare va fi un timp mai scurt de două luni, în răspăr cu cerinţele vehemente ale mediului de afaceri pentru stabilitate şi predictabilitate.

    Guvernul condus de Marcel Ciolacu a avut ieri după-amiază consultări cu reprezentanţii Confe­de­raţiei Patronale Concordia şi ai  Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) privind modificările fiscale pe care urmează să le adopte guvernul. Nu este clar nici acum care vor fi măsurile, dar este vizat tot sistemul fiscal.

    „Eu cred că guvernul trebuie să iasă şi să spună care sunt măsurile asumate pe care le propune mediului de afaceri. Împreună cu partenerii, am cerut ca aceste măsuri să fie trimise. Am primit multe întrebări, am avut o inflaţie de măsuri anunţate”, a spus Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), la ieşirea de la consultările de la Palatul Victoria.

    Astfel, la câteva luni de la anunţarea unui deficit bugetar neşteptat şi câteva săptămâni în care se vorbeşte de majorări de taxe, guvernul nu a venit cu nimic concret, pe partea de scădere a cheltuielilor, nici pe partea de majorare a veniturilor, prin creşteri de taxe şi, probabil, eliminarea de facilităţi fiscale. Din momentul în care va anunţa public majorarea concretă a taxelor, timpul de implementare va fi extrem de scurt, pentru că guvernul ar fi avut nevoie ieri de bani, dacă putea, şi nu începând cu 2024.

    „În solicitările noastre vom spune acelaşi lucru, ceea ce ne spun membrii noştri: stabilitatea şi predictabilitatea, neschimbarea regulilor în timpul jocului. Suntem într-un moment dificil pentru economie, care poate fi transformat într-unul negativ”, a mai spus Jianu.

    Deficitul bugetar ar trebui să fie în 2023 de 4,4% din PIB, conform angajamentelor asumate în faţa Comisiei Europene. Nimeni nu mai crede însă în această ţintă şi noul scop al guvernul este să menţină deficitul măcar la 5% din PIB, de la 5,7% din PIB în 2023. 

    Guvernul PSD-PNL trebuie să găsească 30 de mld. lei ca să acopere golul bugetar care a ajuns la 49 mld. lei (10 mld. euro) la jumătatea lui 2023. Restul de 19 mld. lei ar urma să fie acoperiţi din creşterea economică şi din inflaţie.

    Executivul a avut întâlniri şi cu primarii unora dintre cele mai mari oraşe din ţară, discuţii în cadrul cărora s-a abordat şi subiectul taxelor locale şi al cotelor defalcate din impozitul pe venit, printre altele. Guvernul se uită acum şi la taxele locale, adică taxele pe locuinţe sau maşini, care în România sunt cele mai mici din Uniunea Europeană. Spre exemplu, pentru un apartament din Bucureşti de două camere, care costă circa 80-90.000 de euro, se plăteşte un impozit anual de 200 de lei.

    Guvernul colectează anual până la 0,5% din PIB din taxe pe pământ, locuinţe sau autoturisme, cea mai mică rată din Uniunea Europeană. Media Uniunii Europene este dublă, de 1% din PIB, conform datelor publicate de Eurostat, biroul european de statistică (INS).

    TVA-ul mai este o taxă la care se uită în acest moment guvernul. România are un deficit de încasare de TVA de 35%, adică diferenţa dintre cât ar trebui să încaseze şi cât încasează de fapt. Cu toate acestea, deficitul de încasare este calculat de Comisia Europeană luând în calcul şi cotele speciale de TVA de 9% şi 5%. Cu alte cuvinte, la bunurile care în România este TVA de 5% sau de 9%, Comisia Europeană consideră că ar fi trebuit să fie 19%, astfel că diferenţa intră la acest deficit. Jumătate din Gap-ul de TVA este din aceste cote reduse şi doar jumătate din evaziune fiscală.

    Toate taxele sunt în vizorul guvernului însă şi în acest moment nu este clar care vor fi crescute. Conform spuselor lui Tănase Stamule, economist care lucrează la pachetul de măsuri de reevaluare a taxelor, guvernul trebuie să vină cu o decizie până la finalul săptămânii, astfel încât să se poată face rectificarea bugetară pe noile măsuri.

     

  • CNIPMMR propune impozit zero pentru diferenţa de creştere a salariului minim

    Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România susţine aplicarea unui impozit zero pentru diferenţa de creştere a salariului minim brut la 2.262 de lei de la 2.080 de lei de la 1 ianuarie 2020 sau modificarea cotelor de impozitare pe veniturile minime din salarii.

    “Întreprinderile susţin creşterea salariului minim, dar cu o impozitare diferită. Adică hai să dăm banii respectivi omului, în mână, nu să se ducă jumătate la stat. (…) Nu credem că o soluţie ar fi neimpozitarea salariului minim, pentru că asta e o utopie. Foarte mulţi bani vin din aceste impozite şi taxe pe salariul minim. Dar hai să impozităm diferenţiat. Deci stabilim că dacă ajungem la 2.000 de lei net, impozitarea trebuie făcută să fie suportabilă pentru întreprinzător. Actualul guvern e interesat de cât aduc salariile minime înapoi la buget din salariile majorate. Pe noi ne interesează defapt cât câştigă omul în mână”, a afirmat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, la conferinţa de presă de luni.

    Florin Jianu a spus că diferenţa trebuie să fie impozitată zero ca banii să ajungă la cei care muncesc, nu la stat, pentru că statul nu reuşeşte oricum să livreze investiţii în infrastructură sau să livreze servicii performante. “Sau trebuie să găsim soluţii complementare aşa încât să scădem impozitarea pe o anumită paletă, aceea a salariilor minime, ca banii să ajungă efectiv la oameni. Dacă în acest moment se plăteşte jumătate cu jumătate, hai să facem 75% – salariat – şi 25% – stat”, a spus preşedintele CNIPMMR.

    El a adăugat că mărirea salariului minim cu 100 de lei de la 1 ianuarie 2020 nu se va simţi în buzunarele angajaţilor şi că ea se va transfera în preţuri.

    CNIPMMR susţine de asemenea că este necesară aplicarea unor criterii obiective pentru creşterea salariului minim, respectiv a unui mecanism care să ia în calcul performanţa şi competitivitatea angajaţilor pentru majorarea salariilor.

    Potrivit unui sondaj realizat de CNIPMMR în rândul a 750 de companii, 50% din IMM-uri pot asigura o creştere a salariului de 50 de lei şi doar 3,6% pot da o creştere de peste 200 de lei. IMM-urile mai văd necesare pentru creşterea salariului minim simplificarea birocraţiei (57,1%) şi stimularea investiţiilor (50%).

  • In primele sase luni au fost infiintate cu 31,23% mai multe firme înfiinţate faţă de acceaşi perioadă a anului precedent

    Doar în luna iunie, la ONRC s-au înregistrat 15.877 firme, cele mai mari valori fiind în cazul SRL-urilor cu 12.809, PFA-urilor cu 1.847 şi II-urilor cu 972.

    Primele 5 judeţe în care s-au înfiinţat cele mai multe firme în primele 6 luni au fost:

    –           Bucureşti: 11.472 noi firme, cu 19,34% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

    –           Cluj: 5.145 noi firme, cu 62,71% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

    –           Timiş: 3.588 noi firme, cu 26,83% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

    –           Bihor: 3.291 de înregistrări, cu 49,18% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

    –           Ilfov: 3.169 noi firme, cu 32,15% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

    În ceea ce priveşte domeniile cu cel mai ridicat număr de înregistrări, acestea au fost reprezentate de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (15.543 firme), agricultură, silvicultură şi pescuit (10605) şi industria prelucrătoare (8.117).

    Cele mai puţine firme au fost înregistrate în domeniul administraţiei publice şi apărării, asigurări sociale din sistemul public, doar 12 firme în primele 6 luni ale anului.

    “Atunci când am iniţiat “Start-up nation”, unul dintre principalele obiective a fost acela de a creşte numărul de firme nou înfiinţate. Rezultatele din luna iunie arată o creştere fără precedent a acestora, ceea ce confirmă apetitul antreprenorial al ţării noastre. România are nevoie şi de alte programe de acest gen pentru a dezvolta ecosistemul antreprenorial naţional.”, Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR.

     

  • Revista presei economice din Romania

    Patronii firmelor din Romania se asteapta la continuarea concedierilor in urmatoarele doua
    luni, anticipand si o majorare a preturilor, conform unei anchete
    de conjunctura realizata de Institutul National de Statistica
    inainte de anuntul Guvernului privind majorarea TVA, scrie
    Gandul. Romanii au tranzactionat aproximativ 134.000 de
    locuinte in primele cinci luni din acest an, in scadere usoara fata
    de acelasi interval din anul trecut, un sfert dintre achizitii
    fiind realizate pe credit.

    Majorarea TVA va atrage un al doilea val de concedieri in mediul privat,
    cu peste 10% dintre firme silite sa dea afara oameni, crede Ovidiu
    Nicolescu, seful Consiliului National al IMM-urilor, citat de
    Evenimentul Zilei. Romanii lasa pe ultima suta de metri
    aprovizionarea cu produse de baza la preturile nemajorate de
    cresterea TVA, desi unele hipermarketuri spun ca weekendul trecut
    au inregistrat deja vanzari duble la ulei, zahar, faina, malai.

    Investitorii in productia de energie din surse regenerabile vor
    primi mai multe stimulente, odata cu modificarea legislatiei din
    domeniu; actul normativ a fost trimis deja presedintelui
    tarii pentru promulgare, anunta Adevarul. Kraft Foods
    pregateste vanzarea fabricii Kandia Excelent din Bucuresti,
    preluata anul trecut in urma achizitiei companiei Cadbury, iar
    surse din piata de profil sustin ca fabrica de ciocolata va fi
    cumparata de turcii de la Ulker.

    Romania Libera publica un reportaj in care incearca sa
    explice situatia judetului Calarasi, care vireaza cei mai putini bani din TVA la bugetul de stat
    – doar 5 milioane de lei pe an. Aproximativ 30-40% din populatia
    tarii continua sa aiba aceleasi obiceiuri de consum, poate cu mici
    modificari, ca si inainte de criza – “aceleasi vacante, iesiri la
    restaurante, cinematografe, malluri”, sustine Mihai Popescu, noul
    CEO al Aviva, intr-un interviu pentru acelasi ziar.

    Companiile sunt dispuse sa plateasca cu 30% mai mult pentru a
    scapa din zona Pipera, scrie Ziarul Financiar: e vorba de
    companii care au intrat pe piata cand birourile din centru aveau
    foarte putine spatii disponibile si au fost nevoiti sa inchirieze
    in Pipera. Ziarul anunta ca dupa aproape trei luni de suspendare,
    autoritatile de la Bruxelles au reluat platile catre AMPOSDRU,
    autoritatea care gestioneaza fonduri in valoare de 4,2 mld. euro
    pentru dezvoltarea resurselor umane.

  • Trocul a ajuns moneda de schimb a patronilor pe timp de criza

    Mai ales companiile din constructii si imobiliare – sectoare
    care au scazut puternic pe fondul recesiunii – apeleaza la sistemul
    de tip barter, dar asemenea schimburi se fac si in alte domenii.
    “In schimbul serviciilor prestate catre un client am primit
    materiale de constructii pe care le-am depozitat in asteptarea unui
    cumparator. Ciclul nu se inchide insa asa usor, este posibil sa nu
    primesti bani, ci tot produse si asa mai departe, se perpetueaza
    sistemul”, a declarat pentru Gandul Iulian Groposila,
    vicepresedinte al Consiliului National al Intreprinderilor Private
    Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • 71% dintre firmele mici si mijlocii din Romania duc lipsa de forta de munca

    Daca in momentul de fata firmele private mici si mijlocii duc lipsa, in medie, de 17 angajati, anul viitor s-ar putta ajunge la un deficit de 29 de persoane, conform unui sondaj efectuat de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

    Amanunte pe www.gandul.info