Comisia Europeană a condamnat agresiunile forţelor de ordine din România împotriva echipei postului public austriac ORF în cursul protestelor desfăşurate vineri după-amiază în Bucureşti.
“Este important ca reprezentanţii presei să îşi poată desfăşura activitatea”, a declarat luni, conform ORF, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a condamnat violenţele produse la Bucureşti şi aşteaptă clarificări din partea României după ce jurnalişti austrieci au fost agresaţi de forţele de ordine în timpul protestelor desfăşurate vineri. “Condamnăm puternic violenţele de la Bucureşti, în cursul cărora au fost răniţi mulţi demonstranţi şi jurnalişti. Aşteptăm clarificări. Îi doresc recuperare rapidă cameramanului ORF care a fost rănit”, a transmis Sebastian Kurz prin Twitter.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
“Am citit cu atenţie scrisoarea dumneavoastră din 21 martie 2018 în care cereaţi clarificări legate de scrisoare din Octombrie 2012 a Comisiei Europene adresată ministrului Justiţiei din România. Întâi de toate, permiteţi-mi să reiterez importanţa pe care o acord colaborării noastre şi, în special, pentru intensificarea implementării a celorlalte recomandări din Mecanismul de Verificare şi Cooperare. Sper că acest mesaj a fost clar, atât la întâlnirea noastră din 21 februarie, cât şi din vizita prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans pe 1 martie 2018”, se arată în mesajul preşedintelui Comisiei Europene transmis de Guvernul României, la solicitarea MEDIAFAX.
Preşedintele CE atrage atenţia că “mecanismul de Verificare şi Cooperare a necesitat, de la bun început, interacţiuni apropiate şi, mai important, cooperare între Comisie şi autorităţile române. Corespondenţa la care faceţi referire, de acum şase ani, a făcut parte din dialogurile dintre Comisie şi ministrul Justiţiei, sub MCV, şi a venit într-o perioadă de monitorizare intensificată a angajamentelor asumate de guvernul României în iulie 2012 (scrisoarea din 17 iulie 2012). Întrebările erau menite să ajute la pregătirea unei misiuni tehnice în noiembrie 2012 şi veţi observa că CE nu a cerut informaţii referitoare la date fundamentale din aceste dosare. Comisia nu a intervenit niciodată în gestionarea dosarelor individuale”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Critica principală adusă de Comisia Europeană vizează traseul stabilit în proiect, de ce punctul de plecare nu este la staţia Piaţa Victoriei şi s-a ales ruta ocolitoare de la staţia existentă 1 Mai, ce trece pe la Romexpo. De altfel, traseul ales pentru linia de metrou ce va lega Bucureştiul de Otopeni a ridicat un mare semn de întrebare de la început.
Un alt aspect la care a făcut referire Comisia Europeană este subestimarea investiţiei pentru construcţia acestei linii de metrou până la Otopeni, dar şi supraestimarea traficului de pasageri. Valoarea investiţiei în linia de metrou ce va lega Capitala de aeroportul Otopeni este de aproximativ 1,3 miliarde de euro (cu TVA inclus), potrivit autorităţilor locale. Proiectul Magistralei 6 de metrou prevede un traseu de 14,2 km şi cuprinde 12 staţii, ar urma să asigure capacitatea de transport a unui număr de 50.000 călători pe oră şi sens.
“Săptămâna aceasta a permis furnizarea de clarificări utile, dar nu s-au înregistrat progrese decisive pe temele centrale”, a declarat Michael Barnier, citat de postul britanic Sky News.
Marea Britanie solicită “imposibilul”, a adăugat Michel Barnier, explicând că Londra şi Bruxellesul sunt “încă departe” de posibilitatea iniţierii negocierilor pe tema viitoarelor relaţii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
ING a transmis că pentru retragerile de numerar de la bancomatele altor banci efectuate sâmbătă banca va returna comisioanele aferente acestor retrageri.
Legat de problemele tehnice care au paralizat activitatea băncii, acestea ar fi apărut in timpul unui test planificat al sistemului de stingere a incendiilor din centrul ING de date, eliberarea gazului Inergen afectând “in mod grav si neasteptat” mai multe servere si sistemul de stocare a datelor.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
UNJR a transmis o scrisoare preşedintelui României în care solicită clarificări despre implicarea SRI în numirile din Justiţie, după ce, la data de 29 iulie, Klaus Iohannis a precizat declaraţiile celor care pun sub semnul întrebării funcţionalitatea statului de drept sunt lipsite de credibilitate.
“Uniunea Naţională a Judecătorilor din România i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să clarifice public în baza cărei legi Serviciul Român de Informaţii face verificări prealabile numirilor politice sau candidaţilor pentru funcţiile de conducere în sistemul judiciar, atât de la parchete, cât şi de la instanţe, inclusiv în cazul candidaţilor pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, transmite uniunea printr-un comunicat de presă.
Solicitarea vine în contextul în care la data de 29 iulie, Klaus Iohannis a transmis un punct de vedere instituţiilor de presă în care a afirmat că “statul de drept este funcţional” în România iar declaraţiile celor care pun sub semnul întrebării acest lucru “sunt lipsite de credibilitate”, deoarece sunt făcute de “persoane puse sub învinuire sau trimise în judecată”.
“Exact genul acesta de răspuns, care discreditează orice critici, în loc să răspundă obiectiv şi motivat la acestea, arată ca statul de drept în România nu e funcţional la parametrii democratici”, susţin judecătorii, precizând că “statul de drept este statul în care nu doar cetăţenii, ci şi instituţiile statului se supun legii. Mai mult, într-un stat de drept funcţional, cei care conduc instituţiile sunt obligaţi să dea socoteală în faţa oricărui cetăţean cu privire la activitatea lor, să răspundă oricăror critici formulate şi să verifice orice posibile abateri de la lege”.
Finanţele au stabilit că valoarea la care se calculează impozitul pe venit în cazul dării în plată este cea a debitului, respectiv care cuprinde datoriile din contractele de credit, cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare.
Concret, în cazul unui imobil dobândit în 2008 cu un debit pentru care se face darea în plată de 500.000 de lei (prin debit înţelegem datoriile din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare) şi cu o valoare minimă stabilită de Camerele notarilor publici, de 400.000 de lei, valoarea la care se calculează impozitul pe venit este cea a debitului, adică la 500.000 de lei.
Impozitul este datorat de către debitor şi se plăteşte conform prevederilor Codului Fiscal.
Iohannis a fost întrebat dacă măsura Guvernului este una liberală.
”Sunt sceptic, ca să nu spun altceva. Pe de altă parte, sunt puţin surprins fiindcă este o măsură care – cel puţin aşa am înţeles eu de la televizor – a fost discutată, negociată şi acceptată de FMI. Surprinderea mea vine din faptul că ea nu a fost discutată în partid. Şi atunci, sigur, se pune problema dacă Guvernul a avut o şansă enormă să introducă această măsură în registrul măsurilor discutate cu FMI şi nu a mai avut răbdare să se discute în partidele politice această măsură, sau dacă din alte motive pe care nu le cunosc s-a omis consultarea politică. Una peste alta, această măsură la noi în partid nu a fost discutată, deci cert nu a putut fi agreată, cum nu a fost discutată”, a susţinut prim-vicepreşedintele PNL la TVR.
El a mai precizat că în opinia sa “nu este o măsură liberală” cea anunţată de Guvern şi asumată de ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu.
Iohannis a precizat că la Delegaţia Permanentă a PNL de vineri va solicita clarificări în privinţa modului în care s-a decis promovarea măsurii, fără consultarea PNL.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro