BusinessMagazin

Tag: CJ

  • Şefii CJ se revoltă după ce au aflat că Ministerul Sănătăţii vrea să le ia spitalele: O idioţenie

    „Declaraţii iresponsabile ale liderilor coaliţiei de guvernare”. Aceasta este opinia preşedintelui Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, care susţine că declaraţiile au scopul de a acoperi incompetenţa unor oficiali din Guvern.

    Fotea refuză discuţia despre tranferul spitalelor deoarece judeţul a investit sume importante şi are în derulare numeroase proiecte de modernizare a unităţilor medicale. Potrivit statisticilor de anul trecut, din bugetul Consiliului Judeţean Galaţi au fost alocate peste 70 de milioane de euro pentru spitalele din subordine.

    „În ultimii ani, la Galaţi s-au investit zeci de milioane de euro pentru modernizarea şi dotarea spitalelor, bani din bugetul autorităţilor locale sau din fondurile europene atrase tot de către autorităţile locale. Practic, a trebuit să recuperăm decenii întregi în care ministerul nu a investit nici măcar un euro. Acum, la Galaţi, spitalele sunt în plin proces de consolidare, se modernizează de la zero, se construiesc clădiri noi şi se dotează cu aparatură medicală de ultimă generaţie. Este complet de neînţeles cum un minister, care nu poate întreţine puţinele unităţi medicale pe care le mai are în subordine şi care gestionează ineficient sistemul de sănătate, ar putea gestiona dintr-o dată sute de unităţi medicale”, a anunţat Costel Fotea, pe Facebook.

    O opinie la fel de tranşantă vine de la vârful Consiliului Judeţean Brăila. Preşedintele instituţiei, Iulian Chiriac, susţine că propunerea guvernanţilor este o idioţenie.

    „O nebunie, ei nu pot gestiona o pandemie, ce să facă ei cu spitalele. Noi, la Brăila, am alocat pentru funcţionarea spitalului 3 milioane de euro, anul trecut, iar anul acesta am alocat deja 2 milioane de euro. Mai puneţi încă 10 miioane de euro investiţi în ultimii trei ani în modernizare. De unde să aibă ei banii ăştia pentru că nu-i vorba doar de un spital din Brăila. Nişte idioţi, au trecut de nivelul de prostie, acum e la nivelul idioţenie”, a explicat Iulian Chiriac.

    Varianta privind transferul spitalelor din subordinea autorităţilor locale în cea a Ministerului Sănătăţii a fost vehiculată de parlamentarii arcului guvernamental. Toate spitalele, incusiv cele militare, ar urma să treacă în subordinea ministerului, iar justificarea este reformarea sistemului de sănătate.

  • Arsene, despre demiterea directorului spitalului din Neamţ: Bineînţeles, vinovaţii vor răspunde

    Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, în subordinea căruia se află Spitalul Judeţean a declarat că nu exclude demiterea directorului unităţii medicale. Arsene a mai spus că decizia va fi luată în funcţie de rezultatele anchetei şi că toţi vinovaţii vor plăti.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, a anunţat că aşteaptă rezultatele anchetei de la Spitalul Judeţean pentru a lua primele decizii după tragedia de la secţia ATI unde au murit 10 persoane. El nu exclude varianta înlăturării din funcţie a actualului director al spitalului.

    „Bineînţeles. Aştept în cursul de mâine rezultatul anchetei şi cu siguranţă cei care poartă vina la ceea ce s-a întâmplat acolo, vor răspunde”, a declarat Ionel Arsene la Antena 3.

    Directorul Spitalului Judeţean din Neamţ, Lucian Micu, a fost numit în funcţie pe 28 octombrie.

  • Fostul preşedinte al CJ Cluj Horea Uioreanu, pus sub control judiciar – decizie definitivă

    Potrivit deciziei magistraţilor Curţii de Apel Cluj, publicată pe site-ul instanţei, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Cluj Horea Uioreanu şi oamenii de afaceri Ioan Bene şi Vasile Pogăcean, judecaţi pentru fapte de corupţie, rămân sub control judiciar, aşa cum a dispus, luni, Tribunalul Cluj, ei trebuind să respecte mai multe reguli impuse de instanţă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Astfel, Horea Uioreanu şi Vasile Pogăcean nu au voie să părăsească judeţul Cluj, în timp ce Ioan Bene are interdicţia de a părăsi ţara. Totodată, instanţa îi obligă pe cei trei ca pe durata controlului judiciar să nu ia legătura între ei şi să nu discute cu martorii din dosar.

    “Clientul meu nu are voie să părăsească judeţul şi nu are voie să ia legătura cu martorii din dosar sau cu ceilalţi coinculpaţi. Decizia nu mai are cale de atac”, a declarant corespondentului MEDIAFAX avocata lui Horea Uioreanu, Smaranda Bara.

    Magistraţii Tribunalului Cluj au decis, luni, înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar în cazul fostului preşedinte al CJ Cluj Horea Uioreanu şi al oamenilor de afaceri Ioan Bene şi Vasile Pogăcean, decizia nefiind însă definitivă.

    Horea Uioreanu se afla în arest la domiciliu din 12 noiembrie 2014, când Curtea de Apel Cluj a dispus, printr-o sentinţă definitivă, înlocuirea arestului preventiv, care a durat mai bine de şase luni, cu arestul la domiciliu.

    În 23 iunie 2014, Horea Uioreanu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru trei infracţiuni de luare de mită, din care două în formă continuată (10 acte materiale, respectiv 7 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată (2 acte materiale) şi complicitate la spălare de bani.

    În acelaşi dosar, Ioan Bene, membru AGA în cadrul SC Construcţii Napoca SA, a fost trimis în judecată, în arest preventiv, pentru dare de mită în formă continuată (7 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată (2 acte materiale) şi spălare de bani.

    Vasile Pogăcean, asociat şi administrator la SC Sinai Comimpex SRL Iclod, a fost şi el trimis în judecată în arest preventiv, pentru 10 acte materiale de dare de mită.

    Procurorii DNA l-au trimis în judecată în acelaşi dosar, în stare de libertate, pe consilierul judeţean din partea PNL Ioan Petran, pentru dare de mită, tot în stare de libertate fiind trimis în judecată şi omul de afaceri Gabriel Davidescu, director de dezvoltare în cadrul SC Uti Grup SA Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni concurente de dare de mită.

    Horea Uioreanu, Ioan Bene şi Vasile Pogăcean au fost arestaţi preventiv în 29 mai 2014, iar ulterior Tribunalul Cluj le-a prelungit arestul preventiv. În luna august, Tribunalul Cluj a respins cererea lui Horea Uioreanu, care invoca motive medicale, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu, însă în noiembrie Curtea de Apel Cluj a dispus ca acesta să fie plasat în arest la domiciliu.

    Procesul de corupţie în care unul dintre inculpaţi este fostul şef al Consiliului Judeţean Cluj Horea Uioreanu a început, în 2 martie, la Tribunalul Cluj, după nouă luni de la trimiterea dosarului în judecată.

  • Percheziţii DNA la CJ Constanţa, la firme şi fundaţii, într-un dosar privind infracţiuni electorale

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că procurori ai Serviciului Teritorial Constanţa fac cercetări într-o cauză penală ce vizează “suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, asimilate celor de corupţie, infracţiuni electorale şi infracţiuni de serviciu, comise în perioada 2009-2013”.

    Potrivit sursei citate, anchetatorii fac joi 19 percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Constanţa, Prahova şi Sibiu, din care una este sediul unei instituţii publice, iar restul sediile unor societăţi comerciale şi fundaţii.

    Surse judiciare au declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că instituţia publică unde au loc percheziţii este Consiliul Judeţean Constanţa. De asemenea, procurorii au descins şi la birourile Fundaţiei Fantasio.

    La sediul Consiliului Judeţean Cosntanţa sunt prezenţi şi preşedintele Nicuşor Constantinescu şi vicepreşedintele Cristian Darie.

    Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • Comisia de cod electoral: Preşedinţii de CJ să fie aleşi prin vot indirect al membrilor CJ

    Aceştia au decis, de asemenea, ca acesta să fie ales pe lista, ca şi restul membrilor Consiliului Judeţean.

    Decizia a fost luată cu 14 voturi “pentru” şi o abţinere.

  • Nicuşor Constantinescu a revenit la Consiliul Judeţean Constanţa, după o pauză de nouă luni

    Nicuşor Constantinescu, care şi-a reluat joi atribuţiile de preşedinte al CJ Constanţa, a fost întrebat de jurnalişti cu cine are voie şi cu cine nu are voie să comunice dintre angajaţii CJ şi dintre consilierii judeţeni, spunând că se va consulta cu avocaţii săi în privinţa acestui aspect.

    “M-am întors la lucru şi la treabă. Nu are importanţă acum cu cine am voie sau nu să iau legătura. Aştept avocaţii să vedem din rechizitoriul DNA cu care dintre funcţionari şi dintre consilierii judeţeni am interdicţie să mă întâlnesc şi cu care nu”, a afirmat Constantinescu.

    El a mai spus că îşi propune ca în perioada următoare să verifice stadiul proiectelor derulate de Consiliul Judeţean, dar şi de instituţiile din subordinea CJ.

    De asemenea, Constantinescu a precizat că de acum încolo va prezida şedinţele Consiliului Judeţean, precizând că este obligat de lege să le conducă.

    Preşedintele CJ Constanţa a ţinut să salute discursul preşedintelui Klaus Iohannis de la şedinţa CSM şi faptul că a cerut să nu se mai scurgă informaţii în presă din dosarele procurorilor DNA.

    “Aş vrea să salut public iniţiativa şi discursul preşedintelui Iohannis făcut la CSM pentru că este primul om politic după 2004 care a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să înceteze teroarea justiţiei televizate din România. Sunt de acord cu ce a cerut preşedintele Iohannis pentru că el nu a făcut un discurs acolo, el a afirmat în calitate de preşedinte al României faptul că în România trebuie să existe separarea puterilor în stat, faptul că în România, conform Constituţiei, trebuie să existe prezumţia de nevinovăţie a oricărui cetăţean român şi prezumţia de nevinovăţie înseamnă că nu trebuie ca cetăţenii români să-şi dovedească nevinovăţia şi trebuie magistraţii, procurorii să demonstreze vinovăţia şi nevinovăţia şi acest lucru, din păcate, în regimul Băsescu şi în ultimii ani în special nu s-a întâmplat, inclusiv în ceea ce mă priveşte”, a declarat Nicuşor Constantinescu.

    Nicuşor Constantinescu nu şi-a mai putut exercita prerogativele de preşedinte al CJ Constanţa din luna aprilie a anului trecut, când a plecat în SUA să se opereze de cancer. Pentru că nu s-a întors atunci când convenise cu procurorii DNA că se va întoarce în ţară, anchetatorii au cerut arestarea sa preventivă. La începutul lunii august 2014, Curtea de Apel Bucureşti a decis să menţină decizia luată de Tribunalul Bucureşti privind arestarea sa preventivă.

    După această decizie, Nicuşor Constantinescu a fost suspendat din funcţie printr-un ordin al prefectului de Constanţa, iar atribuţiile sale au fost preluate de vicepreşedintele CJ Cristinel Dragomir.

    La începutul lunii septembrie 2014, Constantinescu a fost arestat preventiv şi în dosarul Centrului Militar Zonal, decizia fiind luată de Tribunalul Constanţa. El a revenit în ţară la începutul lunii noiembrie, fiind dus de autorităţi în arest.

    La sfârşitul lui noiembrie 2014, primul mandat de arestare preventivă pe numele lui Constantinescu a fost înlocuit cu măsura controlului judiciar, de către magistraţii bucureşteni, iar în 5 decembrie aceeaşi decizie a fost luată şi de Curtea de Apel Constanţa. Instanţa a decis, de asemenea, că Nicuşor Constantinescu nu are voie să ia legătura cu funcţionarii CJ Constanţa şi nici cu consilierii judeţeni, astfel că acesta nu şi-a putut relua atribuţiile, deşi ordinul de prefect privind suspendarea sa din funcţie a expirat odată cu ridicarea măsurii arestării preventive.

    La sfârşitul anului trecut, Curtea de Apel Constanţa a respins solicitarea lui Nicuşor Constantinescu de modificare a condiţiilor controlului judiciar. El ceruse să poată lua legătura cu angajaţii Consiliului Judeţean şi cu consilierii judeţeni în chestiuni care nu sunt legate de Centrul Militar Zonal Constanţa, obiectul dosarului pentru care este judecat.

    Totuşi, în această săptămână Curtea de Apel Constanţa a admis în parte o contestaţie la executare depusă de Nicuşor Constantinescu, precizând că el nu are voie să comunice cu personalul Consiliului Judeţean şi cu consilierii judeţeni ”care au participat, în orice formă, în procesul de propunere, decizie şi execuţie a celor două hotărâri ale CJ Constanţa care au vizat Centrul Militar Zonal şi care sunt menţionate în actul de sesizare al instanţei”. Preşedintele Consiliului Judeţean poate lua legătura astfel cu persoanele care nu au avut legătură cu dosarul Centrului Militar Zonal.

  • Şeful de direcţie din Consiliul Judeţean Caraş-Severin, prins când lua mită, a fost reţinut

    Şeful Direcţiei de administrare a domeniului public şi privat din Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Ianăş Roşeţi, a fost reţinut pentru 24 de ore, în noaptea de miercuri spre joi, de către procurorii DNA din Timişoara, sub acuzaţia de luare de mită, urmând ca joi să fie dus la instanţă cu propunere de arestare preventivă.

    Roşeţi a ieşit în jurul orei 02.00 din sediul DNA Timişoara, unde a fost audiat timp de câteva ore, fiind dus în arestul Poliţiei Timiş.

    ”Nu am de declarat nimic, sunt nevinovat”, a spus Roşeţi la ieşirea din sediul DNA Timişoara.

    Şeful Direcţiei de administrare a domeniului public şi privat din Consiliul Judeţean Caraş-Severin a fost prins în flagrant, miercuri, de către procurorii DNA Timişoara, în timp ce primea 9.000 de lei dintr-un total de 8.000 de euro solicitaţi în schimbul atribuirii de contracte în mod preferenţial, iar în urma flagrantului procurorii au făcut şi percheziţii la locuinţa acestuia.

  • Lupte grele între ANI şi baronii locali. Mai rezistă ANI?

    Iohannis a replicat că iniţiativa ANI este “o interpretare excesivă a legislaţiei”, sugerând că a semnat contractul respectiv pur şi simplu fiindcă tipografia a câştigat o licitaţie. Mult mai agresiv a reacţionat senatorul Valer Marian (exclus din PSD, actualmente PPDD), acuzat şi el de ANI de incompatibilitate, alături de Liviu Harbuz (deputat PSD) şi de Marian Rasaliu (fost senator PDL, actualmente PSD). Valer Marian, devenit celebru ca acuzator al lui Victor Ponta, despre care a susţinut că diverse episoade din trecutul său personal îl fac vulnerabil la şantaj din partea lui Traian Băsescu, declară acum că decizia ANI este o “imbecilitate juridică” şi că va face plângere penală contra şefului ANI, Horia Georgescu.

    Acuzaţiile ANI intervin în contextul în care PSD a iniţiat un proiect de lege care prevede eliminarea incompatibilităţii între funcţiile de primar sau preşedinte de CJ şi cele deţinute în conducerea unor companii de utilităţi publice. Proiectul de lege a fost aprobat tacit de Cameră şi urmează să fie dezbătut în Senat.

    Desfiinţarea ANI, etichetată drept o instituţie “băsistă”, sau reducerea drastică a atribuţiilor agenţiei a fost de la bun început una dintre direcţiile de acţiune ale unora dintre politicienii actualei puteri, mai ales că din cauza ANI însuşi guvernul Ponta a pornit cu stângul, cu trei miniştri declaraţi incompatibili de ANI, iar candidatul actual al PNL pentru portofoliul Transporturilor, Ovidiu Silaghi, are un proces pe rol cu aceeaşi ANI.

    În total, 108 de aleşi locali au fost declaraţi de ANI incompatibili sau în conflict de interese din 2008 până în prezent. Printre aceştia figurează preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu (PSD), preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu (PNL) sau fostul preşedinte al CJ Dâmboviţa, deputatul Florin Popescu (PDL). Horia Georgescu, şeful ANL, anunţa în primăvară că a constatat îîncălcarea regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor în cazul a 78 de consilieri judeţeni şi locali care ar fi creat statului român un prejudiciu de aproape 38 mil. lei.

  • Ponta cere prefecţilor să dea interviu doar după deszăpezire, iar şefilor CJ să lase porcul şi ţuica

    “Întâi deszăpeziţi şi după aia daţi interviuri. Domnii prefecţi de la Botoşani şi Neamţ – o să fac o analiză să văd cât şi-au făcut treaba ca prefecţi, dar mă deranjează că întâi vorbesc şi după aia fac treabă. Toată lumea întâi face treabă şi după aia vorbeşte, că altfel ne încurcăm în declaraţii. La fel şi la CNADNR, domnul director, întâi deszăpeziţi şi după aia intraţi la televizor, ca să ştim ce spunem întâi, că în rest stăm la televizor şi spunem ce nu facem”, a spus Ponta, la comandamentul de iarnă organizat joi la Guvern.

    El a adăugat că şi preşedinţii de consilii judeţene au anumite atribuţii, chiar dacă sunt aleşi şi nu se află în subordinea Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Constantin Nicolescu este constient, dar are dificultati de vorbire

    Bradisteanu a spus ca starea lui Constantin Nicolescu este
    grava, iar pana nu sunt facute toate analizele necesare nu poate fi
    pusa in discutie o interventie chirurgicala. El a precizat ca
    arterele care hranesc inima au stenoze de peste 90 la suta, precum
    si “stenoze dinamice”. Profesorul Bradisteanu a mai spus ca
    presedintele Consiliului Judetean (CJ) Arges se exprima cu
    greutate, avand o tulburare de vorbire. El a precizat ca Nicolescu
    spune ca vorbeste mai bine decat atunci cand a plecat de la
    Pitesti.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info