BusinessMagazin

Tag: CIURCHEA

  • Ciurchea: Aproape 840.000 de persoane nu au card de sănătate, dar vor primi servicii medicale

    “Începând cu data de 1 mai 2015, cardul naţional de sănătate va fi implementat la nivel naţional. Proiectul cardului naţional de sănătate, demarat de CNAS acum 7 ani, se află la linia de start. Începând cu data de 1 mai, acesta va deveni unicul instrument de validare şi decontare a serviciilor medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate pentru asiguraţii care au intrat în posesia lui. Distribuirea cardului de sănătate către asiguraţi a fost demarată în luna septembrie a anului trecut şi până în prezent au fost distribuite peste 14,3 milioane de carduri, adică peste 96 la sută. Mai sunt 500.000 de carduri care se află încă la casele de asigurări de sănătate şi 340.000 la medici de familie. Mesajul meu este a eficientiza sistemul, nu de a-l bloca”, a declarat, miercuri, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

    Vasile Ciurchea a precizat că pentru cele aproximativ 500.0000 de persoane care nu au primit cardul de sănătate, furnizorii de servicii medicale vor verifica în sistem calitatea de asigurat a acestora, pentru a le oferi serviciile necesare.

    Preşedintele CNAS a mai spus că serviciile medicale acordate fără card de sănătate vor fi monitorizate separat. De asemenea, se vor face demersurile necesare pentru transferul cardurilor de sănătate de la o casă de asigurări la alta, pentru a facilita primirea acestora de către asiguraţi.

    “Nu vreau să existe mesaje de la furnizori «dacă nu ai card, nu primeşti servicii medicale». Primesc serviciul medical. Să presupunem că un pacient ajunge la un furnizor de servicii fără a avea cardul, pentru faptul că l-a uitat acasă, că nu a dorit să îl ia, că nu l-a primit, că l-a pierdut. În sistem se vede dacă pentru pacientul respectiv a fost emis cardul, dacă acel card a fost iniţializat. Acum, mă refer la cei aproximativ 500.000 de cetăţeni care nu au primit cardul şi au nevoie de un serviciu medical: se duc la acel furnizor de servicii medicale unde au trimitere sau unde doresc, în funcţie de situaţie, şi în sistem se vede dacă a fost emis cardul. Atunci se pune întrebarea: nu ai dorit să vii cu cardul sau cardul nu a ajuns? În oricare dintre situaţii, primeşte serviciile medicale, noi le decontăm furnizorilor serviciile medicale, dar le înregistrăm pe o listă separată”, a explicat Ciurchea.

    Preşedintele CNAS a subliniat că serviciile acordate fără card vor fi atent monitorizate, separat faţă de serviciile acordate pe bază de card.

    “Toată lumea trebuie să ştie că aceste situaţii sunt monitorizate separat. Vom avea o evidenţă clară a serviciilor medicale acordate fără card şi ne vom concentra pe aceste situaţii. Nu dorim ca un pacient care din diverse motive nu a intrat în posesia cardului să nu primească serviciu. Nu ne dorim ca un serviciu acordat de un furnizor de servicii medicale să nu îi fie decontat acestuia, dar sigur că trebuie să monitorizăm aceste servicii, să vedem dacă există rea-voinţă, cum ar fi că furnizorul nu vrea să folosească cardul. Noi monitorizăm toate aceste situaţii”, a mai spus Vasile Ciurchea.

    În ceea ce priveşte posibilitatea ca unele cititoarele de card să nu aibă semnal, preşedintele CNAS a spus că există o rezolvare.

    “În momentul în care ai introdus cardul în cititor, cardul lasă o amprentă. Chiar dacă nu există semnal, amprenta rămâne în cititor. Ea se vede în sistem timp de 72 de ore. Furnizorii au timp 72 de ore să ridice acele servicii în sistem”, a arătat Ciurchea.

    Preşedintele CNAS a ţinut să precizeze că pentru serviciile medicale plătite integral de pacienţi, nu coplata, cardul nu trebuie prezentat.

    “Dacă ai folosit cadrul, serviciul medical este gratuit. Serviciul este decontat de Casă, ai folosit cardul, nu-l plăteşti. Dacă îl plăteşti, nu mai dai cardul”, a explicat Vasile Ciurchea.

    Preşedintele CNAS a mai spus că în data de 1 mai va fi asigurată permanenţa în toate casele de asigurări din ţară, pentru activitatea cu publicul. De asemenea, va fi asigurată asistenţa tehnică pentru asiguraţi şi furnizorii de servicii medicale.

    Furnizorii care întâmpină probleme legate de utilizarea cardului de sănătate au la dispoziţie Helpdesk-ul din cadrul CNAS, pentru a solicita lămuriri şi ajutor, 24 de ore din 24, şapte zile din şapte.

    Asiguraţii pot apela numărul de telefon inscripţionat pe cardul de sănătate pentru orice probleme sau nelămuriri legate de cardul de sănătate, de luni până vineri, între orele 08.00 – 20.00.

    Introducerea cardului de sănătate nu modifică drepturile asiguraţilor la servicii medicale. Serviciile medicale de urgenţă se vor acorda fără să fie necesară validarea cu cardul, pentru că acestea se acordă atât persoanelor asigurate, cât şi celor neasigurate.

    De asemenea, copiii cu vârsta până în 18 ani, care nu au primit card de sănătate, beneficiaza de servicii medicale conform legii. Aceste servicii se acordă necondiţionat, indiferent dacă părinţii sau tutorii legali sunt sau nu asiguraţi.

    Persoanele neasigurate beneficiază, ca şi până acum, de pachetul minim de servicii medicale.

    “Implementarea unui proiect la nivel naţional nu este un lucru uşor de realizat. Trebuie să ţinem cont de faptul că acest card de sănătate este extrem de necesar în sistem şi fac apel la responsabilitate din partea tuturor părţilor implicate. CNAS a creat condiţiile de implementare, dar implementarea efectivă se realizează în cabinetele medicilor, atunci când pacientul se prezintă cu cardul de sănătate”, a conchis Vasile Ciurchea.

  • CNAS: Românii care vor să se trateze în străinătate să se informeze înainte, altfel pot plăti mult

    “Vorbimd despre sistemele sanitare din alte ţări. Ne uităm la ceilalţi şi spunem: sistemul din Franţa este cel mai bun. Dar dacă îi întrebi pe francezi şi ei au foarte multe nemulţumiri. Ne uităm în Germania: sistemul nemţesc este foarte bun. Este adevărat că Legea asigurărilor a fost luată după sistemul german – dar am făcut-o noi româneşte, şi atunci e adevărat că nu mai seamănă -, dar şi ei au nemulţumiri. Se duce lumea la Viena, la AKH, ca la Mecca, dar şi acolo sunt limite. Şi de acolo se întorc pacienţi nemulţumiţi, dar cu costuri foarte mari”, a spus Vasile Ciurchea, marţi, la dezbaterea “Drepturile pacienţilor – între teorie şi practică”.

    Preşedintele CNAS a arătat că foarte mulţi pacienţi români se duc în afară fără a fi bine documentaţi.

    “Noi, Casa de Asigurări, decontăm casei de acolo, nu decontăm pacientului, nu decontăm medicului, nu decontăm clinicii, decontăm casei din ţara respectivă. Şi decontăm atât cât spitalul are prevăzut în contractul cu casa. Dacă din 100 la sută din preţ spitalul respectiv are contract cu casa 80 la sută, noi decontăm 80 la sută, restul este pe banii pacientului. Pacientul, neştiind de la început, rămâne extrem de surprins şi, mai grav, în imposibilitatea de a completa acea sumă, şi încep tot felul de discuţii, cereri. Dar sunt anumite lucruri pe care nu le putem face pentru că nu ne lasă legea”, a explicat Ciurchea.

    CNAS plăteşte aproximativ 70 de milioane de euro pe an pentru tratamente în străinătate.

    “Există directiva europeană care-ţi spune că, dacă la un anume moment nu poţi să-ţi tratezi un pacient în ţară, el poate fi tratat într-un spital dintr-un stat al Uniunii Europene, iar noi (CNAS, n.r.) trebuie să plătim şi asta se şi întâmplă”, a spus Ciurchea.

    Pe de altă parte, el a punctat că România are un corp medical “extrem de bine pregătit”, “cu foarte multă dăruire şi cu o foarte mare putere de muncă”.

    “Niciunde în afară nu stă medicul până la 3.00 – 4.00 – 5.00 după-masă să consulte toţi bolnavii de la uşă. Acolo există program, la 13.00 s-a încheiat programul, medicul a plecat, nu interesează pe nimeni că mai sunt încă cinci bolnavi. E adevărat că la ei totul funcţionează pe bază de programări, la noi Doamne fereşte să programezi un bolnav peste trei săptămâni – o lună la un CT, la un RMN”, a mai spus Ciurchea.

    Preşedintele CNAS a mai enumerat şi o serie de obligaţii pe care pacienţii le au pe lângă drepturi: să se înscrie pe lista unui medic de familie; să anunţe medicul de familie ori de cate ori apar modificari în starea lor de sănătate, să se prezinte la controalele profilactice şi periodice stabilite prin contractul-cadru, să anunţe în termen de 15 zile medicul de familie şi casa de asigurări asupra modificărilor datelor de identitate sau modificărilor referitoare la încadrarea lor într-o anumită categorie de asiguraţi, să respecte cu stricteţe tratamentul şi indicaţiile medicului, să aibă o conduită civilizată faţă de personalul medico-sanitar, să achite contribuţia datorată fondului şi suma reprezentând coplata în condiţiile stabilite prin contractul-cadru, să prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative ce atestă calitatea de asigurat.

  • Preşedintele CNAS: Aproape 2,3 milioane de români nu figurează pe lista unui medic de familie

    “La nivel naţional, 300 de localităţi nu au medic de familie. Sunt unele localităţi foarte mici, altele mai mari. Sunt câteva în Vaslui, în Apuseni şi în Deltă, zone mai greu accesibile şi defavorizate. De aceea am revizuit sistemul de acordare a sporurilor şi avem un plus de 25 la sută care primesc un spor considerabil . În Deltă, sporul este foarte mare, dar au mai rămas doi medici. Unul are 4.500 de pacienţi, altul 5.500 de pacienţi”, a spus Ciurchea la conferinţa “Drepturile pacinţilor – între teorie şi practică”, organizată la Senat.

    El a precizat că se încearcă implicarea atorităţilor locale pentru a-i ajuta pe medicii din aceste zone

    Totodată, preşedintele CNAS a spus că aproape 2,3 milioane de români nu se regăsesc pe lista niciunui medic de familie, fiind vorba despre persoane care fie se află în străinătate , fie nu au avut nevoie de medic.

    Întrebat dacă nu există riscul unui exod al medicilor din rural spre urban, Ciurchea a răspuns că nu este posibilă o astfel de situaţie pentru că doctorii trebuie să aibă minumum 800 de persoane pe listă, iar acest lucru este greu de realizat.

    Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a recunoscut, însă, că, printr-un ordin comun al MS şi CNAS, unii medici din rural au pierdut din sporuri.

    “Sunt şi medici din rural care au pierdut din sporuri pentru că un oraş în câmpie cu acces uşor şi drumuri asfaltate nu reprezintă condiţii deosebit de grele. Pentru a rezolva deficitul din rural ar trebui să exite o cerere la fel de mare ca în urban. Ar trebui să fie un spor în plus, dat de autoritatea locală. Apoi, mai este programul unui medic între două autobuze. Este o mare problemă. Medicii ar trebui să revizuiască progarmul în funcţie de pacienţii de la ţară, care ziua care sunt la câmp”, a adăugat Vasile Ciurchea.

     

     

     

  • Ciurchea: Peste 3,5 milioane de carduri de sănătate sunt activate. După 1 mai, s-ar putea face economii la bugetul CNAS

    “Deşi toată lumea critică noul card, până în acest moment sunt peste 3,5 milioane de carduri activate, ceea ce înseamnă că acest proiect important începe să prindă viaţă, să funcţioneze. Pe măsură ce cardul devine obligatoriu, de la 1 mai, ne aşteptăm să mai facem ceva economii, prin faptul că vom plăti doar acele servicii efectuate, şi nu servicii «fictive», şi atunci vom avea o disponibilitate de bani şi vom putea asigura analize pentru toată luna şi nu doar câteva zile, vom avea acces pentru pacienţi atunci când îşi doresc”, a spus preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), la conferinţa “Sănătatea femeii. De la pubertate până la menopauză”.

    Vasile Ciurchea a amintit şi de procesul de actualizare a preţurilor la medicamente, precizând că se aşteaptă ca acestea să scadă semnificativ.

    “Noi luăm în calcul o medie de 20-30 la sută, ceea ce înseamnă foarte mult la bugetul alocat medicamentelor”, a precizat preşedintele CNAS.

    Vasile Ciurchea a mai spus că banii economisiţi vor fi folosiţi pentru a începe terapii noi şi tratamente moderne, fără ca pacientul din România să mai aştepte un an, doi pentru a beneficia de acestea.