Rezultatul experimentului, scrie Dezeen, îl reprezintă nişte căşti, sub brandul Korvaa, al căror cadru rigid care vine peste cap a fost construit dintr-un plastic obţinut din acidul lactic al drojdiei de bere, iar elementele moi care vin peste urechi, dintr-o spumă produsă de ciuperca Trichoderma reesei, acoperită de miceliu (reţea de filamente subţiri şi ramificate) de la o altă ciupercă, Phanerochaete chrysosporium.
Tag: ciuperci
-
Iarnă la purtător
Această categorie, care cuprinde arome asociate iernii, a apărut timid, prin 2009, când s-au lansat parfumuri cu note de pin de pădure, fum de lemne ori pepinieră de brazi de Crăciun. Încetul cu încetul s-a ajuns ca tot mai multă lume să caute parfumuri care amintesc de mirosurile plăcute dintr-o căsuţă de lemn, de iarnă, de pădure sau de munţi. Aşa au apărut parfumuri ca Burvuvu, de la January Scent Project, scrie New York Times, o combinaţie de cedru şi licheni de copac cu note de ciuperci sălbatice, Winter de la Dasein, o combinaţie de molid argintiu, levănţică, pin de pădure şi cardamom negru, disponibil doar între lunile octombrie şi ianuarie, în ediţie limitată. Tot iernatic e şi Cedarise, lansat de casa pariziană Hermetica şi care combină urme de grepfrut roz, extract de rădăcină de vetiver şi mai ales chiparos. Fragranţele iernatice, spun specialiştii din industria parfumurilor, au avantajul că rezistă mai mult, datorită temperaturii mai scăzute a pielii, şi conturează ideea de simplitate şi confort, cei care le preferă căutând echivalentul aromatic al gătitului lent, după cum afirmă creatoarea lui Winter, Samantha Rader.
-
Cum să lupţi împotriva poluării cu ciuperci, ananas şi sare
Există însă unii care cred altfel şi încearcă s-o dovedească prin creaţiile lor de piese de mobilier şi obiecte decorative, mânaţi şi de dorinţa de a oferi alternative cât mai puţin poluante la materialele tradiţionale.
O specialistă din industria pielăriei, Carmen Hijosa, fondatoare a companiei Ananas Anam, şi-a dat seama de cât de poluant este acest sector în timpul unei călătorii în Filipine, scrie Financial Times. Tot în această călătorie avea să descopere veşminte tradiţionale confecţionate din fibre de ananas, ceea ce i-a dat imboldul de a căuta un înlocuitor pentru piele, ajungând astfel să creeze un material numit Piñatex, obţinut din frunzele de ananas care în mod normal ajung la gunoi. Piñatex a intrat deja în atenţia industriei modei, dar creatoarea sa consideră că este foarte potrivit şi pentru piese de mobilier tapiţat.
Un designer israelian, Erez Nevi Pana, şi-a propus în urmă cu câţiva ani să creeze piese de mobilier în care să nu folosească nimic de provenienţă animală, ajungând astfel să apeleze la sare de la Marea Moartă, aşa cum se vede din seria de scaune de lemn acoperite cu cristale din această sare.
Tot el a creat şi un material denumit Soilid, de fapt un amestec de pământ şi ciuperci care poate fi modelat în forme şi ars în cuptor pentru a fi prelucrat ulterior în piese de mobilier.
Compania unui designer italian, Maurizio Montalti, Officina Corpuscoli, s-a orientat spre sistemul de filamente subţiri care formează aparatul vegetativ al ciupercilor, miceliul, pe care-l combină cu deşeuri agricole de la culturile de grâu, rapiţă şi in şi-l întrebuinţează în confecţionarea de piese de mobilier şi obiecte decorative. Compania urmează să lanseze prima sa gamă de astfel de articole confecţionate din miceliu, sub denumirea de Mogu, în acest an.
-
Ciupercile care valorează mai mult decât aurul: efectele medicinale sunt uluitoare
Yarsagumba este mai scumpă chiar şi decât aurul, fiind extrem de greu de cules. Planta (de fapt o ciupercă) se găseşte în munţii Himalaya, la altitudini de peste 3.000 de metri.
În fiecare primăvară, oameni din toată regiunea vin să caute planta care se vinde cu peste 100 de dolari gramul în Asia şi America.
Localnicii susţin că Yarsagumba poate vindeca impotenţa, astmul şi chiar cancerul. Ciuperca poate fi găsită în Nepal, India, Butan şi Platoul Tibetan.
Karma Lama şi-a petrecut ultimii 5 ani căutând şi vânzând apoi Yarsagumba; el povesteşte celor de la BBC cum mii de oameni vin şi îşi riscă viaţa în fiecare an, în lunile mai şi iunie, pentru a căuta ciuperca. “E foarte rece la atitudinea asta, uneori ne prinde şi ploaia sau chiar o furtună”, spune o femeie. “Am prins chiar şi avalanşe, e de-a dreptul înspăimântător”.
Principalele ţări de export pentru Yarsagumba sunt China, Singapore, Statele Unite, Marea Britanie, Coreea, Burma şi Thailanda. Experţii au avertizat însă că încălzirea globală a dus la reducerea drastică a cantităţii existente în regiunea Himalaya.
“Înainte găseam şi 100 de bucăţi pe zi”, povesteşte o căutătoare. “Acum, avem zile când găsim doar 2.”
-
Kaufland România aduce în magazine o nouă gamă de produse premium
Printre produsele disponibile pe rafturi în această perioadă se numără: brânză Roquefort, umplută cu pesto sau cu trufe, brânză maturată cu nucă, risotto cu sparanghel sau cu ciuperci, chipsuri din cartofi mov, inele de creveţi cu sos chilli, ulei de măsline cu usturoi sau cu trufe, ulei de nuci, conchiglioni giganţi, tagliatelle cu leurdă, sos pesto cu nuci şi ricotta sau cu roşii şi rucola, hrean cu smântână şi merişor, şuncă Jamon Serrano, salam cu trufe sau deserturi precum crème brûlée sau căpşuni în ciocolată albă.
În această perioadă, Kaufland introduce oferte speciale de preţ inclusiv pentru produse selectate din gama Exquisit. Sortimentul este disponibil exclusiv în magazinele Kaufland cu precădere în preajma sărbătorilor. Gama completă cuprinde peste 150 de produse şi este în permanentă extindere.
Produsele poartă garanţia calităţii mărcilor proprii Kaufland şi respectă cele mai înalte standarde, periodic monitorizate de institute independente.
Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1250 de magazine în 7 ţări şi o reţea de 119 magazine în România. În 2017, Kaufland România a primit pentru a doua oară certificarea Best Buy Award, care atestă că este lanţul de magazine cu cel mai bun raport calitate – preţ de pe piaţa locală.
-
Cum îi scapă României anual printre degete o comoară de milioane de euro
Cea mai mare parte pleaca in tari precum Germania, Italia sau Austria. Aceste produse au desfacere slaba pe piata romaneasca, dar strainii le recunosc beneficiile si au inteles ca sunt profitabile. Nu-i de mirare ca multe dintre cremele, siropurile sau dulceturile din import sunt facute din plante sau fructe culese din padurile Romaniei, dar preturile sunt de occident, scrie Mditv.roLa Directia Silvica Dambovita recolta a fost una destul de bogata anul acesta. Fructele sunt culese in general de oamenii din localitatile sarace si sunt vandute pe cativa lei la centrele de colectare ale directiei. Munca nu este nici pe departe rasplatita, insa este o sursa de venit. Dupa sortare si precongelare acestea sunt vandute prin intermediul unei licitatii publice. Firmele care le achizitioneaza le trimit la export in tari ca Italia sau Germania.La centrul de colectare fructe de padure din Ulmi, judetul Dambovita, miercuri se muncea de zor pentru pregatirea unei noi livrari. Fructele vor lua bineinteles calea strainatatii.Fructele de padure,in general, sunt folosite in doua domenii: industria alimentara si industria farmaceutica. Fructele macesului sunt extrem de bogate in vitamina C, dar si in alte tipuri de vitamine, cum sunt vitamina A, vitamina B1, vitamina B2. Pe langa continutul bogat in vitamine, fructele de maces sunt bogate in zaharuri, acid citric si asigura buna functionare a vaselor capilare si sunt folosite in tratarea afectiunilor ficatului. Atat catina alba, cat si cea rosie sunt tonice, combat forme diferite de anemie si contribuie, prin continutul crescut de vitamina C, la detoxifierea organismului.Campania de recoltare a fructelor de padure nu este inca finalizata. Specialistii sustin ca fructele de padure sunt foarte cautate pe pietele externe intrucat sunt naturale si ecologice. Directia Silvica Dambovita a mai colectat si plante medicinale care vor ajunge atat in tara cat si peste hotare. -
Un nou trend în materie de cafea ia cu asalt INTERNETUL. Toţi iubitorii de cafea TREBUIE SĂ ÎNCERCE asta!
Iată, totuşi, că printre toate variantele de cafea şi-a găsit locul un nou trend: espressotonic. Băutura e o odă adusă iubitorilor de cafea, dar şi a trendurilor şi a modernităţii.Tot mai mulţi tineri aleg această varaintă de băutură. Pentru ei nu doar gustul contează ci şi numărul de reacţii pe care băutura le stârneşte pe diverse reţele de socializare precum Instagram, Twitter, Facebook sau Tumblr.Puteţi vedea cum arată băutura, dar şi cum se prepară, pe Mediafax.CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX
-
A pornit afacerea cu banii primiţi de zilele de naştere. Acum face 5 milioane de dolari pe an
La doar 24 de ani, Ian Purkayastha generează vânzări de peste cinci milioane de dolari anual prin intermediul companiei sale, conform unui articol al publicaţiei Bloomberg. Firma are ca domeniu de activitate comerţul cu „ingrediente de lux”, cum ar fi trufe negre şi albe, caviar, ciuperci de elită şi diverse fructe de mare. Regalis Food lucrează cu peste 300 de chefi de top din întreaga ţară şi furnizează deliciile respective la un nivel pe care alţi distribuitori nu îl pot atinge.
Fondatorul Regalis Food este un tânăr brunet, liniştit, genul de persoană studioasă, care stă în spatele clasei şi nu iese în evidenţă decât atunci când are ceva de spus. Purkayastha a fost ademenit de lumea ciupercilor de lux încă de la 14 ani, când a mâncat pentru prima dată trufe negre cu sos de foie gras.
Deoarece părinţii nu i-au susţinut ideea de a crea un business cu trufe, Purkayastha şi-a strâns banii primiţi la zilele de naştere şi Crăciun, iar la un moment dat a găsit pe eBay Franţa o companie mică din Provence care a fost dispusă să-i vândă un kilogram de trufe. Cu produsele obţinute, acesta a mers la cele mai bune trei restaurante din Fayetteville, Ark., unde a făcut 600 de dolari de la cei 100 de dolari investiţi. Avea doar 15 ani.
De atunci, Purkayastha s-a făcut remarcat nu doar ca un agent de vânzări de top, ci şi unul foarte ingenios. Îi place foarte mult să negocieze, cel mai mare succes al său fiind tranzacţionarea unei cutii de trufe pentru un ceas de 20.000 de dolari în Caraibe. Tânărul este, de asemenea, co-autorul unui unui memoriu- Truffle Boy – care va fi publicat în februarie.
Poate cel mai interesant este faptul că Purkayastha are o nouă sursă de trufe negre de iarnă: propria sa fermă. În urmă cu şase ani, un vecin – susţinător al afacerii sale cu trufe- i-a dat 100 de metri pătraţi de teren în zona Fayetteville pentru a începe producerea de trufe. Purkayastha a plantat alune de pădure, copaci şi se pregăteşte să înceapă recoltarea de trufe.
A cumpărat anticipativ un câine de trufe pe care îl formează. „Porcii nu nu mai sunt alegerea preferată de mult deoarece sunt dificil de controlat. Oamenii şi-au pierdut degetele încercând să tragă trufele din gura porcului”, a spus el. În cel mai bun an, livada sa a produs 113 kg de trufe negre, pe care le vindea cu circa 400 de dolari pe kilogram.
-
A pornit afacerea cu banii primiţi de zilele de naştere. Acum face 5 milioane de dolari pe an
La doar 24 de ani, Ian Purkayastha generează vânzări de peste cinci milioane de dolari anual prin intermediul companiei sale, conform unui articol al publicaţiei Bloomberg. Firma are ca domeniu de activitate comerţul cu „ingrediente de lux”, cum ar fi trufe negre şi albe, caviar, ciuperci de elită şi diverse fructe de mare. Regalis Food lucrează cu peste 300 de chefi de top din întreaga ţară şi furnizează deliciile respective la un nivel pe care alţi distribuitori nu îl pot atinge.
Fondatorul Regalis Food este un tânăr brunet, liniştit, genul de persoană studioasă, care stă în spatele clasei şi nu iese în evidenţă decât atunci când are ceva de spus. Purkayastha a fost ademenit de lumea ciupercilor de lux încă de la 14 ani, când a mâncat pentru prima dată trufe negre cu sos de foie gras.
Deoarece părinţii nu i-au susţinut ideea de a crea un business cu trufe, Purkayastha şi-a strâns banii primiţi la zilele de naştere şi Crăciun, iar la un moment dat a găsit pe eBay Franţa o companie mică din Provence care a fost dispusă să-i vândă un kilogram de trufe. Cu produsele obţinute, acesta a mers la cele mai bune trei restaurante din Fayetteville, Ark., unde a făcut 600 de dolari de la cei 100 de dolari investiţi. Avea doar 15 ani.
De atunci, Purkayastha s-a făcut remarcat nu doar ca un agent de vânzări de top, ci şi unul foarte ingenios. Îi place foarte mult să negocieze, cel mai mare succes al său fiind tranzacţionarea unei cutii de trufe pentru un ceas de 20.000 de dolari în Caraibe. Tânărul este, de asemenea, co-autorul unui unui memoriu- Truffle Boy – care va fi publicat în februarie.
Poate cel mai interesant este faptul că Purkayastha are o nouă sursă de trufe negre de iarnă: propria sa fermă. În urmă cu şase ani, un vecin – susţinător al afacerii sale cu trufe- i-a dat 100 de metri pătraţi de teren în zona Fayetteville pentru a începe producerea de trufe. Purkayastha a plantat alune de pădure, copaci şi se pregăteşte să înceapă recoltarea de trufe.
A cumpărat anticipativ un câine de trufe pe care îl formează. „Porcii nu nu mai sunt alegerea preferată de mult deoarece sunt dificil de controlat. Oamenii şi-au pierdut degetele încercând să tragă trufele din gura porcului”, a spus el. În cel mai bun an, livada sa a produs 113 kg de trufe negre, pe care le vindea cu circa 400 de dolari pe kilogram.
-
A pornit afacerea cu banii primiţi de zilele de naştere. Acum face 5 milioane de dolari pe an
La doar 24 de ani, Ian Purkayastha generează vânzări de peste cinci milioane de dolari anual prin intermediul companiei sale, conform unui articol al publicaţiei Bloomberg. Firma are ca domeniu de activitate comerţul cu „ingrediente de lux”, cum ar fi trufe negre şi albe, caviar, ciuperci de elită şi diverse fructe de mare. Regalis Food lucrează cu peste 300 de chefi de top din întreaga ţară şi furnizează deliciile respective la un nivel pe care alţi distribuitori nu îl pot atinge.
Fondatorul Regalis Food este un tânăr brunet, liniştit, genul de persoană studioasă, care stă în spatele clasei şi nu iese în evidenţă decât atunci când are ceva de spus. Purkayastha a fost ademenit de lumea ciupercilor de lux încă de la 14 ani, când a mâncat pentru prima dată trufe negre cu sos de foie gras.
Deoarece părinţii nu i-au susţinut ideea de a crea un business cu trufe, Purkayastha şi-a strâns banii primiţi la zilele de naştere şi Crăciun, iar la un moment dat a găsit pe eBay Franţa o companie mică din Provence care a fost dispusă să-i vândă un kilogram de trufe. Cu produsele obţinute, acesta a mers la cele mai bune trei restaurante din Fayetteville, Ark., unde a făcut 600 de dolari de la cei 100 de dolari investiţi. Avea doar 15 ani.
De atunci, Purkayastha s-a făcut remarcat nu doar ca un agent de vânzări de top, ci şi unul foarte ingenios. Îi place foarte mult să negocieze, cel mai mare succes al său fiind tranzacţionarea unei cutii de trufe pentru un ceas de 20.000 de dolari în Caraibe. Tânărul este, de asemenea, co-autorul unui unui memoriu- Truffle Boy – care va fi publicat în februarie.
Poate cel mai interesant este faptul că Purkayastha are o nouă sursă de trufe negre de iarnă: propria sa fermă. În urmă cu şase ani, un vecin – susţinător al afacerii sale cu trufe- i-a dat 100 de metri pătraţi de teren în zona Fayetteville pentru a începe producerea de trufe. Purkayastha a plantat alune de pădure, copaci şi se pregăteşte să înceapă recoltarea de trufe.
A cumpărat anticipativ un câine de trufe pe care îl formează. „Porcii nu nu mai sunt alegerea preferată de mult deoarece sunt dificil de controlat. Oamenii şi-au pierdut degetele încercând să tragă trufele din gura porcului”, a spus el. În cel mai bun an, livada sa a produs 113 kg de trufe negre, pe care le vindea cu circa 400 de dolari pe kilogram.