BusinessMagazin

Tag: city-break

  • Cel mai ieftin city break din lume: Ce poţi cumpăra cu mai puţin de 7 euro

    Hanoi oferă cel mai ieftin city break din lume, conform unui studiu recent care a comparat preţurile în zeci de destinaţii turistice.

    Un oraş din Asia oferă cea mai ieftină ieşire de seară din lume, la doar 6,50 euro. Hanoi s-ar putea să nu fie primul loc la care se gândesc europenii pentru un city break ieftin. Însă, un studiu recent sugerează că este unul dintre cele mai convenabile oraşe de pe planetă pentru o ieşire în oraş, notează Express.

    Experţii în călătorii în Asia TransIndus au folosit un „coş de seară” cu trei beri, o cursă cu bicicleta-taxi de 5 km şi o masă la McDonald’s. În Hanoi, totalul se ridică la aproximativ 6,50 euro. Cifrele se bazează pe preţurile locale raportate de călători şi expaţi din zonă.

    În Hanoi, preţurile sunt următoarele: un meniu combo la McDonald’s costă 3,65 euro. O bere locală (0,5 l) de la supermarket costă 0,49 euro (1,47 euro pentru trei). O cursă cu bicicleta-taxi de 5 km costă aproximativ 1,40 euro.

    TransIndus a remarcat că Hanoi nu este singurul oraş asiatic cu costuri scăzute. Alte destinaţii ieftine includ Yogyakarta (Indonezia) cu aproximativ 9,37 euro, Manila (Filipine) cu aproximativ 9,73 euro şi Ho Chi Minh City (Vietnam) cu aproximativ 10,79 euro.

    Hanoi este un oraş plin de viaţă. E cunoscut pentru istoria sa bogată, arhitectura colonială franceză, cartierul vechi haotic. Scena gastronomică stradală este înfloritoare, cu preparate precum phở. Este un centru cultural şi poartă de acces către atracţiile din nordul Vietnamului, precum Golful Ha Long şi Sapa.

    Un purtător de cuvânt TransIndus a declarat: „Cea mai inteligentă abordare este să planificaţi având în vedere câteva costuri de bază simple. O călătorie scurtă, o masă informală şi câteva băuturi sunt genul de achiziţii zilnice pe care mulţi călători le fac în primele 24 de ore.”

  • Un nou tip de turism este preferat de români. Oamenii din ţara noastră merg în număr tot mai mare peste graniţe pentru un tip de parc care la noi nu există

    Turiştii români iau cu asalt parcurile tematice din Europa, în lipsa unui astfel de parc pe piaţa locală. România este în top trei ţări de unde vin cei mai mulţi străini la Prater, Austria. România nu are niciun parc tematic, însă există câteva mici iniţiative precum Povestea Calendarului sau Valea cu Poveşti, dar sunt incomparabile cu marile parcuri tematice din Europa. În lipsa unei astfel de destinaţii, românii se îndreaptă către parcurile tematice din Europa.

    Disneyland Paris, Prater, Europa Park sau Legoland sunt cele mai populare parcuri tematice din Europa, care reuşesc să adune an de an milioane de turişti, printre aceştia numărându-se şi turişti români, care devin tot mai interesaţi de astfel de destinaţii, mai ales pentru city break.  Apetitul turiştilor români pentru parcurile tematice vine şi din lipsa unei astfel de destinaţii în România. Disneyland Paris, parcul tematic aflat la 30 de kilometri de Paris şi care se întinde pe o supfaţă de 2.300 de hectare, este un univers al desenelor animate Disney, cu personaje şi clădiri ce amintesc de copilărie. Complexul este unul dintre cele mai vizitate parcuri tematice din Europa.

    Reprezentanţii Disneyland Paris spun că nu au date cu privire la numărul de români care au ajuns în parc anul trecut şi nici cât au cheltuit aceştia. Javier Garcia del Valle, CEO al agenţiei de turism locale Happy Tour, spune că vânzările agenţiei de turism către această destinaţie au depăşit pragul de 1 milion de euro anul trecut. „Surpriza anului trecut a fost Disneyland Paris, pentru că a fost cel mai bun an din punctul de vedere al vânzărilor în condiţiile în care tarifele au crescut.

    Din toate destinaţiile din portofoliu,  cea mai mare creştere a fost pe Disneyland Paris, unde, spre deosebire de anii trecuţi, turiştii au optat pentru hotelurile de patru stele“, spune Javier Garcia del Valle, fără să menţioneze numărul turiştilor români care au ajuns la Disneyland Paris prin intermediul agenţiei. Preţul pentru accesul în parc este în jur de 100 euro per zi, însă variază în funcţie de numărul de zile şi de perioada aleasă. Totodată, turiştii pot alege pachete complete în care să fie incluse cazarea şi accesul în parc.

    La Prater, parcul de distracţii din Viena, cunoscut şi pentru cea mai veche roată din Europa, activităţile se plătesc individual. Parcul se întinde pe o suprafaţă de 600 hectare, unde turiştii pot alege diverse activităţi. În 2022, Prater a fost vizitat de circa 6,8 milioane de persoane, însă nu toţi turiştii consumă ceva atunci când ajung în parc, astfel că numărul turiştilor a fost mai mare. Dintre aceştia, circa 33% sunt turişti străini, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul parcului de distracţii. Nu există date exacte cu privire la numărul de turişti români care au ajuns în Prater, însă România este în top trei ţări din care vin cei mai mulţi turişti străini în parcul de distracţii. Doar germanii şi italienii vizitează parcul într-un număr mai mare. Daniel, un turist care a fost în Prater, spune că parcul este foarte bine conectat la infrastructura publică de transport şi că are activităţi potrivite pentru fiecare categorie de vârstă. „Prater seamănă cu un parc de distracţii normal, cu puncte de atracţie potrivite pentru fiecare categorie de vârstă. Este bine conectat cu infrastructura publică de transport şi accesibil din acest punct de vedere pentru un turist care vine să viziteze Viena. Am fost şi cu siguranţă vom mai merge cu cea mică, tocmai pentru că se ajunge repede şi uşor. Un astfel de parc de distracţii necesită o infrastructură adecvată precum şi un grad ridicat de siguranţă ce trebuie oferit celor care vin să se simtă bine acolo. Se simte nevoia unui astfel de parc tematic, însă având în vedere dezastrele care au avut loc în România numai în ultimele 12 luni, m-aş gândi de două ori înainte de a merge pe la noi într-un loc unde siguranţa trebuie să fie la cel mai ridicat nivel”, spune Daniel.

    El a vizitat anul trecut şi Legoland din Germania, unde a întâlnit şi alţi turişti români. Legoland este un lanţ de parcuri tematice care se concentrează pe brandul de jucării Lego. Cel mai cunoscut parc Legoland din Europa este cel din Billund, Danemarca, acolo unde a ajuns şi Raluca, alături de băiatul ei de patru ani, cu ocazia zilei de 1 iunie de anul trecut. „Am mers din simplul motiv că băiatul meu este pasionat de Lego, şi-a ales deja meseria de constructor, asa că nu aveam încotro. Trecând peste partea amuzantă, experienţa a fost atât de drăguţă încât ne gândim să o repetăm şi anul acesta. Am aterizat pe aeroportul din Billund şi ne-am cazat la un hotel foarte aproape de parc, dar nu chiar în incinta lui, din cauza costurilor. Parcul de distracţii Legoland este foarte potrivit pentru copiii de vârsta aceasta, majoritatea atracţiilor fiind accesibile pentru înălţimea lor. Parcul este foarte bine organizat, inclusiv statul la coadă nu durează mai mult de 15-20 de minute”, spune Raluca. Cea mai frumoasă experienţă, spune ea, a fost la Lego House, un spaţiu separat de Legoland, dar care se află în apropierea sediului central al grupului. În Lego House se găsesc peste 25 de milioane de cărămizi Lego, iar spaţiul este organizat în zone de lucru tematice cum ar fi construcţii de maşini, trenuri, Lego Duplo, Lego Friends.  „La finalul zilei, cu greu am ieşit şi eu din Lego House. Ce impresionează la astfel de experienţe este faptul că sunt gândite până în cel mai mic detaliu, sunt bine organizate, sunt curate. Iar dincolo de spaţii, ce este în jurul lor, parcuri, infrastructura urbană, totul este bine organizat şi curat”, mai spune Raluca. Un alt parc tematic cunoscut pe continent este Europa Park, din Germania, care numără circa 100 de atracţii. Anul trecut, a fost vizitat de 5,4 milioane de turişti, însă reprezentanţii Europa Park nu au putut oferi un răspuns cu privire la numărul de români care vizitează anual parcul. România nu are niciun parc tematic, însă există câteva mici iniţiative în ţară precum Povestea Calendarului, un parc tematic din Porumbacu de Jos, Sibiu, care prezintă legendele celor 12 luni ale anului, sau Valea cu Poveşti, un parc tematic din Bran care aminteşte de poveştile copilăriei. Dimensiunea acestora este prea mică şi sunt incomparabile cu marile parcuri tematice din Europa. În lipsa unei astfel de destinaţii, românii se îndreaptă către parcurile tematice din Europa. Anul trecut, românii au cheltuit 8,5 miliarde de euro pe vacanţele în afara ţării, după o creştere de 15% faţă de anul anterior şi cu 60% mai mult faţă de nivelul din anul de referinţă 2019, potrivit calculelor ZF pe baza datelor Băncii Naţionale a României. Suma lăsată de români marchează un record, chiar şi în pofida unui an în care puterea de cumpărare a scăzut ca urmare a inflaţiei.     ■

    Legoland Billund, Danemarca

    Happy Tour, o agenţie de turism locală, a avut vânzări de 1 milion de euro anul trecut pe pachetele de vacanţă către Disneyland Paris. 

    În 2022, Prater a fost vizitat de circa 6,8 milioane de persoane. Dintre aceştia, circa 33% sunt turişti străini, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul parcului de distracţii. România este în top trei ţări din care vin cei mai mulţi turişti străini în parcul de distracţii. Doar germanii şi italienii vizitează parcul într-un număr mai mare.

  • Au ajuns milenialii la momenutul în care au trecut de etapa o floare, un animal şi multe călătorii şi intră în etapa în care îşi doresc copii şi familie?

    Unul dintre cele mai citite materiale de opinie ale colegului meu, Cristian Hostiuc, se referea la faptul că, din cauză că merg în vacanţe dese, în city breakuri, că îşi cheltuie banii pe biletele de avion, tinerii din România nu mai fac copii, motiv pentru care natalitatea este în scădere.

    Nu am fost niciodată de acord cu această teorie şi, de asemenea, i-am răspuns colegului meu cu un alt articol de opinie, în care mi-am dorit să expun de fapt motivele pentru care reprezentanţi ai generaţiei mele nu fac copii: o familie şi un copil reprezintă şi un angajament financiar pe viaţă –  dacă e să scoatem sentimentele din ecuaţie, cam asta înseamnă un copil sau, uneori, chiar şi un partener. Călătoriile consideram că erau mai degrabă un efect şi nu o cauză a problemei: ajută când vine vorba de umplut timpul liber (când eşti singur e mai mult) şi, poate şi golul lăsat de lipsa unei familii. Mai citam atunci un articol New York Times despre milenialii americani: în timp ce părinţii tinerilor americani îşi cumpărau la vârsta aceasta o casă, aveau un copil, investeau într-un fond de pensii, milenialii actuali se gândesc dacă să îşi ia o pisică sau o plantă.

    Ei bine, se pare că milenialii au ajuns într-un final într-o nouă etapă a vieţii: şi-au luat plante, pisici, apartamente – unii dintre ei trec deja la o a doua locuinţă şi da – au şi văzut cam toate ţările din Europa după ce low-costul a democratizat călătoriile. Pare că cei mai mulţi dintre ei sunt pregătiţi să treacă la următorul nivel. Cel puţin asta se vede în jurul meu: două din patru cele mai apropiate cupluri din jurul meu au sau se pregătesc să aibă un copil; doi din nu foarte mulţi colegi de serviciu, din aceeaşi generaţie cu mine, trei prietene ale unei colege, tot mileniali, se pregătesc şi ei să aibă copii. Mulţi pare că şi-au atins obiectivele de carieră sau, de ce nu, s-au cam săturat „să muncească pentru corporaţie” şi, la 34-35 de ani, au decis ca acesta să fie anul în care să bifeze şi capitolul familie.

    Poate că a durat ceva mai mult să realizăm tot ce ne-am propus. Poate şi crizele de toate felurile prin care am trecut ne-au făcut să conştientizăm că nu e aşa mult timp de pierdut: pandemie, anxietate şi, mai ales, un război care ne-a făcut poate să ne gândim la ce e mai important în viaţă. În ediţia acestei reviste, vedeţi povestea antreprenorială a unei clinici dedicate fertilizării in vitro – în trei ani – aceasta a contribuit la naşterea a 800 de copii. E însă 2024 anul în care îşi revine natalitatea? Nu cred că natalitatea va mai ajunge vreodată la nivelurile din trecut – un motiv fiind, pur şi simplu, faptul că priorităţile oamenilor sunt multiple şi diverse. Jurnaliştii de la FT spun chiar că, pentru părinţi, copiii au trecut de la a fi un activ productiv valoros la un bun de consum costisitor.

    După cum a argumentat regretatul economist american Gary Becker, oamenii au ajuns să îşi dorească câţiva copii de „înaltă calitate ”(şi deci bine educaţi), mai degrabă decât mulţi. Aceasta se datorează parţial faptului că economia recompensează acest tip de angajat. Dar educaţia prelungită face copiii costisitori atât în termeni de timp, cât şi de bani. Mai mult, participarea femeilor în economie a crescut dramatic în secolul XX, inclusiv în cariere foarte specializate. Acest lucru a crescut „costul de oportunitate” al producerii de copii, în special pentru mame, părinţii cei mai legaţi de creşterea copiilor. Astfel, ele au copii mai târziu sau chiar deloc.

    Ar trebui însă blamat acest lucru? Evident că societăţile au un interes în creşterea de copii, în vederea existenţei lor în viitor. Ajutarea oamenilor să aibă copiii pe care şi-i doresc în moduri care se potrivesc cu planurile lor ar trebui să fie un obiectiv al politicilor societăţilor moderne. Este esenţial însă ca şi aceste politici să fie în acord cu nevoile părinţilor moderni: este clar că mulţi nu vor sacrifica independenţa oferită de carieră pentru povara creşterii copiilor, oricât de mari ar fi plăcerile pe care aceştia le-ar putea aduce. Aceste schimbări demografice sunt profunde. Fie că ne plac sau nu, ele transformă lumea. Şi trebuie să răspundem în consecinţă. Şi, chiar dacă am termint cu city break-urile, e nevoie de mult mai multă susţinere pentru angajamentul pe care îl presupune creşterea unui copil.   

    Ioana Matei este editor Business Magazin

  • În 2024, tinerii merg şi în city break, dar fac şi copii

    Unul dintre cele mai citite materiale de opinie ale colegului meu, Cristian Hostiuc, se referea la faptul că, din cauză că merg în vacanţe dese, în city breakuri, că îşi cheltuie banii pe biletele de avion, tinerii din România nu mai fac copii, motiv pentru care natalitatea este în scădere.

    Nu am fost niciodată de acord cu această teorie şi, de asemenea, i-am răspuns colegului meu cu un alt articol de opinie, în care mi-am dorit să expun de fapt motivele pentru care reprezentanţi ai generaţiei mele nu fac copii: o familie şi un copil reprezintă şi un angajament financiar pe viaţă –  dacă e să scoatem sentimentele din ecuaţie, cam asta înseamnă un copil sau, uneori, chiar şi un partener. Călătoriile consideram că erau mai degrabă un efect şi nu o cauză a problemei: ajută când vine vorba de umplut timpul liber (când eşti singur e mai mult) şi, poate şi golul lăsat de lipsa unei familii. Mai citam atunci un articol New York Times despre milenialii americani: în timp ce părinţii tinerilor americani îşi cumpărau la vârsta aceasta o casă, aveau un copil, investeau într-un fond de pensii, milenialii actuali se gândesc dacă să îşi ia o pisică sau o plantă.

    Ei bine, se pare că milenialii au ajuns într-un final într-o nouă etapă a vieţii: şi-au luat plante, pisici, apartamente – unii dintre ei trec deja la o a doua locuinţă şi da – au şi văzut cam toate ţările din Europa după ce low-costul a democratizat călătoriile. Pare că cei mai mulţi dintre ei sunt pregătiţi să treacă la următorul nivel. Cel puţin asta se vede în jurul meu: două din patru cele mai apropiate cupluri din jurul meu au sau se pregătesc să aibă un copil; doi din nu foarte mulţi colegi de serviciu, din aceeaşi generaţie cu mine, trei prietene ale unei colege, tot mileniali, se pregătesc şi ei să aibă copii. Mulţi pare că şi-au atins obiectivele de carieră sau, de ce nu, s-au cam săturat „să muncească pentru corporaţie” şi, la 34-35 de ani, au decis ca acesta să fie anul în care să bifeze şi capitolul familie.

    Poate că a durat ceva mai mult să realizăm tot ce ne-am propus. Poate şi crizele de toate felurile prin care am trecut ne-au făcut să conştientizăm că nu e aşa mult timp de pierdut: pandemie, anxietate şi, mai ales, un război care ne-a făcut poate să ne gândim la ce e mai important în viaţă. În ediţia acestei reviste, vedeţi povestea antreprenorială a unei clinici dedicate fertilizării in vitro – în trei ani – aceasta a contribuit la naşterea a 800 de copii. E însă 2024 anul în care îşi revine natalitatea? Nu cred că natalitatea va mai ajunge vreodată la nivelurile din trecut – un motiv fiind, pur şi simplu, faptul că priorităţile oamenilor sunt multiple şi diverse. Jurnaliştii de la FT spun chiar că, pentru părinţi, copiii au trecut de la a fi un activ productiv valoros la un bun de consum costisitor.

    După cum a argumentat regretatul economist american Gary Becker, oamenii au ajuns să îşi dorească câţiva copii de „înaltă calitate ”(şi deci bine educaţi), mai degrabă decât mulţi. Aceasta se datorează parţial faptului că economia recompensează acest tip de angajat. Dar educaţia prelungită face copiii costisitori atât în termeni de timp, cât şi de bani. Mai mult, participarea femeilor în economie a crescut dramatic în secolul XX, inclusiv în cariere foarte specializate. Acest lucru a crescut „costul de oportunitate” al producerii de copii, în special pentru mame, părinţii cei mai legaţi de creşterea copiilor. Astfel, ele au copii mai târziu sau chiar deloc.

    Ar trebui însă blamat acest lucru? Evident că societăţile au un interes în creşterea de copii, în vederea existenţei lor în viitor. Ajutarea oamenilor să aibă copiii pe care şi-i doresc în moduri care se potrivesc cu planurile lor ar trebui să fie un obiectiv al politicilor societăţilor moderne. Este esenţial însă ca şi aceste politici să fie în acord cu nevoile părinţilor moderni: este clar că mulţi nu vor sacrifica independenţa oferită de carieră pentru povara creşterii copiilor, oricât de mari ar fi plăcerile pe care aceştia le-ar putea aduce. Aceste schimbări demografice sunt profunde. Fie că ne plac sau nu, ele transformă lumea. Şi trebuie să răspundem în consecinţă. Şi, chiar dacă am termint cu city break-urile, e nevoie de mult mai multă susţinere pentru angajamentul pe care îl presupune creşterea unui copil.   

    Ioana Matei este editor Business Magazin

  • Clujul mai are până să devină destinaţie de city-break. Hotelier: „Pe weekenduri avem cel mai slab grad de ocupare. Oraşul trebuie promovat“

    ♦ Gradul mediu de ocupare al hotelului de cinci stele Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca a fost de 35% în ianuarie-aprilie, similar cu cel de anul trecut ♦ Hotelul are un nou centru spa pe 1.500 mp, o investiţie de un milion de euro.

    Grand Hotel Italia, hotelul de cinci stele din Cluj, parte a lanţului italian Select Hotels Group, esti­mea­ză pentru acest an să atingă pragul de 40 de milioane de lei, faţă de 35 de milioane de lei anul anterior, după ce a deschis centrul spa.

    „Primele patru luni sunt similare ca grad de ocupare cu perioada de anul trecut. Avem un grad mediu de ocupare de 35%. Cea mai slabă ocu­pare o avem pe weekenduri. Cluj tre­buie promovat ca destinaţie de city­break, vedem acum doar o licărire pe partea de leisure“, a declarat pentru ZF Simion Prunean, administratorul hotelului şi acţionar minoritar, cu un pachet de 5%.

    Grand Hotel Italia, cu o capa­citate de 187 de camere, dar şi 14 săli de conferinţă se întinde pe o suprafaţă de peste 30.000 mp. Hotelul a fost deschis în 2011 în urma unei investiţii de peste 20 de milioane de euro făcute de fami­lia de italieni Batani, care controlează mai multe unităţi hoteliere în Italia.

    „Din totalul clienţilor cel mult 30% sunt străini care vin pentru evenimente, restul români. Am finalizat investiţia de un milion de euro în centrul spa şi sperăm să susţină creşterea cifrei de afaceri“. Centrul spa se întinde pe 1.500 de metri pătraţi şi include piscină, saune, săli de masaj şi o sală de fitness.

    Cluj Napoca, al doilea pol de business al ţării, după numărul de firme prezente, are o capacitate de cazare de 12.000 de locuri în unităţile turistice, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

    Oraşul reuşeşte să atragă turişti în perioada festivalurilor Untold sau Electric Castel.

    „Avem deja camerele rezervate pentru luna august în zilele cu Untold (8-11 august)“.

    Datele de la Ministerul de Finanţe arată că hotelul a finalizat în 2022 cu afaceri de 31,9 milioane de lei, faţă de 13 mil. lei şi profit în creştere. Compania a raportat un profit net în creştere la 11,8 mil. lei, faţă de 1,9 mil. lei anul anterior. În cadrul hotelului lucrează 90 de angajaţi, din care 15 sunt aduşi din Sri Lanka. Încă din 2021, Grand Hotel Italia a iniţiat procedura pentru aducerea de cameriste din Maroc, Sri Lanka şi Egipt pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă pe această categorie de angajaţi.

    Grand Hotel Italia face parte din lanţul hotelier Select Hotels Group, ce include mai multe unităţi hoteliere de lux în Italia, pe coasta Mării Adriatice. Cel care a văzut potenţial pe piaţa din Cluj Napoca a fost Antonio Batani (a decedat), care a ajuns în anii ’90 pe piaţa locală pentru recrutare de personal şi care a decis să ridice un hotel de cinci stele.

    În Cluj Napoca mai activează hotelul de cinci stele Radisson Blu din Cluj Napoca, fostul hotel de două stele Sport, care a fost renovat cu 22 mil. de euro şi transformat într-un hotel de cinci stele. Proiectul a fost dezvoltat de Winners Park Invest, companie controlată indirect de Horia Ciorcilă.

    Pe piaţa din Cluj Napoca mai opera hotelul de cinci stele Opera Plaza, cu 64 de camere, care a fost vândut către Universitatea Babeş Bolyai şi care va fi folosit ca spaţiu al Facultăţii de Drept dar şi City Plaza cu 85 de camere, care a preluat brandul Double Tree by Hilton, după afilierea la lanţul internaţional.

     

  • Un nou tip de turism este preferat de români. Oamenii din ţara noastră merg în număr tot mai mare peste graniţe pentru un tip de parc care la noi nu există

    Turiştii români iau cu asalt parcurile tematice din Europa, în lipsa unui astfel de parc pe piaţa locală. România este în top trei ţări de unde vin cei mai mulţi străini la Prater, Austria. România nu are niciun parc tematic, însă există câteva mici iniţiative precum Povestea Calendarului sau Valea cu Poveşti, dar sunt incomparabile cu marile parcuri tematice din Europa. În lipsa unei astfel de destinaţii, românii se îndreaptă către parcurile tematice din Europa.

    Disneyland Paris, Prater, Europa Park sau Legoland sunt cele mai populare parcuri tematice din Europa, care reuşesc să adune an de an milioane de turişti, printre aceştia numărându-se şi turişti români, care devin tot mai interesaţi de astfel de destinaţii, mai ales pentru city break.  Apetitul turiştilor români pentru parcurile tematice vine şi din lipsa unei astfel de destinaţii în România. Disneyland Paris, parcul tematic aflat la 30 de kilometri de Paris şi care se întinde pe o supfaţă de 2.300 de hectare, este un univers al desenelor animate Disney, cu personaje şi clădiri ce amintesc de copilărie. Complexul este unul dintre cele mai vizitate parcuri tematice din Europa.

    Reprezentanţii Disneyland Paris spun că nu au date cu privire la numărul de români care au ajuns în parc anul trecut şi nici cât au cheltuit aceştia. Javier Garcia del Valle, CEO al agenţiei de turism locale Happy Tour, spune că vânzările agenţiei de turism către această destinaţie au depăşit pragul de 1 milion de euro anul trecut. „Surpriza anului trecut a fost Disneyland Paris, pentru că a fost cel mai bun an din punctul de vedere al vânzărilor în condiţiile în care tarifele au crescut.

    Din toate destinaţiile din portofoliu,  cea mai mare creştere a fost pe Disneyland Paris, unde, spre deosebire de anii trecuţi, turiştii au optat pentru hotelurile de patru stele“, spune Javier Garcia del Valle, fără să menţioneze numărul turiştilor români care au ajuns la Disneyland Paris prin intermediul agenţiei. Preţul pentru accesul în parc este în jur de 100 euro per zi, însă variază în funcţie de numărul de zile şi de perioada aleasă. Totodată, turiştii pot alege pachete complete în care să fie incluse cazarea şi accesul în parc.

    La Prater, parcul de distracţii din Viena, cunoscut şi pentru cea mai veche roată din Europa, activităţile se plătesc individual. Parcul se întinde pe o suprafaţă de 600 hectare, unde turiştii pot alege diverse activităţi. În 2022, Prater a fost vizitat de circa 6,8 milioane de persoane, însă nu toţi turiştii consumă ceva atunci când ajung în parc, astfel că numărul turiştilor a fost mai mare. Dintre aceştia, circa 33% sunt turişti străini, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul parcului de distracţii. Nu există date exacte cu privire la numărul de turişti români care au ajuns în Prater, însă România este în top trei ţări din care vin cei mai mulţi turişti străini în parcul de distracţii. Doar germanii şi italienii vizitează parcul într-un număr mai mare. Daniel, un turist care a fost în Prater, spune că parcul este foarte bine conectat la infrastructura publică de transport şi că are activităţi potrivite pentru fiecare categorie de vârstă. „Prater seamănă cu un parc de distracţii normal, cu puncte de atracţie potrivite pentru fiecare categorie de vârstă. Este bine conectat cu infrastructura publică de transport şi accesibil din acest punct de vedere pentru un turist care vine să viziteze Viena. Am fost şi cu siguranţă vom mai merge cu cea mică, tocmai pentru că se ajunge repede şi uşor. Un astfel de parc de distracţii necesită o infrastructură adecvată precum şi un grad ridicat de siguranţă ce trebuie oferit celor care vin să se simtă bine acolo. Se simte nevoia unui astfel de parc tematic, însă având în vedere dezastrele care au avut loc în România numai în ultimele 12 luni, m-aş gândi de două ori înainte de a merge pe la noi într-un loc unde siguranţa trebuie să fie la cel mai ridicat nivel”, spune Daniel.

    El a vizitat anul trecut şi Legoland din Germania, unde a întâlnit şi alţi turişti români. Legoland este un lanţ de parcuri tematice care se concentrează pe brandul de jucării Lego. Cel mai cunoscut parc Legoland din Europa este cel din Billund, Danemarca, acolo unde a ajuns şi Raluca, alături de băiatul ei de patru ani, cu ocazia zilei de 1 iunie de anul trecut. „Am mers din simplul motiv că băiatul meu este pasionat de Lego, şi-a ales deja meseria de constructor, asa că nu aveam încotro. Trecând peste partea amuzantă, experienţa a fost atât de drăguţă încât ne gândim să o repetăm şi anul acesta. Am aterizat pe aeroportul din Billund şi ne-am cazat la un hotel foarte aproape de parc, dar nu chiar în incinta lui, din cauza costurilor.

    Parcul de distracţii Legoland este foarte potrivit pentru copiii de vârsta aceasta, majoritatea atracţiilor fiind accesibile pentru înălţimea lor. Parcul este foarte bine organizat, inclusiv statul la coadă nu durează mai mult de 15-20 de minute”, spune Raluca. Cea mai frumoasă experienţă, spune ea, a fost la Lego House, un spaţiu separat de Legoland, dar care se află în apropierea sediului central al grupului. În Lego House se găsesc peste 25 de milioane de cărămizi Lego, iar spaţiul este organizat în zone de lucru tematice cum ar fi construcţii de maşini, trenuri, Lego Duplo, Lego Friends.  „La finalul zilei, cu greu am ieşit şi eu din Lego House.

    Ce impresionează la astfel de experienţe este faptul că sunt gândite până în cel mai mic detaliu, sunt bine organizate, sunt curate. Iar dincolo de spaţii, ce este în jurul lor, parcuri, infrastructura urbană, totul este bine organizat şi curat”, mai spune Raluca. Un alt parc tematic cunoscut pe continent este Europa Park, din Germania, care numără circa 100 de atracţii. Anul trecut, a fost vizitat de 5,4 milioane de turişti, însă reprezentanţii Europa Park nu au putut oferi un răspuns cu privire la numărul de români care vizitează anual parcul.

    România nu are niciun parc tematic, însă există câteva mici iniţiative în ţară precum Povestea Calendarului, un parc tematic din Porumbacu de Jos, Sibiu, care prezintă legendele celor 12 luni ale anului, sau Valea cu Poveşti, un parc tematic din Bran care aminteşte de poveştile copilăriei. Dimensiunea acestora este prea mică şi sunt incomparabile cu marile parcuri tematice din Europa. În lipsa unei astfel de destinaţii, românii se îndreaptă către parcurile tematice din Europa. Anul trecut, românii au cheltuit 8,5 miliarde de euro pe vacanţele în afara ţării, după o creştere de 15% faţă de anul anterior şi cu 60% mai mult faţă de nivelul din anul de referinţă 2019, potrivit calculelor ZF pe baza datelor Băncii Naţionale a României. Suma lăsată de români marchează un record, chiar şi în pofida unui an în care puterea de cumpărare a scăzut ca urmare a inflaţiei.     ■

    Legoland Billund, Danemarca

    Happy Tour, o agenţie de turism locală, a avut vânzări de 1 milion de euro anul trecut pe pachetele de vacanţă către Disneyland Paris. 

    În 2022, Prater a fost vizitat de circa 6,8 milioane de persoane. Dintre aceştia, circa 33% sunt turişti străini, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul parcului de distracţii. România este în top trei ţări din care vin cei mai mulţi turişti străini în parcul de distracţii. Doar germanii şi italienii vizitează parcul într-un număr mai mare.

  • Un nou tip de turism este preferat de români. Oamenii din ţara noastră merg în număr tot mai mare peste graniţe pentru un tip de parc care la noi nu există

    Turiştii români iau cu asalt parcurile tematice din Europa, în lipsa unui astfel de parc pe piaţa locală. România este în top trei ţări de unde vin cei mai mulţi străini la Prater, Austria. România nu are niciun parc tematic, însă există câteva mici iniţiative precum Povestea Calendarului sau Valea cu Poveşti, dar sunt incomparabile cu marile parcuri tematice din Europa. În lipsa unei astfel de destinaţii, românii se îndreaptă către parcurile tematice din Europa.

    Disneyland Paris, Prater, Europa Park sau Legoland sunt cele mai populare parcuri tematice din Europa, care reuşesc să adune an de an milioane de turişti, printre aceştia numărându-se şi turişti români, care devin tot mai interesaţi de astfel de destinaţii, mai ales pentru city break.  Apetitul turiştilor români pentru parcurile tematice vine şi din lipsa unei astfel de destinaţii în România. Disneyland Paris, parcul tematic aflat la 30 de kilometri de Paris şi care se întinde pe o supfaţă de 2.300 de hectare, este un univers al desenelor animate Disney, cu personaje şi clădiri ce amintesc de copilărie. Complexul este unul dintre cele mai vizitate parcuri tematice din Europa.

    Reprezentanţii Disneyland Paris spun că nu au date cu privire la numărul de români care au ajuns în parc anul trecut şi nici cât au cheltuit aceştia. Javier Garcia del Valle, CEO al agenţiei de turism locale Happy Tour, spune că vânzările agenţiei de turism către această destinaţie au depăşit pragul de 1 milion de euro anul trecut. „Surpriza anului trecut a fost Disneyland Paris, pentru că a fost cel mai bun an din punctul de vedere al vânzărilor în condiţiile în care tarifele au crescut.

    Din toate destinaţiile din portofoliu,  cea mai mare creştere a fost pe Disneyland Paris, unde, spre deosebire de anii trecuţi, turiştii au optat pentru hotelurile de patru stele“, spune Javier Garcia del Valle, fără să menţioneze numărul turiştilor români care au ajuns la Disneyland Paris prin intermediul agenţiei. Preţul pentru accesul în parc este în jur de 100 euro per zi, însă variază în funcţie de numărul de zile şi de perioada aleasă. Totodată, turiştii pot alege pachete complete în care să fie incluse cazarea şi accesul în parc.

    La Prater, parcul de distracţii din Viena, cunoscut şi pentru cea mai veche roată din Europa, activităţile se plătesc individual. Parcul se întinde pe o suprafaţă de 600 hectare, unde turiştii pot alege diverse activităţi. În 2022, Prater a fost vizitat de circa 6,8 milioane de persoane, însă nu toţi turiştii consumă ceva atunci când ajung în parc, astfel că numărul turiştilor a fost mai mare. Dintre aceştia, circa 33% sunt turişti străini, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul parcului de distracţii. Nu există date exacte cu privire la numărul de turişti români care au ajuns în Prater, însă România este în top trei ţări din care vin cei mai mulţi turişti străini în parcul de distracţii. Doar germanii şi italienii vizitează parcul într-un număr mai mare. Daniel, un turist care a fost în Prater, spune că parcul este foarte bine conectat la infrastructura publică de transport şi că are activităţi potrivite pentru fiecare categorie de vârstă. „Prater seamănă cu un parc de distracţii normal, cu puncte de atracţie potrivite pentru fiecare categorie de vârstă. Este bine conectat cu infrastructura publică de transport şi accesibil din acest punct de vedere pentru un turist care vine să viziteze Viena. Am fost şi cu siguranţă vom mai merge cu cea mică, tocmai pentru că se ajunge repede şi uşor. Un astfel de parc de distracţii necesită o infrastructură adecvată precum şi un grad ridicat de siguranţă ce trebuie oferit celor care vin să se simtă bine acolo. Se simte nevoia unui astfel de parc tematic, însă având în vedere dezastrele care au avut loc în România numai în ultimele 12 luni, m-aş gândi de două ori înainte de a merge pe la noi într-un loc unde siguranţa trebuie să fie la cel mai ridicat nivel”, spune Daniel.

    El a vizitat anul trecut şi Legoland din Germania, unde a întâlnit şi alţi turişti români. Legoland este un lanţ de parcuri tematice care se concentrează pe brandul de jucării Lego. Cel mai cunoscut parc Legoland din Europa este cel din Billund, Danemarca, acolo unde a ajuns şi Raluca, alături de băiatul ei de patru ani, cu ocazia zilei de 1 iunie de anul trecut. „Am mers din simplul motiv că băiatul meu este pasionat de Lego, şi-a ales deja meseria de constructor, asa că nu aveam încotro. Trecând peste partea amuzantă, experienţa a fost atât de drăguţă încât ne gândim să o repetăm şi anul acesta. Am aterizat pe aeroportul din Billund şi ne-am cazat la un hotel foarte aproape de parc, dar nu chiar în incinta lui, din cauza costurilor. Parcul de distracţii Legoland este foarte potrivit pentru copiii de vârsta aceasta, majoritatea atracţiilor fiind accesibile pentru înălţimea lor. Parcul este foarte bine organizat, inclusiv statul la coadă nu durează mai mult de 15-20 de minute”, spune Raluca. Cea mai frumoasă experienţă, spune ea, a fost la Lego House, un spaţiu separat de Legoland, dar care se află în apropierea sediului central al grupului. În Lego House se găsesc peste 25 de milioane de cărămizi Lego, iar spaţiul este organizat în zone de lucru tematice cum ar fi construcţii de maşini, trenuri, Lego Duplo, Lego Friends.  „La finalul zilei, cu greu am ieşit şi eu din Lego House. Ce impresionează la astfel de experienţe este faptul că sunt gândite până în cel mai mic detaliu, sunt bine organizate, sunt curate. Iar dincolo de spaţii, ce este în jurul lor, parcuri, infrastructura urbană, totul este bine organizat şi curat”, mai spune Raluca. Un alt parc tematic cunoscut pe continent este Europa Park, din Germania, care numără circa 100 de atracţii. Anul trecut, a fost vizitat de 5,4 milioane de turişti, însă reprezentanţii Europa Park nu au putut oferi un răspuns cu privire la numărul de români care vizitează anual parcul. România nu are niciun parc tematic, însă există câteva mici iniţiative în ţară precum Povestea Calendarului, un parc tematic din Porumbacu de Jos, Sibiu, care prezintă legendele celor 12 luni ale anului, sau Valea cu Poveşti, un parc tematic din Bran care aminteşte de poveştile copilăriei. Dimensiunea acestora este prea mică şi sunt incomparabile cu marile parcuri tematice din Europa. În lipsa unei astfel de destinaţii, românii se îndreaptă către parcurile tematice din Europa. Anul trecut, românii au cheltuit 8,5 miliarde de euro pe vacanţele în afara ţării, după o creştere de 15% faţă de anul anterior şi cu 60% mai mult faţă de nivelul din anul de referinţă 2019, potrivit calculelor ZF pe baza datelor Băncii Naţionale a României. Suma lăsată de români marchează un record, chiar şi în pofida unui an în care puterea de cumpărare a scăzut ca urmare a inflaţiei.     ■

    Legoland Billund, Danemarca

    Happy Tour, o agenţie de turism locală, a avut vânzări de 1 milion de euro anul trecut pe pachetele de vacanţă către Disneyland Paris. 

    În 2022, Prater a fost vizitat de circa 6,8 milioane de persoane. Dintre aceştia, circa 33% sunt turişti străini, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul parcului de distracţii. România este în top trei ţări din care vin cei mai mulţi turişti străini în parcul de distracţii. Doar germanii şi italienii vizitează parcul într-un număr mai mare.

  • Oraşul din România inclus în top 10 cele mai frumoase şi accesibile oraşe din Europa pentru city break-uri

    Braşovul a fost inclus de revista americană Condé Nast Traveller într-un top al celor mai frumoase şi accesibile oraşe din Europa de vizitat anul acesta, alături de capitale europene precum Lisabona, Atena sau Riga. 

    Recent, şi Timişoara a fost inclusă de cotidianul britanic The Independent în lista destinaţiilor de city-break pentru 2023, alături de oraşe ca Helsinki, Liverpool sau Miami şi a fost prezentată în mass-media germană drept „inima europeană a României”.

    „Braşovul este o prezenţă constantă în topurile europene sau mondiale de turism. Ne onorează şi ne responsabilizează. Ca administraţie locală, facem toate eforturile să le oferim vizitatorilor noştri o experienţă memorabilă care să îi convingă să revină ori de câte ori au ocazia. Spre exemplu, transformăm Poiana Braşov, staţiunea montană, parte a oraşului nostru, într-o staţiune all season, unde se pot practica schiul şi mountain biking-ul. În plus, odată cu deschiderea Aeroportului Internaţional Braşov, programată pentru 2023, oraşul nostru va deveni mai uşor accesibil pentru turiştii străini”, a declarat primarul Allen Coliban (USR).

    Jurnaliştii americani scriu despre Braşov că este o alternativă la Bucureşti din punctul de vedere al costurilor, care sunt mai mici şi dau ca exemplu preţul unei urcări cu telecabina până în vârful Muntelui Tâmpa, care se ridică la 20 de lei.

    De asemenea, sunt menţionate delicatesele locale „kürtőskalács”, dar şi turul gratuit pe care îl oferă touroperatorul local Walkabout, pe jos, în fiecare dimineaţă la ora 10:30, pornind de la fântâna din Piaţa Sfatului.

  • Românii caută în această perioadă city break-uri în ţară şi escapade la munte

    După un sezon estival aglomerat, românii caută acum city break-uri în ţară şi escapade la munte. Peste 30% din numărul total al rezervărilor din septembrie s-au realizat la cazări din marile oraşe. Preţurile la cazare au crescut cu 17%.

    După un sezon estival aglomerat, care a adus turismul naţional la nivelul de dinaintea pandemiei, românii se orientează acum către city-break-uri în ţară, un trend în ascensiune de câţiva ani încoace, dar şi către sejururi de weekend în staţiunile montane şi balneare, destinaţii tradiţionale de toamnă.

    Potrivit Travelminit.ro, 34% dintre rezervările efectuate în septembrie s-au realizat la unităţi de cazare din oraşe mari din România.

    Există o scădere cu 47% în ceea ce priveşte numărul înnoptărilor pentru luna septembrie comparativ cu lunile de vară, o tendinţă firească dată fiind încheierea sezonului estival. Pe de altă parte, platforma a înregistrat o creştere a numărului de înnoptări în septembrie 2022 faţă de aceeaşi lună din anii 2021 şi 2019, semn că există un interes sporit pentru sejururile de toamnă în România.

    Românii caută în această perioadă city break-uri în ţară şi escapade la munte.

    În luna septembrie, 34% din numărul total al rezervărilor s-au realizat la cazări din marile oraşe, 25% dintre rezervări s-au efectuat la munte, iar 21% dintre rezervări au fost în staţiunile balneoclimaterice, cifre care indică faptul că acestea sunt destinaţiile de interes pentru turiştii care îşi doresc sejururi de toamnă.

    De asemenea, în topul celor mai căutate oraşe pentru acest sezon figurează Braşov, Bucureşti, Predeal, Sibiu, Cluj-Napoca, Oradea, Sovata, Sinaia, Timişoara şi Poiana Braşov, astfel că este de aşteptat ca aceste destinaţii să se aglomereze semnificativ în următoarea perioadă, mai ales că se apropie şi prima vacanţă a elevilor, între 22 şi 30 octombrie, aşa că multe familii vor alege să călătorească prin ţară şi să profite de vremea care este blândă în continuare.

    De remarcat este şi trendul ascendent al city break-urilor în România, tot mai prezent în ultimii ani. Aceste scurte sejururi implică o planificare mult mai rapidă şi, bineînţeles, costă mai puţin. În plus, sunt o modalitate grozavă de a explora un loc nou, dar şi de a profita de o binemeritată pauză, fără să fie nevoie de prea multe zile de concediu.

    În ceea ce priveşte preţurile, în luna septembrie a fost înregistrată o creştere de 17%. De exemplu, preţul mediu pentru o cameră dublă/noapte este acum de 254 de lei, în timp ce, în 2021, preţul mediu pentru o cameră dublă/noapte era de 216 lei.

  • Cea mai ieftină destinaţie din Europa pentru un city break. Oraşele renumite au fost devansate

    Atena a fost clasată ca fiind cea mai ieftină destinaţie din Europa pentru un city break. Oraşele renumite pentru preţurile mici, precum Cracovia, Riga şi Budapesta au fost devansate de Atena şi Lisabona.

    Preţurile au scăzut, iar un weekend în capitala Greciei costă 207 lire sterline, faţă de 218 lire sterline în Lisabona, aflată pe locul al doilea.

    Analiza unei duzini de costuri turistice tipice pentru vizitatorii britanici în 20 de oraşe populare, efectuată de Post Office Travel Money, a constatat că preţurile în capitala Greciei au scăzut cu 15% din 2021, notează The Guardian.

    Nota de plată pentru cheltuieli care includ două nopţi de cazare la hotel pentru un cuplu, mese, bilete la atracţii şi tarife de transport local, a ajuns la 207 lire sterline, faţă de 218 lire sterline în Lisabona, locul al doilea.

    Ambele oraşe au devansat destinaţii estice, de obicei renumite pentru preţurile mici, precum Cracovia din Polonia (219 lire sterline), Riga din Letonia (220 lire sterline) şi Budapesta din Ungaria (221 lire sterline).

    “Favoritele consacrate precum Paris, Amsterdam şi Veneţia pot fi alegeri de top în rândul turiştilor pe care i-am chestionat, dar acestea sunt, de asemenea, locuri scumpe de vizitat. (…) Atena şi Lisabona sunt la jumătate de preţ şi oferă o climă însorită de toamnă, precum şi preţuri scăzute. Sfatul nostru pentru turişti este să îşi facă temele şi să verifice preţurile înainte de a rezerva”, a declarat Nick Boden, şeful Post Office Travel Money.

    Printre preţurile mici din Atena se numără 38,96 lire sterline pentru o cină pentru două persoane cu vin, 89 lire sterline pentru două nopţi de cazare la un hotel de trei stele şi 7,79 lire sterline pentru un abonament de 48 de ore pentru transportul public.

    Locul 2 ocupat de Lisabona vine în ciuda unei creşteri de 21% a preţurilor faţă de anul trecut.

    Costurile de cazare au explodat în întreaga Europă la începutul acestui an, deoarece cererea a depăşit nivelurile anterioare pandemiei, ca urmare a relaxării restricţiilor de călătorie.

    Şase dintre oraşele analizate sunt de peste două ori mai scumpe decât Atena.

    Acestea sunt Stockholm (421 lire sterline), Paris (423 lire sterline), Dublin (436 lire sterline), Copenhaga (456 lire sterline), Veneţia (457 lire sterline) şi Amsterdam (593 lire sterline).

    Un studiu separat realizat de Post Office Travel Money şi publicat în iulie a arătat că Sunny Beach din Bulgaria şi Marmaris din Turcia sunt cele mai ieftine dintre cele 16 staţiuni europene populare pentru o vacanţă de vară.