Datele au fost modificate de către Google, drept păcăleală de 1 aprilie.
Tag: cititori
-
Cum se luptă cartea cu televizorul
“Citesc patru cărţi în fiecare săptămână şi nu mă uit la televizor; şi nu îmi place să citesc pe iPad, ci cărţi din hârtie”, spune Radu Timiş, antreprenorul care a clădit grupul de firme CrisTim. Tot el spune că preferă să răsfoiască, în fiecare dimineaţă, şi ziarele, având abonament atât pentru acasă, cât şi pentru la birou. Ca el însă nu sunt mulţi români, dovadă că piaţa cărţii a scăzut cu circa 40% de-a lungul ultimilor cinci ani, după estimările lui Dan Vidraşcu, director general al Editurii Litera. Piaţa anuală a cărţilor ajunge la circa 60 de milioane de euro, cifră ce nu include vânzările de manuale şi pe cele de la chioşcuri, care ridică pragul la o valoare aproape dublă, conform unor estimări.
Chiar şi aşa, românii citesc prea puţin. Chiar şi prin comparaţie cu vecinii unguri, unde piaţa cărţii are o valoare de trei ori mai mare, la o populaţie de peste două ori mai mică. Iar faţă de ţări precum Germania, Franţa sau Mare Britanie nici măcar nu încap termeni de comparaţie, pentru locuitorii din astfel de ţări cititul fiind o nevoie zilnică, spune Mihai Mitrică, director executiv al Asociaţiei Editorilor din România. El punctează că studii pentru piaţa locală de carte nu au fost făcute în ultimii zece ani, iar un demers în acest sens nu este facil, de vreme ce multe edituri nu sunt transparente şi nu declară vânzările de carte, aşa cum se întâmplă în alte ţări.
Asociaţia a organizat la finalul săptămânii trecute, vreme de cinci zile, Bookfest, eveniment ajuns la a şaptea ediţie. De-a lungul celor cinci zile ale salonului, au avut loc peste 250 de evenimente culturale: lansări şi prezentări de carte, cd-uri, audio-book-uri şi expoziţii, sesiuni de autografe, mese rotunde, dezbateri la care au participat personalităţi ale lumii literare şi artişti. Cu toate acestea, în timpul celor două târguri anuale de carte – Bookfest şi Gaudeamus – vânzările de carte nu depăşesc 20%-25% din rulajul unei luni, cel puţin în cazul Litera, cea mai mare editură de pe piaţa românească în funcţie de cifra de afaceri. Compania a avut anul trecut venituri de 43 de milioane de lei şi un profit de 500.000 lei, iar previziunile pentru anul în curs se referă la vânzări în scădere, dar cu un profit mai mare. Dan Vidraşcu, care are 33 de ani şi e implicat în afacerea fondată în 1989 de tatăl său la Chişinău de la 18 ani, crede că vânzările vor scădea uşor anul acesta din pricina reducerii tirajelor de cărţi vândute împreună cu ziare şi reviste. “Deşi mulţi editori ne-au criticat, spunând că distrugem piaţa de carte cu preţurile din proiectele dedicate chioşcurilor, le-am răspuns mereu că argumentele lor nu sunt întemeiate”, spune Vidraşcu, care este acum director general în cadrul editurii în care mai sunt implicaţi tatăl său, fratele şi soţia sa.
Explicaţia este foarte clară: un titlu al unui autor român se vinde în circa 3-4.000 de exemplare pe an, “în cel mai bun caz”, prin intermediul librăriilor şi al vânzărilor online. Or cel mai bine vândut tiraj, care a ajuns la 250.000 de exemplare vândute într-o singură săptămână, a fost “Cel mai iubit dintre pământeni”. “Piaţa era inertă”, argumentează Vidraşcu, care spune că prin proiectele derulate până acum a accesat o piaţă care nu are nicio legătură cu librăriile. Litera a ajuns ca prin intermediul proiectelor speciale pentru chioşcuri să ruleze 55% din cifra de afaceri a anului trecut, marjele de profit fiind mai mici decât prin celelalte canale. Distribuţia limitată este una dintre principalele cauze ale vânzărilor reduse de carte, spune oficialul Litera, care va scoate pe piaţă anul acesta în jur de 450 de noi titluri şi are în portofoliu, active şi pe stoc, cu posibilitate de livrare imediată, 970 de titluri. La nivelul întregii ţări există doar câteva sute de librării, în timp ce chioşcurile de ziare sunt de ordinul miilor. Pe de altă parte, editurile nu au nici reţele proprii de desfacere, nici bugete de marketing pentru a putea impune un produs. “Oamenii trebuie să caute, să vrea lucrurile. Avem nevoie de aceleaşi instrumente ca orice producător din această lume”, spune antreprenorul.
-
Hârtia în faţa digitalului
Îmi plac cărţile. Am crescut într-o casă cu o bibliotecă destul de bine garnisită, căreia i-am simţit lipsa după ce am plecat. Am petrecut apoi mult timp în bibliotecile universitare şi, cu timpul, mi-am dat seama că nu-i destul să citesc o carte. Vreau să fie a mea, să o iau din raft oricând vreau să o răsfoiesc din nou. N-aş putea zice că sunt un colecţionar, dar în vremurile când editurile scoteau mai puţine titluri interesante decât puteam eu să citesc, am bătut îndelung anticariatele şi talciocurile, iar cărţile pe care le-am cumpărat de-acolo le îndrăgesc cel mai mult, pentru că au în spate câte o mică poveste.Am urmărit de multă vreme ascensiunea cărţilor digitale şi mereu am fost convins că la un moment dat se vor impune.
Acum se pare că momentul acela este aproape. Un recent studiu realizat de Pew Research Center’s Internet & American Life Project oferă o serie de date interesante. În anul care a trecut, unul din cinci americani a citit cel puţin o carte digitală, fie pe un cititor specializat, fie pe o tabletă, iar industria cărţilor în format digital a raportat o cifră de afaceri de 1,7 miliarde de dolari (probabil cifra reală e mult mai mare), ceea ce-i conferă deja un statut semnificativ în peisajul editorial. Mai interesant este însă faptul că cei ce citesc cărţi digitale au citit semnificativ mai multe cărţi decât cei care citesc în modul tradiţional (în medie 24 de titluri faţă de 15 în 2011).
Desigur, se poate specula că însuşi faptul că şi-au cumpărat un e-book reader dovedeşte un interes crescut faţă de lectură, însă 41% dintre posesorii de tablete şi 35% dintre cei de cititoare specializate afirmă că citesc mai mult decât înainte de a avea aparatele. Faptul că 29% dintre americani citesc cărţi pe smartphone nu este relevant, însă poate fi interesant de aflat că, cititorii de cărţi digitale n-au renunţat la lectura cărţilor imprimate. Analiştii sunt de părere că, indiferent cât vor câştiga în popularitate cărţile digitale, cărţile pe hârtie vor avea public şi, cu timpul, se va stabili un echilibru. Acest echilibru merită o mică discuţie.
Avantajele cărţilor digitale au fost deseori enumerate, începând cu portabilitatea, trecând prin costuri şi modalităţi de distribuţie şi terminând cu salvarea pădurilor (deşi, în materie de ecologie, încă se discută). Dar sunt şi altele, mai puţin evidente. De exemplu, pentru cei cu probleme de vedere, posibilitatea de a mări corpul de literă fără a pierde înca-drarea este de nepreţuit. Deşi se consideră că ergonomia vizuală a tipăriturii e încă superioară, nu e întotdeauna aşa – de exemplu, cărţile tipărite la noi înainte de 1990 sunt acum aproape ilizibile, din cauza calităţii execrabile a hârtiei şi tiparului. Însă cartea tipărită are atuurile ei, începând cu senzaţia obiectului (mirosul, textura, chiar greutatea) şi un fel special de ataşament, în care se încadrează şi mica poveste (când şi cum am cumpărat-o sau am primit-o). Important este şi faptul că poţi să răsfoieşti o carte pe care n-o cunoşti, ceea ce poate să-ţi dea indicii mai bune decât primul capitol pe care-l oferă de obicei librăriile digitale.
Apoi sunt şi aspecte strict practice: cărţile tehnice sau cele de artă – cu multe tabele, ilustraţii sau casete de text – se pretează mai bine la dimensiuni mari, greu accesibile aparatelor actuale. Apoi sunt lucruri care ţin de “personalizare”, unde pornim de la sublinieri şi note (mai comode decât pe digital) şi ajungem la dedicaţii, autografe sau ex-libris-uri. Încă nu m-am obişnuit cu ideea că aş putea oferi drept cadou o carte digitală.
Însă un argument mai puternic pare să se contureze: mai mulţi cititori (susţinuţi şi de un studiu realizat de Jakob Nielsen) constată din experienţă că pot citi mai repede textul tipărit (Nielsen a estimat sporul de viteză la 6,2%). Se poate argumenta că e o chestiune de obişnuinţă, însă un alt aspect este că oamenii susţin că reţin mai puţin din ce-au citit pe digital decât pe hârtie. Se pare că e vorba de tehnici mnemonice implicite pe care le-am deprins în lunga noastră experienţă cu obiectele şi care se bazează pe informaţii vizuale. De exemplu, numărul paginii sau poziţia în pagină sunt uneori indicii, dar în e-books depind de mărimea corpului de text.
Cred însă că este vorba de acomodare şi, poate, de o oarecare reţinere în faţa unei tehnologii interpuse între cititor şi text. Deşi la Kindle şi la telecomanda televizorului am rareori acces, am citit suficient ca să constat că experienţa nu diferă de cea a lecturii tipăriturii. Singurul lucru care-mi lipseşte este coperta.
-
Pe ce cititori se mai poate baza piaţa de carte?
Cele mai mari patru edituri de pe piaţa locală, Polirom, grupul All, Humanitas şi Curtea Veche, au finalizat anul trecut cu afaceri totale de 13 milioane de euro, nivel puţin sub cel din anul anterior. Cererea pentru cartea de pe rafturile librăriilor nu a fost în creştere, dar în schimb, s-a remarcat un interes mai mare pentru cărţile la promoţii vândute online şi pentru cele în format digital, potrivit editurilor.
Pe o piaţă evaluată la 100 de milioane de euro, reprezentanţii editurilor afirmă că strategia de a creşte vânzările include publicarea unor titluri atractive pentru consumatori, promoţiile şi vânzările directe la târguri. “Factura la energie şi la întreţinere lasă românii cu mai puţini bani pentru achiziţionarea de produse culturale, ceea ce nu permite pieţei de carte să crească”, este de părere Silviu Lupescu, directorul general al celei mai mari edituri de pe piaţă, Polirom. Editura a finalizat anul trecut cu o cifră de afaceri de 19,5 milioane lei (4,5 mil. euro), faţă de 4,1 milioane de euro în 2010.
Consumul de carte din România ne plasează încă pe ultimul loc în cadrul ţărilor din Uniunea Europeană, având în vedere că un român cheltuieşte în medie 5 euro anual pe cărţi, în timp ce la bere suntem în topul primelor ţări din lume. “Creşterea vânzărilor cu câteva procente faţă de anul precedent nu reprezintă o creştere semnificativă a cererii pentru carte, ci doar un uşor reviriment. Piaţa de carte s-a menţinut la un nivel scăzut, cu circa 40% faţă de anii de dinaintea crizei”, a spus Silviu Lupescu. Portofoliul editurii Polirom include autori români şi internaţionali precum Nabokov, Hemingway, Lessing, Fowels, Rushdie, Saramago sau Salinger. Editura colaborează cu librării şi difuzori angro din ţară şi din Republica Moldova.În ultimii trei ani mai multe edituri au optat pentru o strategie de conservare, care să le asigure supravieţuirea. Cele mai multe edituri au redus numărul titlurilor şi tirajele cărţilor publicate şi au distribuit cărţile în magazinele ce asigurau promovare la raft.
Piaţa de carte, inclusiv ediţiile de chioşc (volumele vândute împreună cu anumite ziare şi reviste), a fost estimată în 2010 la aproximativ 112 milioane de euro, în scădere cu circa 15% comparativ cu 2009, potrivit unui bilanţ prezentat de reţeaua de librării Diverta. Fără ediţiile de chioşc, piaţa de carte din România de anul trecut se ridica la aproximativ 60 de milioane de euro, mai spuneau oficialii Diverta.
“Estimările pentru acest an sunt dificil de făcut şi depind în mod semnificativ de o eventuală creştere a veniturilor populaţiei, în special ale acelor categorii socio-profesionale care au fost afectate grav de reducerile salariale din ultimii ani (cadre didactice, de exemplu). Depinde, de asemenea, de fondurile alocate bibliotecilor, reduse drastic în ultimii ani”, a spus Lupescu.
Atenţia pe care editurile au acordat-o internetului a făcut ca între 6% şi 40% din vânzările de carte să fie acum aduse de comenzile online. Gabriel Scînteia, chief operating officer al editurii All Publishing Group, spune că circa 6-7% din vânzările pe anul trecut au fost aduse de mediul online. Grupul All a avut anul trecut o cifră de afaceri de 2,3 milioane de euro.
La cărţile vândute online se fac şi reduceri. Şi celelalte edituri au creat site-uri pentru vânzarea online a cărţilor, iar discounturile pot ajunge chiar şi la 40% la cărţile achiziţionate online, cum se întâmplă la editura Teora. “Grupul All a prognozat o creştere de 10-15% pe segmentul vânzărilor în librării anul acesta. Acest lucru ar însemna de fapt o revenire pe acest segment pentru că în 2011 pe acest segment editura a avut o scădere semnificativă, compensând pe canale de vânzare directă”, a spus Scînteia. Din perspectiva vânzărilor generale, el speră să se înregistreze anul acesta o situaţie similară cu cea din 2011. Oficialul editurii afirmă că cifra de afaceri nu este un indicator suficient pentru a constata dacă cererea este în creştere sau nu pe piaţa de carte, deoarece cărţile vândute la reduceri sau cele în format digital au creat o piaţă nouă, mai atractivă ca preţuri pentru cititori şi mai vizibilă pentru autorii cărora astfel le creşte cota şi audienţa. Pentru edituri însă, aceste două mari schimbări din piaţă aduc deocamdată un vânt de scădere, iar viitorul nu prea se arată prietenos cu ediţiile “hard-back”, vândute altădată în mii de exemplare.
Plus că, uitându-ne în jur, pe marile artere comerciale sau în mall-uri, pare că piaţa de carte este în scădere. Lipsa librăriilor în sine duce la o slăbire a pieţei, consideră Iren Arsene, proprietara editurii Curtea Veche: “Nu există speranţe de-a apărea noi distribuitori de carte pe piaţă. Sunt librăriile şi supermarketurile, dar din păcate nu apare un lanţ de librării care să echilibreze situaţia”. Anul trecut editura Curtea Veche a avut o cifră de afaceri de 12,9 milioane de lei (3 milioane de euro) faţă de anul 2010, când a înregistrat afaceri de 3,9 milioane de euro. “Am vândut anul trecut aproape 1,5 milioane de exemplare de cărţi, exceptând ediţiile de la chioşc”, a declarat Iren Arsene. Anul trecut compania a publicat 150 de titluri de cărţi, 15% din vânzări fiind online. Ea afirmă că politica editurii este una prudentă, care pune accent pe republicarea unor titluri şi pe promovarea autorilor la care reacţionează consumatorii.
-
Cititorii tabloidului TMZ, înfuriaţi de publicarea unei fotografii cu Steve Jobs slăbit de boală
Jobs, aflat în prezent în concediu medical, arată foarte slab, tras la faţă şi extrem de fragil, stând în picioare susţinut de o altă persoană care se uită la cameră. Fotografia este semnată de agenţia Pacific Coast News, specializată în poze de vedete.
Din fericire, TMZ nu a făcut comentarii despre aspectul fizic al lui Jobs, abţinându-se de la remarcele răutăcioase sau de prost-gust pe care le face de obicei despre celebrităţile de care e vorba în articolele publicate. Cititorii TMZ s-au indignat însă din cauza publicării pozei, considerând că ea încalcă intimitatea unui om demn de respectul americanilor pentru geniul lui tehnologic.
Reacţii ca “S-au terminat cumva ştirile cu grasa de Kardashian?”, “Limitaţi-vă la aventurile lui Lindsay Lohan” sau “Ruşine, retrageţi imediat poza de pe site!” abundă pe site, alături de urări de sănătate pentru Steve Jobs şi reflecţii ca “El a fost, ESTE şi întotdeauna va fi UN GENIU” ori “Steve Jobs, eşti un Thomas Edison al lumii moderne”. În fine, alţii au refuzat să creadă că poza e autentică şi i-au acuzat pe autorii ei că s-au folosit de Photoshop ca să denatureze imaginea lui Jobs.
Steve Jobs a demisionat miercuri, după 14 ani petrecuţi la conducerea companiei. “Am spus mereu că dacă va veni o zi când nu voi mai putea să fac faţă sarcinilor şi aşteptărilor ca CEO al Apple, voi fi primul care vă va anunţa”, a scris Jobs într-o declaraţie preluată de Bloomberg şi în care îl recomandă pe Tim Cook, fostul director de operaţiuni, drept cel mai potrivit pentru funcţia de CEO. “Din nefericire, acea zi a venit.”
Jobs, în vârstă de 56 de ani, se afla în concediu medical din 17 ianuarie. Starea sa de sănătate a constituit obiectul unor speculaţii îndelungate, după operaţia de cancer pancreatic din 2004 şi mai ales după cea de transplant de ficat din 2009. Anul acesta, Steve Jobs a revenit pentru scurtă vreme din concediu în martie, pentru a prezenta ultima versiune de iPad, apoi pentru un dineu pentru liderii din Silicon Valley oferit de preşedintele Barack Obama.
-
Catavencii, Academia Catavencu si Kamikaze se bat in inteligenta, umor si cititori
Trei reviste – Catavencii, Academia Catavencu si Kamikaze. Toate
pot fi cumparate in aceeasi zi de la chioscurile de presa,
miercurea. Toate au formate asemanatoare, fiind la baza reviste de
satira.Mai mult, toate cele trei reviste au plecat dintr-un nucleu
comun – saptamanalul Catavencu, lansat in anii ’90, publicatie
care, in octombrie 1991, a devenit Academia Catavencu.Dupa scindarea echipei, in primavara lui 2010, cand o parte din
cei de la Academia Catavencu si-au lansat saptamanalul Kamikaze, in
ultimele luni ale acestui an Academia Catavencu s-a luptat sa
existe, confruntandu-se cu falimentul si fiind disputata aprig la
licitatie de fosta echipa, condusa de Doru Buscu, si de familia
Adamescu.Rezultatul a fost cel care poate fi vazut miercuri la
chioscurile de presa. La 21 de ani de la lansare, Academia
Catavencu s-a “trivizat” in: Academia Catavencu – saptamanal editat
de grupul de presa Medien Holding, controlat de familia Adamescu,
Catavencii – saptamanal editat de trustul de presa Adevarul
Holding, patronat de omul de afaceri Dinu Patriciu si Kamikaze –
saptamanal branduit ca fiind “fara moguli”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro -
Catavencii, Academia Catavencu si Kamikaze se bat in inteligenta, umor si cititori
Trei reviste – Catavencii, Academia Catavencu si Kamikaze. Toate
pot fi cumparate in aceeasi zi de la chioscurile de presa,
miercurea. Toate au formate asemanatoare, fiind la baza reviste de
satira.Mai mult, toate cele trei reviste au plecat dintr-un nucleu
comun – saptamanalul Catavencu, lansat in anii ’90, publicatie
care, in octombrie 1991, a devenit Academia Catavencu.Dupa scindarea echipei, in primavara lui 2010, cand o parte din
cei de la Academia Catavencu si-au lansat saptamanalul Kamikaze, in
ultimele luni ale acestui an Academia Catavencu s-a luptat sa
existe, confruntandu-se cu falimentul si fiind disputata aprig la
licitatie de fosta echipa, condusa de Doru Buscu, si de familia
Adamescu.Rezultatul a fost cel care poate fi vazut miercuri la
chioscurile de presa. La 21 de ani de la lansare, Academia
Catavencu s-a “trivizat” in: Academia Catavencu – saptamanal editat
de grupul de presa Medien Holding, controlat de familia Adamescu,
Catavencii – saptamanal editat de trustul de presa Adevarul
Holding, patronat de omul de afaceri Dinu Patriciu si Kamikaze –
saptamanal branduit ca fiind “fara moguli”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro -
O treime dintre romani nu citesc niciodata o carte
Populatia din mediul urban citeste de patru ori pe luna, adica
de doua ori mai des decat persoanele din mediul rural, cea mai mare
frecventa fiind intalnira in randul persoanelor cu studii
superioare, care obisnuiesc sa citeasca de opt ori intr-o luna.Realitatea este insa ca aproape o treime dintre romani nu citesc
deloc, iar inca o treime dintre respondentii studiului deschid o
carte de cateva ori pe an sau chiar mai rar. Cele mai citite carti
sunt cele de literatura sau beletristica, cele de specialitate si
cartile despre hobby-uri. |n schimb, cartile SF, de psihologie, de
auto-educare sau de memorii inregistreaza un interes mai
scazut.Aceste obiceiuri de lectura se reflecta si in comportamentul de
cumparare al consumatorilor, piata fiind in scadere. |n ultimul an,
un roman din trei au cumparat carti, iar doi cumparatori din zece
au facut cartile cadiu, conform studiului Gfk Romania. Iar bugetul
alocat este si el destul de restrans, avand in vedere ca doar 8%
dintre romani au platit mai mult de 50 de lei pentru cea mai
recenta achizitie de cartem in timp ce mai mult de jumatate dintre
cumparatori au cheltuit cel mult 20 de lei.Asadar, n-ar trebui sa fie de mirare ca afacerile librariilor si
ale editurilor au avut de suferit. Cel mai recent exemplu ar fi
editura Nemira, care a cerut recent falimentul pe fondul prabusirii
pietei de carte. Compania va intra astfel in reorganizare
judiciara, perioada in care va continua insa sa functioneze.
Editura Nemira, detinuta integral de Ana Maria Nicolau, a incheiat
anul trecut cu o cifra de afaceri de 6,5 de milioane de lei si cu o
pierdere neta de aproape 710.000 de lei. -
Despre management, dar altfel
Ca e vorba de antrenor sau de manager,de capitanul echipei sau de liderul echipei de marketing, echilibrul "vestiarului" este esential. Fara reguli clare si responsabilitati precis delimitate, haosul poate pune stapanire pe dinamica echipei. Fara o echipa bine construita,nu se face performanta. In continuarea analogiei, un aspect intuitiv poate lamuri unele din subtilitatile secretelor unei echipe omogene, care e obisnuita cu cel mai inalt nivel de performanta. Ati observat ca in cazul unei echipe de fotbal care castiga totul timp de 2-3 ani,intervine o plafonare dupa asa o perioada excelenta? Si cand intervine aceasta perioada, ceva trebuie schimbat, este nevoie de o reimprospatare.
Cum se face aceasta reimprospatare? Printr-o reinventare a strategiei, prin schimbari la nivelul echipei. Adaptarea e una din calitatile esentiale pentru a supravietui intr-un mediu foarte competitiv, puteti sa urmariti, ca fapt divers, comportamentele si particularitatile plantelor si animalelor. E surprinzatoare trecerea de la management si fotbal la biologie? Pana la urma, nu cumva strategiile de management pot fi urmarite si analizate in detalii cat mai diverse? Recunosc sincer, imi plac analogiile, imi place sa le construiesc pt a vedea si aspectele acelea care sunt ca si jumatatea de glob cand in cealalta jumatate e zi. Dumneavoastra nu?
Opinie trimisa de cititorul nostru Ionut Tomescu
Daca aveti o opinie bine conturata despre mediul de afaceri romanesc sau international, va rugam sa ne-o trimiteti si o vom publica in BUSINESS Magazin