BusinessMagazin

Tag: Citi

  • ​BUSINESS PENTRU ROMÂNIA: Daniel Farmache, Electrogrup Infrastructure – „M-am întors în România pentru totdeauna”

    La doar 30 de ani, după ce a dobândit deja experienţa unui bancher de investiţii în unul dintre cele mai importante grupuri financiare ale lumii, Daniel Farmache mizează pe antreprenoriatul românesc. Care sunt obiectivele sale din rolul de director general adjunct al companiei Electrogrup Infrastructure (E-INFRA), cu afaceri anuale de peste 100 de milioane de euro?

    “De profesie economist, ca job  director general-adjunct în Electrogrup Infrastructure, bucureştean, soţ” – enumeră principalele repere de pe noua sa „carte de vizită” Daniel Farmache, care, la 30 de ani, este cel mai tânăr invitat de până acum al evenimentului Meet the CEO. Printr-o introspecţie de tipul SWOT (strengths, weaknesses, opportunities and threats – puncte forte, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări – n.red.), tânărul se autocaracterizează prin atribute precum: puterea de muncă, motivaţia internă, speranţă, capacitatea de a relativiza lucrurile, de a le pune în perspectivă, precum şi dorinţa de a lucra cu oamenii şi de a scoate ce este mai bun din ei. În ceea ce priveşte slăbiciunile, spune: „Am uneori naivităţile mele, acestea merg mână în mână cu speranţa şi cu dorinţa puţin mai idealistă – aspecte neproductive pe moment, pe care încerc să le controlez”.

    După ce şi-a câştigat renumele de unul dintre cei mai apreciaţi bancheri de investiţii ai tinerei generaţii, Daniel Farmache a făcut în vara aceasta pasul înspre mediul antreprenorial local, ca urmare a numirii sale în funcţia de deputy CEO (director general adjunct) al companiei Electrogrup Infrastructure (E-INFRA), holding înfiinţat anul trecut de Teofil şi Simion Mureşan împreună cu Marian Pantazescu. Companiile care compun holdingul au o istorie pe piaţa locală de peste 20 de ani, care a început cu o companie de construcţii şi servicii specializate – Electrogrup, înfiinţată în 1997 – la un grup de infrastructură integrat (deţine, operează, construieşte şi oferă mentenanţă în proiecte de infrastructură), cu afaceri anuale de peste 100 de milioane de euro. Potrivit reprezentanţilor acestuia, grupul Electrogrup Infrastructure este primul jucător de pe piaţa din România care oferă servicii de tip cross-sector (intersectoriale) în energie, telecomunicaţii şi construcţii civile industriale. Compania şi-a extins activitatea şi pe pieţele externe din Polonia, Germania, Rusia, Belgia şi Irlanda – iar în prezent, între 20 şi 30% din afacerile companiei sunt generate de aceste pieţe.

    CITII AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • „M-am întors în România pentru totdeauna”

    “De profesie economist, ca job  director general-adjunct în Electrogrup Infrastructure, bucureştean, soţ” – enumeră principalele repere de pe noua sa „carte de vizită” Daniel Farmache, care, la 30 de ani, este cel mai tânăr invitat de până acum al evenimentului Meet the CEO. Printr-o introspecţie de tipul SWOT (strengths, weaknesses, opportunities and threats – puncte forte, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări – n.red.), tânărul se autocaracterizează prin atribute precum: puterea de muncă, motivaţia internă, speranţă, capacitatea de a relativiza lucrurile, de a le pune în perspectivă, precum şi dorinţa de a lucra cu oamenii şi de a scoate ce este mai bun din ei. În ceea ce priveşte slăbiciunile, spune: „Am uneori naivităţile mele, acestea merg mână în mână cu speranţa şi cu dorinţa puţin mai idealistă – aspecte neproductive pe moment, pe care încerc să le controlez”.


    După ce şi-a câştigat renumele de unul dintre cei mai apreciaţi bancheri de investiţii ai tinerei generaţii, Daniel Farmache a făcut în vara aceasta pasul înspre mediul antreprenorial local, ca urmare a numirii sale în funcţia de deputy CEO (director general adjunct) al companiei Electrogrup Infrastructure (E-INFRA), holding înfiinţat anul trecut de Teofil şi Simion Mureşan împreună cu Marian Pantazescu. Companiile care compun holdingul au o istorie pe piaţa locală de peste 20 de ani, care a început cu o companie de construcţii şi servicii specializate – Electrogrup, înfiinţată în 1997 – la un grup de infrastructură integrat (deţine, operează, construieşte şi oferă mentenanţă în proiecte de infrastructură), cu afaceri anuale de peste 100 de milioane de euro. Potrivit reprezentanţilor acestuia, grupul Electrogrup Infrastructure este primul jucător de pe piaţa din România care oferă servicii de tip cross-sector (intersectoriale) în energie, telecomunicaţii şi construcţii civile industriale. Compania şi-a extins activitatea şi pe pieţele externe din Polonia, Germania, Rusia, Belgia şi Irlanda – iar în prezent, între 20 şi 30% din afacerile companiei sunt generate de aceste pieţe.
    Odată cu transformarea într-un holding, compania ţinteşte statutul de jucător important la nivel regional, context în care intervine şi numirea lui Farmache.


    „Misiunea mea este de a crea sinergiile la nivel de grup, de a le potenţa şi de a pune grupul pe o traiectorie favorabilă pentru viitor – prin procese noi, moderne, prin aducerea celor mai bune practici din străinătate, de la companiile care ne inspiră. Vrem să atragem oameni noi, vrem să setăm o nouă disciplină de lucru, noi standarde de guvernanţă a companiei – acesta este rolul meu. Într-o mică măsură, o pot face printr-o forţă proprie, într-o mai mare măsură, angajând oameni buni şi valorificându-i pe cei pe care îi avem deja”, descrie Daniel Farmache obiectivele sale în mandatul început în vara acestui an. Drumul tânărului până aici nu a fost unul prestabilit şi a avut mai multe puncte de cotitură – care au inclus experienţe internaţionale, dar şi o trecere scurtă prin spaţiul politic. Farmache îşi începe povestea carierei precizând că face parte din rândul celor care voiau să rămână în România, cu toate că, în 2007, anul în care şi-a început el studiile universitare, era perioada în care tinerii din generaţia lui deja începuseră să ia drumul străinătăţii.
    A început astfel facultatea în România, la Academia de Studii Economice din Bucureşti, specializarea Finanţe-Bănci: „Am intrat în facultate cu un vis destul de superficial şi pe care nu l-am susţinut prin fapte, respectiv acela de a deveni broker”. Nu a ales să îşi construiască însă o profesie în domeniul pieţei de capital şi mărturiseşte că nu a simţit încurajări în acest sens nici din partea tatălui său, Stere Farmache, care a fost director general al Bursei de Valori din Bucureşti. A înţeles ulterior şi de ce: „Este o meserie care se digitalizează şi în care nu mai sunt neapărat perspective. Multă lume intră la finanţe-bănci sperând că este un loz câştigător. Spre norocul meu, era destul de superficială această dorinţă, astfel încât nici măcar nu am aplicat pentru un job de brokeraj”.
    După un an de ASE, a realizat că i-ar fi totuşi „puţin mai bine” să plece în străinătate. A ales versiunea cea mai la îndemână atunci, respectiv o bursă în străinătate, la universitatea Reading din Marea Britanie, despre care spune că era cea mai bună opţiune pe care o oferea ASE-ul la vremea respectivă.


    „M-am şi pliat pe o perioadă extrem de interesantă – criza financiară – încă mai am decupate părţile din Financial Times din perioada aceea”, descrie el primul an de studii în afara ţării. Îşi aminteşte că primul Financial Times primit la şcoală (abonamentele erau subvenţionate) era cel în care ministrul finanţelor din America anunţa: „Programul de bailout al băncilor, 700 de miliarde de dolari”.
    A resimţit o diferenţă imensă a modului în care se făceau studiile acolo, ce i-a influenţat parcursul profesional ulterior. A avut mai mulţi profesori, de pildă, care fuseseră managing directori în bănci, cunoşteau oameni despre care scriau ziarele şi asta l-a dus cu gândul într-o zonă total opusă riscului. „Cumva a crescut în mine un braţ de reglementator, iar prin interacţiunile avute acolo, ce voiam eu să fac devenise destul de clar din punctul de vedere al intenţiei – voiam să fiu într-o zonă în care pot contribui la dezvoltarea economică a locului de care mă simţeam eu cel mai ataşat – România”. Prin urmare, după absolvire, în 2010, a hotărât să se întoarcă în ţară, pe un fond de optimism personal vizavi de situaţia din România, unde începeau la acea vreme reformele impuse de Banca Mondială. S-a angajat apoi la Citi; prin intermediul instituţiei financiare cu origini americane, spune că a avut acces la „lucrurile cele mai interesante care se întâmplau pe vremea aceea în piaţa de capital românească”. Chiar dacă a avut o expunere generală la început, în care a trecut şi prin Trezorerie şi prin management de risc, de la un punct s-a concentrat pe corporate şi investment banking.
    Acolo a avut parte de expunerea a două mari categorii de businessuri locale. În primul rând, experienţa cu lucrul cu companii deţinute de stat şi de Ministerul Finanţelor (de la IPO-urile Romgaz, Hidroelectrica, Electrica etc.; execuţia unor tranzacţii cum ar fi privatizarea Electrica, până la obligaţiunile guvernamentale ale statului): „A fost o expunere foarte bună care mi-a confirmat bănuiala că va veni o perioadă bună pentru România”, descrie el această experienţă.
    A doua categorie de companii la care s-a expus atunci au fost companiile mari cu capital local românesc – iar „mari” pentru Citi însemnau, potrivit lui, cele cu peste 500 de milioane de dolari cifră de afaceri. „Nu erau foarte multe companii pur româneşti care să corespundă acestor criterii, sub 10, printre care A&D Pharma şi RCS-RDS de pildă; ne-am dat seama că nu avem soluţii şi infrastructură de business pentru marii campioni în businessurile româneşti, ceea ce este o problemă.” Se descrie norocos că a lucrat la Citi în perioada respectivă. „Mi-era teamă să nu fie doar o oază, dar până la urmă s-a dovedit a fi un mic orăşel verde, de oameni foarte bine pregătiţi profesional, foarte capabili, nivel la care îi găseşti şi în alte filiale ale Citi. Ei făceau multe lucruri interesante, care mi-au acordat repede responsabilitate şi vizibilitate în proiectele cele mai interesante”, descrie el munca în cadrul băncii.
    În paralel, a făcut şi dreptul în ţară, la distanţă, fiindcă a considerat că este util să aibă câteva noţiuni elementare de drept, fără a-l practica profesional, dar a obţinut şi certificarea pentru finanţişti CFA. Mărturiseşte că această certificare nu l-a transformat într-un expert al fiecărui sub-domeniu – însă spune că l-a învăţat ce întrebări să pună: „Ştiu ce nu ştiu”.
    Apoi a luat din nou drumul străinătăţii, de data aceasta pentru un MBA la London Business School. O altă variantă era plecarea în America, însă şi-a dorit să rămână în Europa. La Londra a reintrat pe filiera de finance, în contextul în care semnase deja un contract cu Citi pentru a se întoarce în companie, în divizia lor de investment banking, unde a lucrat până la numirea în rolul său actual.
    Între timp însă, înainte de plecarea la MBA, a mai avut parte de o provocare profesională, adusă de înfiinţarea guvernului tehnocrat şi de o întâlnire cu Dragoş Pîslaru, care la vremea aceea era consilier de stat al primului-ministru pe probleme economice. A rezonat cu Pîslaru, în contextul în care şi el venea tot din mediul privat, studiase la London School of Economics şi se întorsese şi el în ţară, în jurul anului 2000 – o perioadă în care puţini se întorceau. Îşi aminteşte că Dragoş Pîslaru i-a propus atunci: „Am o perioadă limitată de timp, am nevoie de tot ajutorul pe care îl pot obţine în această perioadă, poţi să mă ajuţi?”.
    A acceptat, în contextul în care programul de MBA îi oferea o oarecare flexibilitate şi a primit astfel un rol de consilier în cancelaria primului-ministru. Dragoş Pîslaru a fost numit ulterior ministru al muncii, calitate în care Farmache spune că l-a însoţit „nu fără ezitări”, fiindcă acela nu era domeniul lui de expertiză; iar acum, descrie în prezent această decizie drept cea mai grea din cariera sa. A preluat portofoliile economice de acolo – salarizarea în domeniul public, măsuri active de ocupare a forţei de muncă – iar ulterior a devenit director de cabinet, coordonatorul consilierilor. „E o diferenţă când intri în sistem, vezi că lucrurile sunt de fapt mult mai grele decât ne batem noi cu pumnii în piept în privat că am putea să le iuţim”, descrie el una dintre constatările din acea perioadă.
    Privind retrospectiv, Farmache spune că nu a intrat în politică din fascinaţie sau curiozitate, ci fiindcă a fost inspirat de Dragoş Pîslaru, care i-a spus „avem responsabilitatea să livrăm cât se poate de mult în această perioadă”.
    Pe de altă parte, a avut anterior mai multe iniţiative în zona de ONG-uri, care aveau legătură cu domeniul public: spre exemplu, a fost membru în Liga Studenţilor Români din Străinătate. Acolo a avut un proiect de Brain Regain („recâştigarea creierelor”, un joc de cuvinte, opusul lui Brain Drain, care defineşte emigrarea oamenilor talentaţi), prin care să atragă înapoi în ţară capitalul uman din diaspora. Unul dintre proiectele lansate astfel a fost programul de internshipuri la guvern, Smart Internships, preluat oficial şi care s-a derulat şi ulterior.
    După ce a început să cunoască mai bine guvernul, a fost fascinat mai degrabă de propriile lui prejudecăţi: mărturiseşte că intra în acest mediu cu „puţină aroganţă sau omniscienţa unui om din sectorul privat”, unde lucrurile se mişcă repede, iar ineficienţele nu pot fi explicate. A văzut însă că pentru multe dintre acestea există explicaţii bune, iar pentru altele nu există neapărat soluţii la îndemână, „exceptând cazul în care ai controlul total al aparatului, ceea ce rareori se mai întâmplă în democraţiile de astăzi”. „Astfel, trebuie să lucrezi cu materialul clientului, iar acest lucru reprezintă o provocare, indiferent de unde crezi că ar trebui să ajungem, importantă este execuţia – iar aceasta este o provocare la noi”, observă el.
    A plecat din guvern cu întrebări legate de modul în care se poate livra într-un mod nu doar eficient, ci şi sustenabil. „E foarte uşor pentru cineva care are putere pe un termen scurt să dea o decizie, să se schimbe ceva. Dacă decizia nu este însă populară, următorul guvern o va schimba din nou. Cu genul acesta de lucruri s-a confruntat Obama, cu Obamacare.” De fapt, observă Farmache, aceasta este una dintre definiţiile leadershipului politic: „Un lider politic trebuie să ia decizii bune, care să privească o masă mare de oameni şi care să fie sustenabile. Degeaba sunt bune, dacă nu sunt sustenabile”.
    După ce experienţa guvernului tehnocrat s-a încheiat, s-a întors la Londra, unde a început să lucreze în divizia de investment banking, fuziuni şi achiziţii (M&A) pe zona Europei Centrale şi de Est şi Africii în cadrul Citi. Acolo însă a simţit că intră „în mecanismul unui ceas eleveţian perfect, în care nu ai ce să îmbunătăţeşti – pe când în România totul trebuie îmbunătăţit. E un mic blestem, dar totul trebuie făcut, pot fi o rotiţă mai importantă aici”.
    S-a întors astfel în România rolul de deputy CEO la E-INFRA: „De data aceasta nu este ceva temporar, ci, sper eu, pentru totdeauna”. 
    Cum a ajuns să treacă de la o multinaţională la o companie românească? Spune că Teo Mureşan, unul dintre cei trei acţionari ai grupului, era şi el unul dintre absolvenţii London Business School, după ce studiase în cadrul unui program masteral acolo. Farmache povesteşte că s-au întâlnit la începutul acestui an, fără ca el să ştie că Mureşan căuta o persoană pentru rolul de director adjunct în cadrul E-INFRA. De fapt, numele său fusese deja sugerat conducerii E-INFRA. În momentul în care i-a spus că se gândeşte ca la un moment dat să se întoarcă în ţară, a început o discuţie în acest sens. „Ajunseseră într-un moment în era nevoie să transforme compania dintr-un campion local într-unul regional. Un pas din acest demers este atragerea unor oameni care au mai făcut asta pentru alte companii, oameni tineri, cu forţă de muncă, care au un CV promiţător şi dorinţa şi speranţa că se poate ajunge acolo. Cred că punctam la majoritatea dintre criterii.”
    A acceptat propunerea, fiindcă „avem mult potenţial, mi-a vândut soluţia pentru frustrarea că nu prea avem companii mari de succes în România – mi-a vândut o provocare”.


    La E-INFRA a descoperit un mediu caracterizat de „o stare continuă de a fi cu picioarele pe pământ, disponibilitate constantă la învăţare, speranţă, profesionalism, dorinţă transparentă de a atrage oameni buni, deschidere şi o dorinţă de a face ceva mai mare decât propriul lor interes”. Spune că şi-au propus să fie un model de afacere pentru România. „Avem şi proiecte internaţionale, între 20 şi 30% din cifra de afaceri este generată de acestea, astfel reuşim să dăm oamenilor noştri salarii puţin mai mari decât dacă ar fi fost concentraţi strict pe România, dar şi o motivaţie în plus.”
    Daniel Farmache consideră că filosofia companiei contribuie la încetinirea dorinţei oamenilor din domeniul în care activează de a lua drumul ţărilor vestice. „Blocurile din Londra, în ultimii ani, s-au construit cu forţă de muncă românească, iar ulterior, cei care lucrează în acestea, portarii, recepţionerele, administratorii, sunt majoritatea români, veniţi acolo pentru câteva sute de euro în plus. Dacă reuşim ca în domeniul nostru să menţinem mai mulţi oameni în ţară, pentru mine este o motivaţie destul de mare”, descrie el situaţia multor români întâlniţi în străinătate.


    Ce i-ar spune cuiva care vrea să plece din ţară? Chiar dacă nu există un răspuns universal, subliniază: „E greu să recomanzi o măsură pentru toată lumea, dacă lumea vrea să plece pentru că: se simte enervată, agasată, prost recompensată în valoare absolută, că simte că nu există nicio speranţă – din cauza mediului politic – atunci putem sta la discuţii pentru că am exemple concrete de relativizare a problemei.” Chiar dacă în Londra şansele unui salariu mai mare sunt reale, crede că o poţi duce mai bine în România cu mai puţini bani. Observă şi că naţiuni cu istorii ale unor democraţii îndelungate au făcut alegeri electorale discutabile din punctul de vedere al unei democraţii mature. „Ne surprinde aşadar că în România, după abia 30 de ani de exerciţiu democratic, încă mai avem sughiţuri?” Optimist, crede că orice ţară a trecut prin paşii pe care îi face România acum.
    „Suntem ca un adolescent în ale dezvoltării economice, care se uită la un profesionist adevărat de 40 şi ceva de ani şi întreabă – de ce nu pot şi eu să îmi iau Ferrari – de ce nu pot şi eu să merg la mare să beau alcool etc. Trebuie să trecem prin etape absolut naturale. Dacă nu, este o piaţă liberă, nu toată lumea este obligată să aibă răbdare – aşa că mergeţi în străinătate dacă vreţi – dar mergeţi în străinătate fiindcă aceasta este o opţiune proprie, a persoanei voastre, nu aruncaţi motivaţia de a pleca în cârca României.”
    De asemenea, argumentează el: „Sunt multe lucruri mult mai bune în România, dovadă sunt oamenii care vor să se întoarcă, dintre care cunosc mulţi”.
    Prin urmare, Farmache mizează în continuare pe cartea de vizită a unei companii româneşti şi consideră că atunci când munceşti pentru nume mari, precum Citi, contează mai puţin „cine eşti tu”, în timp ce munca pentru o companie românească precum E-INFRA s-ar traduce prin „potenţial, multe lucruri de făcut, transformări în care poţi să ai un rol important”.

    Daniel Farmache este deputy CEO al Electrogrup Infrastructure din iunie 2018. Anterior, a făcut parte din divizia de investment banking a Citigroup din Londra, lucrând în IPO-uri şi mandate M&A din Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa.
    Înainte de această poziţie, Daniel Farmache a lucrat în cadrul biroului Citi din România pentru companii mari cu capital românesc, în tranzacţii pe pieţele de capital şi diverse structuri de credit. În 2016, a fost consilier în cancelaria prim-ministrului şi director de cabinet al ministrului muncii.
    Farmache a absolvit un MBA la London Business School, cu un stagiu la Massachusetts Institute of Technology, şi este licenţiat cu first class honours în finanţe-bănci în Marea Britanie (University of Reading – ICMA Centre) şi în drept la Bucureşti (Universitatea Nicolae Titulescu). Deţine şi certificatul CFA (Chartered Financial Analyst).

    Sfaturi pentru tinerii manageri

    1.  Alege-ţi facultatea în funcţie de lucrul la care crezi tu că eşti bun şi bazează-te pe cât mai puţine influenţe superficiale externe. În prezent, lumea merge la facultate în România deseori pentru motive greşite, cum ar fi modelele pe care le-au văzut în jurul lor – „cutare bancher, care apare pe prima pagină a ziarelor, a făcut ASE-ul, vreau şi eu la ASE”. În realitate, mulţi bancheri nu au făcut ASE-ul.

    2.  Găseşte-ţi modele bune. Pe noi ne sperie puţin networkingul, este văzut uşor peiorativ deseori şi chiar poate deveni peiorativ şi superficial, dar cred că trebuie să vorbim cu oameni şi să ne alegem modele bune, pe care să vrem să le urmăm.

    3.  Nu pierde vremea. Unul dintre marile mele regrete este timpul pe care l-am pierdut cu micile tentaţii (telefoane, jocuri pe calculator etc.) când eram în liceu şi facultate, timp care nu se mai întoarce. Sunt foarte multe lucruri pe care poţi să le faci cu timpul acela. Investeşte-l în ceva valoros.

    4.  Dedică-ţi eficient timpul şcolii; ne place sau nu, şcoala ajunge să fie un determinant în carieră. Fii prezent în cameră la facultate când se discută, dacă nu, te va costa.

    5.  Intră într-un ONG sau chiar în mai multe. O astfel de activitate te formează, îţi dă spirit de echipă. Foarte rar aspiraţiile tale autentice sunt aliniate cu ceva ce poţi să faci; capeţi astfel exerciţiul de a face un lucru de care chiar îţi pasă, iar mai târziu va deveni un element important din cariera ta. Pe mine personal m-a ajutat mult şi regret că nu am intrat chiar mai devreme într-o organizaţie de acest gen.

    6.  Citeşte, informează-te – trebuie să fii informat în domeniul în care activezi. Spre ruşinea mea, a existat un moment în perioada mea la ASE când întrebarea pusă de un profesor m-a luat prin surprindere: „Câţi dintre voi aţi citit Ziarul Financiar săptămânea asta? Dar săptămâna trecută?” Am constatat că nu mai vedeam pădurea de carte, învăţam, dar nu mai eram racordat la ce se întâmpla în jur – trebuie să fii prezent în domeniul tău. Când am ajuns în Anglia, totul s-a schimbat: aveam abonament la Financial Times, petreceam o oră pe zi ca să citesc şi încă două ore pe Wikipedia ca să aflu tot ce înseamnă noii termeni întâlniţi.

    7.  Nu uita de sănătate: fă ceva care să te menţină sănătos, un sport, exerciţii de sănătate şi igienă mentală; un curs care îţi poate revela unele lucruri, o carte pe care o citeşti.

    8.  Cercul de prieteni şi familia: este foarte uşor, probabil în orice meserie, nu doar în business pur, să pierzi din vedere motivele pentru care faci ceva. Din punct de vedere strict profesional, poate fi productiv pe termen scurt să te concentrezi strict pe meserie. Personal cred că la un moment dat devine rău pentru oamenii din jur.

    9.  Respectă-ţi valorile. Este foarte satisfăcător şi, chiar dacă pare greu, în realitate este mai uşor.

    10.  Gândeşte pe termen lung şi gândeşte în termeni relativi: beneficiile pe termen scurt nu sunt neapărat ceva de dorit. Un dicton din zona financiară spune: „Poţi să păcăleşti pe toată lumea pentru o perioadă, poţi să păcăleşti câţiva oameni pentru totdeauna, dar nu poţi să păcăleşti pe toată lumea pentru totdeauna”. Dacă gândeşti astfel, poţi să ai o viziune pe termen lung şi atenţia de la micile tentaţii de carieră îţi este distrasă. Apoi, eu cred în relativizare: nu trebuie să privim totul în valori absolute. Anglia are un PIB mai mare, oferă salarii mai mari, dar care este puterea de cumpărare acolo? Este extraordinar să lucrezi pentru o bancă precum Citi, dar este şi mai bine să fii într-o companie care creşte. Uită-te unde eşti acum şi unde poţi ajunge – nu porni de la faptul că eşti sus şi că e bine să rămâi acolo.

  • Cine este noul director general al Citi România

    În noul său rol, Ivan Vrhel va fi responsabil de elaborarea şi implementarea strategiei locale a băncii, precum şi de asigurarea unui management eficient al riscurilor şi controalelor. De asemenea, Ivan Vrhel va coordona relaţiile băncii cu clienţii săi corporativi, cu cei din sectorul public, cu autorităţile de reglementare şi cu instituţiile guvernamentale. În poziţia de director general, Ivan Vrhel îi va raporta lui Kevin A. Murray, director regional pentru Europa Centrală (Bulgaria, Cehia, Ungaria, România, Slovacia) şi CEO al Citi Ungaria.

    Ivan Vrhel şi-a început cariera în cadrul Citi Cehia în anul 2004 ca management associate, unde ulterior a ocupat o serie de poziţii de management, iar în anul 2014 s-a mutat în România pentru a prelua rolul de director al diviziei locale Citi Commercial Bank. Ivan Vrhel este absolvent al Universităţii Caroline din Praga, specializarea studii economice şi are o diplomă de masterat în economie, specializarea bănci şi pieţe de capital, în cadrul aceleaşi universităţi. 

    Ivan Vrhel îl înlocuieşte pe Tibor Pandi, care, după şapte ani la conducerea Citi România, a preluat rolul de CEO al Citi Thailanda. 

    Numirea este supusă aprobării autorităţilor de reglementare şi supraveghere competente.

    Citi deţine 200 de milioane de conturi de clienţi în peste 160 de ţări din întreaga lume. La nivel global, Citi oferă persoanelor fizice, companiilor, guvernelor şi instituţiilor o gamă largă de produse şi servicii financiare, inclusiv credite şi servicii bancare pentru persoane fizice, corporate şi investment banking, servicii pentru valori mobiliare şi de gestionare a lichidităţilor precum şi soluţii de wealth management.

    Citi este prezentă în România din anul 1996 şi furnizează produse şi servicii financiare companiilor locale şi multinaţionale, intreprinderilor mici si mijlocii, instituţiilor guvernamentale şi organizaţiilor non-profit.

     

  • România, cea mai mare creştere a costului orar al forţei de muncă din UE, în al doilea trimestru

    Printre statele care au raportat creşteri ale costului orar al forţei de muncă se numără Ungaria (13%), Cehia (11,1%), Bulgaria (11%) şi Lituania (10,4%). O scădere a costului orar al forţei de muncă s-a înregistrat în Finlanda.

    Costul orar al forţei de muncă a crescut cu 1,8% în zona euro şi cu 2,2% în Uniunea Europeană în al doilea trimestru din 2017 faţă de acelaşi trimestru din 2016.

    Citi’i mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mult zgomot pentru nimic: Coreea de Nord nu ar fi dezvoltat tehnologia pentru o rachetă balistică intercontinentală

    “Având în vedere că nord-coreenii nu deţin structuri proprii pentru efectuarea testelor privind reintrarea rachetelor în atmosferă, agenţia de informaţii apreciază că nu a fost dezvoltată încă această tehnologie de către Coreea de Nord”, a declarat Yi Wan-Young, membru al comisiei de informaţii din Parlamentul sud-coreean.

    Potrivit acestor informaţii, regimul de la Phenian nu ar fi capabil să ghideze o rachetă cu un focos nuclear direct către o ţintă prestabilită, întrucât nu controlează tehnica reintrării rachetei în atmosferă, după lansare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tineri manageri de top 2016: Marius Dorner, head of corporate bank Citi România

    38 DE ANI   /   HEAD OF CORPORATE BANK   /  CITI ROMANIA

    PROFIT 2014: 281 milioane lei

    Marius Dorner gestionează activitatea Citi în zona de corporate şi investment banking, care se referă la companiile mari cu capital privat românesc, şi coordonează o echipă de cinci persoane, relationship manageri şi analişti. Aceştia lucrează cu echipele interne specializate pe fiecare tip de produs, precum trezoreria sau departamentul de gestiune a lichidităţilor şi finanţări comerciale, cu experţii din divizia de corporate şi investment banking de la Londra, dar şi cu departamentele de risc sau juridic.

    Ultimii ani au fost foarte activi pentru divizia de corporate banking a Citi, spune Marius Dorner, argumentând că pe lângă gestionarea relaţiei şi a colaborării cu clienţi strategici ai băncii, departamentul pe care îl coordonează s-a ocupat de tranzacţii importante de finanţare şi a făcut parte din consorţiile mandatate de Ministerul Finanţelor Publice care au intermediat zece emisiuni de obligaţiuni pe pieţele internaţionale, din 2012 şi până în prezent, precum şi din consorţiul care a intermediat listarea Electrica în 2014. Veniturile diviziei de corporate banking a Citi Romania au crescut în ultimii ani; în 2015 plusul a fost de peste 10% comparativ cu anul precedent, excluzând tranzacţiile de natură episodică.

    Absolvent al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, cu specializare în bănci şi burse de valori, Marius Dorner şi-a construit aproape întregul parcurs profesional în cadrul Citi, unde are 15 ani de activitate. A pornit, în 2000, ca marketing assistant în departamentul dedicat produselor şi serviciilor pentru instituţii financiare, apoi a ocupat poziţia de relationship manager pentru clienţii din sectorul public, iar în 2004 a fost promovat ca manager corporate finance şi investment banking. În 2008 a fost numit în funcţia actuală, iar în 2011, pentru şase luni, a lucrat în cadrul Citi Germania, la Frankfurt, pentru a coordona relaţia cu clienţii corporativi globali cu prezenţă în Germania; a gestionat, povesteşte el, tranzacţii complexe precum credite sindicalizate sau soluţii regionale de management al lichidităţilor.

    Privind în urmă, nu identifică un moment punctual ca fiind cel mai dificil, însă o provocare permanentă „este să echilibrez ritmul accelerat al activităţii profesionale cu viaţa de familie. La acest capitol cred că succesul nu se măsoară în cât timp petreci efectiv la job sau acasă, ci mai degrabă în cât eşti de prezent mental şi sufleteşte, mai mult decât fizic, în fiecare dintre cele două ipostaze. Cred că este o problemă comună pentru mulţi dintre noi în ziua de azi“.

    Pentru Marius Dorner cea mai mare reuşită este întotdeauna prezentul. „Mă inspir din succesele precedente, însă evit să mă raportez la proiecte din trecut.“ Pe termen lung se vede „progresând, evoluând în continuare, investind aceeaşi pasiune în ceea ce voi face, indiferent de proiectele în care voi fi implicat“.
     

  • De ce e mai dificil acum decât în anii 2000 „să faci bani buni“

    Zdenek Turek, CEO al Citibank Europe, spune că acum este mult mai dificil „să faci bani buni“ decât după anul 2000, astfel că băncile trebuie să analizeze modelele de business şi să vadă dacă ceea ce fac generează randamente bune şi are importanţă pentru clienţii lor.

    „Vremurile sunt pline de provocări pentru industria bancară la nivel global, dar în România există încă oportunităţi de a face banking bun şi de aceea suntem aici, de aceea ne place aici. Ne menţinem angajamentul pe România, este una dintre cele mai mari ţări din regiune şi ne place să facem afaceri aici. În România aveţi o creştere economică solidă şi nu aveţi dobânzi negative“, spune Zdenek Turek, CEO al Citibank Europe.

    În opinia lui, în România există încă oportunităţi de a face „banking bun“, într-un context în care mediul macroeconomic este plin de provocări pentru industria bancară la nivel global şi mai ales în Europa, având în vedere creşterea economică lentă şi coborârea dobânzilor în teritoriul negativ.

    Citi nu urmăreşte în România cota de piaţă după active cu orice preţ, strategia fiind creşterea organică. Pe de altă parte, banca urmăreşte obţinerea unei cote de piaţă considerabile pe segmentele de clienţi aflate în vizor, cum ar fi multinaţionalele. „Avem strategia adecvată aici. Noi nu aspirăm să fim o bancă mare după active în România, ceea ce este în conformitate cu strategia noastră globală. Ne uităm pur şi simplu la clienţii cu care dorim să facem business şi dacă facem sau nu mai multe afaceri cu ei va fi măsurat prin venituri, dar şi prin satisfacţia clienţilor. Ne concentrăm pe creşterea organică.“

    Reprezentantul gigantului bancar îşi aminteşte că a venit pentru prima oară în România în 1998, în septembrie. „A fost prima ţară în care am fost numit Citi country officer. Amintiri plăcute… Dar trebuie să spun că 1998 a fost un an dificil. Vă amintiţi, probabil, că România la momentul respectiv avea deficit de lichidităţi, discuţii cu FMI… De asemenea, atunci minerii încercau să facă mitinguri, demonstraţii prin Bucureşti. Astfel că primul an a fost dificil pentru business. Dar, în cele din urmă, a fost o experienţă foarte bună. Când am venit erau aproximativ 40 de oameni în banca din România. Iar când am plecat în Ungaria, în 2002, erau peste 100 de salariaţi, un bilanţ mult mai mare şi mult mai mulţi clienţi. A fost interesant, o experienţă bună“, îşi aminteşte Zdenek Turek, care a condus Citibank în urmă cu aproape două decenii. Prezent la un eveniment de aniversare a 20 de ani de prezenţă a Citibank în România, Turek spune că îi place mult să revină în România.

    „N-am vizitat România de această dată. Dar am fost în trecut la deschiderea unor sucursale ale băncii în Cluj, Timişoara, Braşov, Constanţa. Am călătorit prin ţară. Am urcat pe vârful Moldoveanu; prima dată nu am reuşit, dar a doua oară a fost mai bine. Am fost şi în Delta Dunării. România este o ţară frumoasă. Îmi place aici“.

    Dacă în 1998, Zdenek Turek prelua conducerea Citibank România, acum coordonează operaţiunile gigantului american în toată Europa, gestionând active de 50 de miliarde de euro şi 9.000 de angajaţi din 21 de ţări. A lucrat în trecut şi la banca centrală din fosta Cehoslovacie, iar la Citi a ajuns în 1991 în Cehia, unde a ocupat diverse poziţii. După perioada petrecută în România, din 2002 până în 2005, a condus Citi Ungaria. Apoi, între anii 2005 şi 2008 a ocupat poziţia de Citi country officer pentru Africa de Sud, iar ulterior a fost timp de cinci ani Citi country officer pentru Rusia şi CEO pentru Europa Centrală şi de Est. În 2013 s-a mutat de la Moscova la Londra, de unde a coordonat divizia Citi de corporate banking pentru regiunea EMEA.

    După plecarea lui Zdenek de la conducerea sucursalei din România, grupul american Citi a schimbat într‑un an şi jumătate nu mai puţin de patru preşedinţi la conducerea acesteia. Apoi, situaţia s-a stabilizat, iar în ultimii şapte ani Citi România a fost condusă de Tibor Pandi, care în pofida unei pieţe dificile şi a concurenţei dure de pe zona clienţilor companii locale mari şi multinaţionale, a reuşit să menţină banca specializată pe corporate în topul celor mai profitabile instituţii de credit de pe piaţă.

    Citi, una dintre cele mai importante instituţii financiare din lume, cu o tradiţie de peste 200 de ani şi circa 200 de milioane de clienţi în mai mult de 160 de ţări, este prezentă în România de două decenii. Şi-a început operaţiunile în 1995, dar până în 2002 a stat destul de mult în expectativă şi nu s-a implicat decât în afaceri şi tranzacţii de talie foarte mare.

    Activităţile băncii s-au axat în primii ani de prezenţă în România pe finanţare corporatistă, unde Citibank a participat la o serie de finanţări şi credite sindicalizate acordate companiilor româneşti. Mai mult, a fost şi este încă prezentă constat ca intermediar al emisiunilor de euroobligaţiuni lansate de România pe pieţele internaţionale. De asemenea, Citi a fost în consorţiul care a readus România pe piaţa americană în prima parte a lui 2012, după o pauză de 16 ani, prin plasarea a două emisiuni succesive de bonduri în dolari.

    După mai mulţi ani de tatonări, Citi a decis să intre şi pe segmentul de retail şi pe cel al întreprinderilor mici şi mijlocii, încercând să abordeze într-un mod diferit conceptul de business. Însă, în cele din urmă, a renunţat la retail. În 2013, Citibank şi-a vândut portofoliul local de retail către Raiffeisen, iar acum operează doar pe corporate, segment pe care banca îşi menţine angajamentul. De altfel, la nivel internaţional s-a produs în ultimii cinci ani o redefinire a strategiei gigantului american Citibank, care gestionează active de aproape două trilioane de dolari la nivel mondial. Grupul a realizat o eficientizare şi restructurare a businessului şi a decis să vândă diviziile de retail din 12 ţări, inclusiv România.

    Citi este pe podium în topul celor mai profitabile bănci din România, precum şi una dintre cele mai profitabile subsidiare ale Citibank din regiune. Iar în clasamentul după active, banca a urcat anul trecut pe locul 11, cu active de 8,8 mld. lei (circa 2 mld. euro) şi o cotă de piaţă de 2,3%.
     

  • Lupta pentru jumătate dintre clicuri

    Cred că generaţia de tineri care intră acum în organizaţii – în sistemul bancar, dar şi în companiile client – vor înclina clar balanţa în dreptul mobile banking, ei fiind obişnuiţi să-ţi ţină mereu telefoanele inteligente în preajmă“, spune David Rose. Completează însă că şi seniorii sunt prinşi de tehnologie, pentru că mobilul sau tableta le uşurează munca: pot de pildă să avizeze o tranzacţie sau să vadă balanţele în timp ce sunt într-o întâlnire, lucruri pe care le puteau face doar la calculator până în urmă cu numai câţiva ani.

    Tehnologia avansează rapid, iar industria bancară se află într-o veritabilă cursă în ceea ce priveşte aplicarea noilor tehnologii, care uşurează operaţiunile. „E uluitor cum accelerează tehnologia. Nu cred că mulţi oameni şi-au imaginat în urmă cu 20-25 de ani această evoluţie“, afirmă Rose, care este originar din Africa de Sud şi a ajuns la Londra în urmă cu zece ani. Are o formaţie tehnică şi anterior venirii sale la Citi a lucrat în domeniul computerelor, apoi a devenit product manager în cadrul instituţiei financiare. În vremea studenţiei sale nu şi-a imaginat ce avea să urmeze în domeniul tehnologic şi este încredinţat că felul în care s-au dezvoltat mobilele şi au acaparat felii tot mai importante din viaţa utilizatorilor a surprins pe toată lumea. „Puterea mobilelor este probabil mai mare decât a calculatoarelor în urmă cu zece ani. Acum poţi conecta telefonul la televizor şi să îl foloseşti pe post de desktop.“ În prezent este director regional pentru platformele Citi pentru online & mobile banking în EMEA, fiind responsabil de 50 de ţări; spune însă că nu călătoreşte spre toate aceste destinaţii şi chiar în România, în ziua discuţiei cu Business Magazin, era la prima sa vizită.

    Când a devenit industria bancară conştientă de cât de importantă este digitalizarea? Nu crede că a fost vreun moment cheie, ci a fost o evoluţie lentă. „Când am intrat în Citi, în urmă cu zece ani, abia se puneau bazele platformei anterioare, construită în limbaj Java, lansată în 2000. Înainte de asta sistemul se baza doar pe internet“. Prezentul se caracterizează prin faptul că tehnologia permite interconectarea mai multor unelte de lucru, iar pe parcursul ultimilor patru – cinci ani mobilul a produs schimbări majore de comportament, adoptarea tehnologiilor fiind mult mai rapidă, punctează Rose. „Când am decis să conectăm mobilele la platformă, iniţial schimbarea a fost lentă, dar apoi adopţia a fost accelerată, mult mai rapidă decât ne‑am aşteptat, astfel încât am atins deja, de câteva săptămâni, pragul de 1000 de miliarde de dolari în ce priveşte tranzacţiile în cadrul aplicaţiilor pe mobil.“ Lansată în 2012, CitiDirect BE Mobile este extensia platformei CitiDirect BE pentru dispozitivele mobile. Astfel, trezorierii şi directorii financiari ai marilor companii au acces în timp real la informaţiile de business şi pot executa şi aproba tranzacţii chiar şi când nu sunt la birou sau în faţa unui computer; de exemplu pot iniţia şi autoriza plăţi (cum ar fi plata salariilor către angajaţi), pot vizualiza soldul conturilor companiei şi statusul diferitelor tranzacţii, având posibilitatea de a primi notificări prin SMS cu privire la acestea. Platforma a fost dezvoltată de Citi Innovation Lab din Dublin, un centru de cercetare, dezvoltare şi inovare în domeniul tehnologiilor bancare, şi este disponibil în 90 de ţări şi 17 de limbi; în 2013 a fost lansată şi versiunea adaptată tabletelor.

    Rose completează însă că sunt şi companii – şi instituţii financiare dar şi clienţi – care nu au inclus încă mobilul în activitate, „dar vedem schimbări destul de rapide“.

    Iar pentru că tehnologia evoluează cu viteză, şi utilizatorii trebuie să se adapteze. În cazul Citi, acest lucru se traduce prin lansarea unei noi platforme de online şi mobile banking, în dezvoltarea căreia au fost investiţi 80 de milioane de euro. „Vrem să dezvoltăm mai mult platforma astfel încât să fie cât mai uşor şi rapid de folosit, de pildă clientul să ajungă din trei clicuri în loc de şase în fereastra care îl interesează. Pentru asta discutăm foarte mult cu clienţii şi le urmărim comportamentul. Îi întrebăm de pildă unde vor anumite butoane şi adesea se întâmplă să indice un loc, chiar dacă privirea lor arată spre altă zonă a ecranului“.

    În România noua platformă va fi lansată în următoarele câteva luni. „Upgradarea este permanentă, cu trei-patru modificări în fiecare an, dar schimbări importante se întâmplă cam la 15 ani. Acum ne mutăm la tehnologii mai noi care ne vor permite să facem modificări mai rapid. De exemplu pentru aplicaţiile mobile am făcut, de la lansarea lor, o upgradare importantă în fiecare an“, spune Rose. El completează că România se numără printre primele pieţe în care a fost lansată aplicaţia de mobile banking. În 2014, Citi se plasa pe poziţia a 14-a în sistemul bancar românesc în funcţie de active, cu o cotă de 2,4%, în creştere cu 34% faţă de 2013. În 2013, Raiffeisen a semnat acordul de preluare a portofoliului de retail a Citi care includea active de circa 90 de milioane de euro şi pasive de peste 175 de milioane de euro, după ce americanii au hotărât să iasă din zona operaţiunilor cu persoane fizice.

    Pentru noua platformă sunt mai multe scenarii de lucru, de pildă folosirea în paralel a celor două variante, până la abandonarea celei vechi din start. În general companiile preferă să folosească vreme de câteva luni în paralel ambele platforme, pentru a nu pierde informaţii. „Poţi crea o tranzacţie într-o platformă şi să o aprobi în cealaltă. Noua platformă este mai rapidă dar şi mai intuitivă, existend mai puţine frustrări pentru utilizator, care are nevoie de un număr redus la jumătate de clicuri.“ Reprezentantul Citi estimează că în 18 luni tranziţia spre noua platformă va fi încheiată, dar crede că departamentul pe care îl coordonează va avea permanent de lucru, fiind mereu funcţionalităţi de îmbunătăţit.

    Iar dacă tehnologia avansează alert, cum îşi imaginează David Rose viitorul? El se aşteaptă să fie o sinergie şi mai mare între device-uri şi funcţionalităţi: „De pildă să te poţi loga să lucrezi la desktop şi să finalizezi tranzacţia de pe mobil. Nu suntem acolo încă, dar aceasta este direcţia spre care ne îndreptăm“. Şi apetitul cllienţilor pentru informaţii este tot mai ridicat, iar Rose dă ca exemplu faptul că la apariţia unei crize într-o ţară, directorii financiari vor să vadă care este expunerea în zona respectivă, într-un mod foarte uşor. „Iar acesta este unul dintre planurile noastre pentru tablete, vrem să facem uşor de văzut această informaţie, pe toate conturile.“ Cea mai importantă cerinţă a clienţilor în acest moment este să poată vedea dintr-un singur loc o balanţă pe toate conturile, din toate ţările, cu echivalent la moneda locală.

    Ţările în curs de dezvoltare au cel mai mare apetit de adoptare al noilor tehnologii, de pildă cele din Africa, unul dintre motive fiind intrastructura bancară săracă, prin comparaţie cu majoritatea ţărilor europene. „O mulţime din clienţii corporate îşi plătesc angajaţii pe mobil. În Kenya sau alte ţări în care angajaţii nu au conturi bancare, putem vira salariile în portofelul electronic. În aceste pieţe, banca este un facilitator.“ În schimb, ţările dezvoltate acceptă mai lent noile tehnologii, cel puţin în privinţa folosirii platformelor bancare pe mobil. Nordicii, de pildă, spre deosebire de alte naţii, nu vor să folosească device-urile personale pentru muncă, explică David Rose.

    Cât priveşte securitatea, reprezentantul Citi spune că băncile au investit foarte mult în sistemele de securitate, iar cele mai mari vulnerabilităţi vin din partea utilizatorilor. „Poţi pune zece lacăte la un sistem, dar nu este de folos dacă oamenii lasă cheile peste tot.“

    În viitor, completează reprezentantul instituţiei financiare, banii lichizi vor fi tot mai rari, existând deja ţări care fac paşi spre eliminarea cash-ului, iar sucursalele bancare pe termen de 10-15 ani se vor schimba foarte mult, „modelul din cărămidă şi mortar, al sucursalelor fizice, va pierde tot mai mult teren. Pentru unele operaţiuni de retail băncile ar putea folosi parteneri. De pildă portofelul electronic poate juca un rol important. Iar cashul cu siguranţă va fi din ce în ce mai puţin“, apreciază Rose, care face referire şi la decizia Citi de a renunţa la operaţiunile de retail pe piaţa românească.

  • Schimbarea de direcţie a Citi, eficientizarea şi restructurarea businessului

    Ceo-ul Citi pentru regiunea EMEA a făcut la începutul lunii iulie un turneu maraton în cinci ţări din regiune (România, Cehia, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria) şi a explicat modul cum a decis să eficientizeze şi să restructureze businessul în urma crizei economice.
     

    Reputaţia băncilor a fost întotdeauna piatra de temelie a ceea ce are nevoie o bancă pentru a fi de succes. Nu există nicio îndoială că reputaţia băncilor a suferit în urma crizei financiare şi o serie de lucruri s-au întâmplat. Aşa căeste de datoria băncilor să restabilească încrederea în raport cu societatea, cu autorităţile de reglementare, cu investitorii, cu clienţii. Este practic unul dintre acele aspecte pe care trebuie să le dovedim în fiecare zi. Au fost făcute multe lucruri, dar există încă multe de făcut”, spune James Cowles, CEO al Citibank pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA).

    În urma crizei financiare mondiale, reglementările au devenit mai stricte la nivelul sectorului bancar, fiind introduse restricţii legate de capital şi de lichiditate. Şeful Citi pe regiunea EMEA apreciază că multe reglementări apărute în urma crizei financiare sunt oportune şi bine fundamentate, iar limitarea dimensiunii băncilor este una dintre consecinţe.

    Cum s-au schimbat modelele de banking în urma crizei financiare mondiale?Putem să vorbim despre sfârşitul modelului de bancă universală? „Când ne uităm la tendinţele care afectează industria noastră, ne uităm la marile tendinţe sociale pe care le vedem la nivel mondial: globalizare, urbanizare, digitalizare. Credem că suntem aliniaţi bine acestor trenduri datorită renumelui reputaţiei noastre, al clienţilor şi al punctelor forte pe segmentul digital pe care continuăm să le dezvoltăm.”

    Gigantul american Citi, care gestionează active de aproape 2 trilioane de dolari la nivel mondial, şi-a redefinit strategia în ultimii cinci ani, în urma crizei financiare mondiale, făcând schimbări semnificative, a eficientizat şi a restructurat businessul. A decis să vândă diviziile de retail din 12 ţări, inclusiv România, ţări unde banca a avut afaceri foarte bune, profitabile, şi o reputaţie bună a clienţilor şi angajaţilor, concentrându‑se pe segmentul corporate. Este angajată în tehnologiile digitale, considerând că digitalul va fi esenţial pentru deservirea clienţilor băncii în viitor.

    O altă prioritate este menţinerea poziţiei puternice pe segmentul tranzacţiilor cu titluri (cu venit fix) şi al Internet bankingului, după cum afirmă şeful Citi pe regiunea EMEA, care spune că a operat schimbări semnificative la nivelul businessului de la începutul crizei şi este mai simplu, mai sigur şi mai sănătos aşa: „Ne simţim încrezători că avem strategia adecvată în ceea ce priveşte zonele geografice în care suntem prezenţi, liniile noastre de business şi segmentele de clienţi pe care le deservim.

    Obiectivul nostru este executarea acestei strategii. Atât în România, cât şi în Europa Centrală şi de Est, Citibank este focusată în mod tradiţional pe companii locale de top, companii mijlocii orientate la nivel internaţional şi, bineînţeles, pe subsidiarele clienţilor noştri globali”. Planurile de creştere ale Citi la nivelul companiilor mari şi al segmentului instituţional, deci persoane juridice de dimensiuni mari (ICG – Institutional Client Group), şi la nivelul persoanelor fizice şi al IMM-urilor – segmentul comercial (CCB – Citi Commercial Bank) implică o creştere organică cu un accent puternic pe amplificarea implicării la nivelul clienţilor existenţi, pe lângă câştigarea de noi clienţi, a explicat James Cowles.

    După izbucnirea crizei economice, Citi şi-a analizat businessul, a redefinit strategia şi a eficientizat afacerile. Efectele sunt măsurabile: de la un bilanţ care înainte de criză era de 3 trilioane de dolari s-a ajuns la 1,9 trilioane de dolari astăzi, a povestit James Cowles. „A fost o restructurare importantă. Am vândut multe businessuri, unele dintre ele foarte bune, dar care nu se pliau pe noua strategie, şi multe active. Bilanţul de 1,9 trilioane de dolari la care am ajuns astăzi înseamnă relativ mult, dar este, de asemenea, finit. Ne-am disciplinat acum în ceea ce priveşte alocarea resurselor pe care le avem. Vom aloca resursele pentru acele ţări şi produse unde avem ceva de valoare de oferit clienţilor noştri“.

    Atunci când Citi şi-a analizat businessul de retail a căutat să identifice ţările în care are cu adevărat ceva competitiv de oferit, unde businessurile au dimensiunea şi anvergura care să permită economii de scară şi unde poate să fie productivă.
    În Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, multe dintre vânzările de portofolii încă nu s-au finalizat. Atunci când se vor finaliza, Citi va mai avea divizii de retail în Rusia, Polonia, Emiratele Arabe Unite, Bahrein şi Marea Britanie, a mai spus şeful Citi pe regiunea EMEA. În ceea ce priveşte businessul pe segmentul corporate, Citi este activă în peste 100 de ţări la nivel mondial, dintre care 55 sunt în regiunea Europa, Orientul Mijlociu şi Africa. Dimensiunea globalăeste în cazul segmentului corporate avantajul prin care Citi se delimitează de alte bănci, consideră James Cowles.

    Citi, una dintre cele mai importante instituţii financiare din lume, cu o tradiţie de peste 200 de ani şi circa 200 de milioane de clienţi în mai mult de 160 de ţări, este prezentă în România de aproape două decenii. În urmă cu doi ani, Citi a decis să vândă portofoliul de retail din România către Raiffeisen, respectiv credite de 80 de milioane de euro, depozite de 136 milioane de euro şi peste 80.000 de clienţi, mutarea unui portofoliu de retail de dimensiuni semnificative reprezentând o tranzacţie în premieră pe piaţa locală. Citi este pe podium în topul celor mai profitabile bănci din România şi una dintre cele mai profitabile subsidiare ale Citi din regiune. Anul trecut, sucursala locală a grupului financiar american Citibank a înregistrat un profit net record, de peste 280 milioane de lei, în creştere cu mai mult de 40% faţă de 2013.

    Ce obiective are Citi pentru viitor? „Aspiraţiile noastre de creştere se vor realiza prin valorificarea punctelor forte de bază şi a prezenţei globale. Suntem puternic angajaţi în tehnologiile digitale pentru că noi credem că digitalul va fi elementul- cheie pentru deservirea clienţilor băncii în viitor. Vom continua să ne concentrăm pe productivitate, talentul nostru şi controale opereţionale. O altă prioritate este menţinerea poziţiei puternice pe segmentul tranzacţiilor cu titluri cu venit fix şi al internet bankingului”.

  • Topul celor mai mari banci din România

    Aproximativ 40% din băncile locale şi-au majorat cota de piaţă anul trecut şi au reuşit să urce una, două sau chiar cinci poziţii în clasament, dar numai trei jucători – Banca Transilvania, Raiffeisen şi Citi – au ieşit în evidenţă şi au reuşit să câştige o cotă de piaţă mai mare de o jumătate de punct procentual, potrivit calculelor efectuate de ZF pe baza datelor din raportul anual al BNR.
     
    Clasamentul primelor zece bănci locale, care deţin aproa­pe 80% din activele totale, nu a consemnat in­trări sau ieşiri, singurele miş­cări semnificative din zona jucă­to­rilor de talie mare fiind avansul Raiffei­sen de pe locul şase pe patru şi creşterea co­tei de piaţă a Băncii Transilvania cu aproape un punct procentual. Cota de piaţă a Raiffeisen a crescut cu 0,6%, un avans similar fiind înregistrat şi de su­cursala locală a americanilor de la Citi.