BusinessMagazin

Tag: CIS

  • Investitorii străini sunt nemulţumiţi că nu au destul acces la achiziţiile publice

    Sistemul achiziţiilor publice este deficitar şi a generat întârzierea, blocarea şi chiar anularea unor proiecte importante de dezvoltare a infrastructurii, potrivit Consiliului Investitorilor Străini (CIS), care propune mai multe soluţii pentru îmbunătăţirea funcţionării acestuia. CIS arată că deşi fondurile europene reprezintă unul dintre puţinele motoare de susţinere a investiţiilor în general şi a celor de infrastructură în special, în contextul economic actual, România are cea mai scăzută rată de absorbţie din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, utilizarea fondurilor alocate de Guvern pentru proiectele de infrastructură trebuie realizată astfel încât să asigure maximizarea impactului economic, afirmă Consiliul Investitorilor Străini. În aceste condiţii, CIS propune adoptarea unor soluţii cât mai urgente pentru îmbunătăţirea sistemului de achiziţii publice, cu atât mai mult cu cât România este „supusă unui risc major“ de a pierde fondurile alocate dacă nu reuşeşte să asigure „un salt de absorbţie“ cât mai curând. 

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Preşedintele Consiliului Investitorilor Străini: Mediul de afaceri din România este prea corupt

    “Este prea corupt (n.r. – mediul de afaceri) şi nu contează că şi în alte ţări este corupţie, pentru că România trebuie să lupte pentru eliminarea completă a acestui fenomen. Trebuie să avem toleranţă zero pentru corupţie”, a răspuns Van Groningen la o întrebare legată de nivelul corupţiei mediului de afaceri. El a arătat, la lansarea Cărţii Albe de către Consiliul Investitorilor Străini (CIS), că mai importantă chiar decât gradul de corupţie dintr-o ţară este percepţia negativă din partea investitorilor străini.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vizita premierului Boc în China: parteneriatul public-privat devine parteneriat public-stat

    Cu ocazia vizitei premierului Emil Boc în China, din această săptămână, partea chineză şi-a arătat interesul să participe la dezvoltarea a cinci mari proiecte: reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, Canalul Dunăre-Bucureşti, centura Bucureşti, centrala de la Tarniţa – Lăpuşteşti şi canalul Siret-Bărăgan; trei dintre acestea figurează pe lista de obiective prioritare de infrastructură propuse în martie Guvernului de Consiliul Investitorilor Straini.

    La acestea se vor adăuga investiţii în domeniul minier şi o posibilă participare la privatizarea parţială a Transelectrica, când va avea loc listarea la bursă a pachetului deţinut de stat, prevăzută pentru sfârşitul anului. Premierul Boc a vorbit şi de o posibilă introducere a unei linii aeriene directe Bucureşti – Beijing, de deschiderea de sucursale ale Băncii Naţionale a Chinei în România.

    Întors la Bucureşti, şeful Executivului a reacţionat la criticile opoziţiei, care a cerut un decont al deplasării în China şi s-a întrebat de ce România începe atât de târziu colaborarea de investiţii cu o ţară unde nici nu are ambasador.

    “Din câte am aflat, în timpul guvernării Năstase se călcau în picioare delegaţiile în China – ale lui Năstase şi ale celorlalţi din guvern – şi nu au încheiat un contract, dar au încheiat contracte cu încredinţare directă cu alte companii şi cu alte ţări. Nu au fost în stare, în perioada când România nu era membră a UE şi legislaţia permitea, să încheie măcar un contract cu China pentru centura Bucureştiului sau pentru podul de la Brăila sau pentru un obiectiv major. Acum, au gură mare şi văd că sunt foarte viteji”, le-a spus premierul ziariştilor. Boc i-a recomandat liderului PSD, Victor Ponta, să-şi facă un inventar al activităţii lui ca ministru în guvernul Năstase şi al incapacităţii şi al impotenţei funcţionale de a nu putea crea un contract pentru statul român în relaţia cu China”.

    “Pentru prima dată guvernul pe care îl reprezint s-a dus pe masă cu cinci proiecte, mari şi late, le-a prezentat părţii chineze, am primit acceptul părţii chineze de a colabora în aceste proiecte, conform legislaţiei româneşti şi a UE şi inclusiv utilizând parteneriatul public-privat să fie implementate, iar începând cu toamna acestui an, veţi vedea că – punct cu punct – aceste proiecte se vor implementa în concordanţă cu legislaţia românească şi a UE, pe care trebuie să o respectăm”, a afirmat Emil Boc.

  • Mariana Gheorghe: Investitiile in energie pot fi “o a doua Dacia” pentru economia romaneasca

    “Consiliul Investitorilor Straini a identificat trei directii
    importante prin care economia romaneasca isi poate relua cresterea.
    Acestea sunt infrastructura – in energie, transport si IT -, un
    nivel de cunoastere mai bun, atat la nivelul mediului de afacaeri,
    al populatiei, cat si al mediului universitar, respectiv
    stabilitatea macroeconomica si o mai buna guvernanta publica”, a
    afirmat Gheorghe la o conferinta pe teme economice. Gheorghe a
    mentionat ca mediul de afaceri se confrunta in fiecare zi “cu
    slabiciunea autoritatilor”, iar sectorul public, pe langa
    stabilitate si predictibilitate, are nevoie si de cresterea
    transparentei institutiilor statului. “In infrastructura sectorul
    energetic are potentialul de a fi o a doua Dacia”, a continuat
    Gheorghe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mariana Gheorghe, Consiliul Investitorilor Straini: Urmarim in primul rand flexibilizarea pietei muncii

    Piata fortei de munca este unul dintre avantajele competitive
    ale Romaniei, iar CIS “va sustine in continuare principiile care sa
    asigure pastrarea acestui avantaj”, a spus Gheorghe.

    CIS a discutat cu reprezentantii Ministerului Muncii propuneri
    menite sa incurajeze angajarile si sa lase mai multa putere de
    decizie la nivelul companiilor, intre care promovarea contractelor
    temporare, adaptarea programului de munca la sezon si la volumul de
    lucru si eliminarea contractului colectiv de munca la nivel
    national. Aceste propuneri ar urma sa stea la baza modificarii
    Codului Muncii, dupa cum a recunoscut ministrul muncii, Ioan Botis,
    insa ele au starnit controverse puternice in randul sindicatelor,
    care au anuntat ca vor respinge orice schimbari in legislatie care
    afecteaza drepturile angajatilor si siguranta locului de
    munca.

    CIS afirma ca a prezentat propunerile de modificare a legislatiei
    muncii cu liderii partidelor politice si ai ministerelor, precum si
    cu case de avocatura, profesori si organizatii de investitori
    reprezentand mare parte din economia romaneasca. Toate propunerile
    respecta legislatia europeana si normele Organizatiei Mondiale a
    Muncii, sustin membrii CIS.

    “Toate companiile trec in prezent printr-o perioada de
    eficientizare. Interesul nostru este sa putem creste volumele de
    activitate, in conditiile in care onoram obligatiile catre buget si
    catre partneri si ne pastram forta de munca”, a declarat Shachar
    Shaine, membru in consiliul de conducere al CIS si coordonatorul
    echipei de lucru a Consiliului pe teme de legislatie a muncii.

    In opinia Consiliului, exista trei directii importante in care
    legislatia muncii are un rol fundamental: flexibilizarea
    angajarilor ar face posibila micsorarea economiei informale.
    Romania are 4,2 milioane de angajati cu forme legale si, potrivit
    unor studii recente, 1,6 milioane de persoane care lucreaza fara
    contract. Calculele CIS arata ca adoptarea unor reglementari mai
    flexibile ar putea duce la crearea a aproape 90.000 de locuri de
    munca pe termen scurt.

    CIS reprezinta peste 120 de companii din economia romaneasca, ale
    caror investitii cumulate inseamna doua treimi din totalul
    investitiilor straine totale din Romania. Cu o cifra de afaceri ce
    totalizeaza 36 miliarde de euro, companiile membre ale CIS
    reprezinta o treime din produsul intern brut al tarii.

    CE VOR INVESTITORII STRAINI

    1. Mai multa flexibilitate in stabilirea programelor de lucru si de
    odihna
    Spre exemplu: in industriile cu volum de activitate diferit in
    functie de sezon, ca de exemplu pentru producatorii de inghetata,
    unde pe timpul verii este nevoie de 60 de ore/saptamana, iar pe
    durata iernii este nevoie de numai 30 de ore/sapatmana.

    2. Incurajarea muncii in regim temporar
    Spre exemplu: Pe durata sezonului pentru care este nevoie de forta
    de munca suplimentara, angajarea acesteia sa poata fi facuta de
    catre compania respectiva – care plateste toate taxele – si nu prin
    outsourcing de personal.

    3. Criterii de performanta in evaluarea angajatilor
    Spre exemplu: un manager neprofesionist nu poate fi inlocuit, chiar
    daca activitatea acestuia nu corespunde cu fisa postului. Un agent
    de vanzari, cu vechime in compania respectiva, care nu isi
    viziteaza clientii in conditiile stabilite de companie (in
    consecinta, nu corespunde criteriilor de performanta interna) nu
    poate fi demis.

    4. Eliminarea obligativitatii contractului colectiv de munca la
    nivel national/ramura pentru companiile cu capital privat in care a
    fost semnat contract colectiv la nivelul companiei.
    Spre exemplu: acordarea primei de vacanta, prin contractul colectiv
    de munca la nivel national, atunci cand angajatorul inregistreaza
    pierderi, este o prevedere care afecteaza capacitatea companiilor
    de a se adapta la conditiile pietei.

  • Basescu a pus economia la cale, Curtea Constitutionala la colt si patronatele la punct

    Unul dintre mesajele importante pe care le-a transmis
    presedintele, cu ocazia unui seminar economic, a avut ca tema
    eludarea legii de catre firmele care isi desfasoara activitatea in
    Romania. Basescu a anuntat ca se impune, “cu strictete” modificarea
    Codului Muncii, intrucat “a devenit aproape un sport pentru mediul
    de afaceri nerespectarea legii”. In context, presedintele a facut
    cunoscut faptul ca una dintre ultimele analize arata ca “1,6
    milioane de romani care pleaca dimineata la serviciu muncesc la
    negru, nefiind inregistrati oficial in campul muncii, in timp ce
    alti 4,5 milioane sunt inregistrati oficial”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Investitorii straini i-au facut program Guvernului. Vezi aici ce masuri propun ei pentru relansarea economiei

    Consiliul Investitorilor Straini (CIS) a lansat joi un program
    de 80 de masuri, din care 12 prioritare, pentru relansarea
    economiei, despre care investitorii si expertii consultati la
    intocmirea programului sustin ca vor putea duce la cresterea PIB cu
    11,6% de anul viitor pana in 2015, crearea a 250.000 de locuri de
    munca, investitii cumulate de 7 miliarde de euro si cresterea
    veniturilor la buget cu 8,5%, in conditiile in care costurile
    pentru buget ale celor mai urgente masuri n-ar depasi 0,7% din
    PIB.

    “Economia Romaniei poate reintra pe o traiectorie de crestere
    economica pe termen scurt, cu costuri minime, daca urmarim o
    strategie clara, sustinuta atat de Guvern, cat si de mediul de
    afaceri. Pentru a ne asigura ca acest lucru se intampla, suntem
    gata sa punem la dispozitie expertiza noastra, sa lucram impreuna
    cu autoritatile si sa alocam resurse financiare consistente pentru
    a sustine masurile prioritare”, a declarat Mariana Gheorghe,
    presedintele CIS si CEO al Petrom.


    CIS si-a declarat disponibilitatea sa contribuie cu expertiza si cu
    bani pentru aplicarea tuturor masurilor pe care le-a propus.

    Mariana Gheorghe se numara printre coautorii initiativei, alaturi
    de Claudia Pendred, director BERD pentru Romania, si Dominic
    Bruynseels, CEO al BCR. Programul a fost intocmit in urma unei
    cercetari derulate in aceasta vara printre membrii CIS, fiind
    consultate peste 100 de companii. Lista de masuri rezultate a fost
    filtrata si analizata cu concursul lui Lucian Anghel,
    economistul-sef al BCR, si Laurian Lungu, managing partner al
    firmei de cercetare Macroanalitica. Au contribuit Valentin Lazea,
    economist-sef al BNR, si Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului
    National al IMM.

  • Romania, locul doi dupa investitiile straine directe

    Cu un nivel al investiţiilor străine directe de 11,4 miliarde de dolari în 2006, România a devansat Ucraina, care se află în această ediţie pe poziţia a patra a clasamentului din regiune, potrivit Raportului Mondial al Investiţiilor 2007 realizat de Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) şi prezentat marţi de Centrul de Informare al Organizaţiei Naţiunilor Unite din Bucureşti.
    În 2005, investiţiile directe din România au totalizat 6,5 miliarde de dolari.
    Prima poziţie în regiune este ocupat de Rusia, cu investiţii de 29 miliarde de dolari.
    Cele 19 ţări din regiunea Europei de Sud-Est şi CIS au atras anul trecut 69,3 miliarde de dolari, din care Rusia, România, Kazahstan, Ucraina şi Bulgaria au acumulat 82% din totalul fluxurilor de capital.
    Kazahstan a raportat investiţii de 6,1 miliarde de dolari, Ucraina de 5,2 miliarde de dolari, în timp ce Bulgaria a atras 5,2 miliarde de dolari.
    Raportul poziţionează România în regiunea Europei de Sud Est şi a Comunităţii Statelor Independente (CIS) şi în subregiunea Europei de Sud-Est, iar România este plasată în rândul statelor aflate în curs de dezvoltare.
    În Europa Centrală şi de Sud-Est, România ocupă poziţia a doua în topul pentru 2006, după Polonia, care a raportat influxuri de capital de 13,9 miliarde de dolari. Alte ţări din această zonă, precum Cehia, care în 2005 s-a poziţionat înaintea României, şi Ungaria au înregistrat fluxuri de investiţii străine directe de 5,9 miliarde de dolari, respectiv 6,1 miliarde de dolari.
    Din punct de vedere al stocului investiţiilor străine directe la finele anului 2006, nivelul din România, de 41 miliarde de dolari, reprezintă jumătate din cel raportat de Ungaria (81,7 miliarde de dolari) şi este aproape de 2,5 ori mai mic decât cel din Cehia (103,6 miliarde de dolari).
    Aflati mai multe detalii la www.mediafax.ro