BusinessMagazin

Tag: Ciprian Oprea

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Ciprian Oprea, Milca SRL

    Grupul de firme MCA, din care face parte şi Milca, a fost înfiinţat în urmă cu 14 ani, iar în 2012 acţionarii speră să ajungă la un business total de 10 milioane de euro. Ciprian Oprea este acţionar majoritar al companiei şi spune că cea mai notabilă decizie, de-a lungul timpului, a fost chiar aceea de a deveni antreprenor, “având în vedere că sunt inginer şi aveam o înclinaţie către lucrurile tehnice şi mai puţin către business”. El răspunde în prezent pentru un buget de circa 7,5 milioane de euro şi are în subordine 90 de angajaţi. Grupul MCA are o fabrică la Jilava, judeţul Ilfov, cu capacităţi de producţie anuală de 10.000 de uşi de garaj şi 15.000 de rulouri termice pentru ferestre. Activităţile de producţie se întind pe o suprafaţă de 3.500 de metri pătraţi, iar compania anunţa anul trecut că are în plan o investiţie de circa un milion de euro care ar urma să crească suprafaţa fabricii cu încă 2.000 de metri pătraţi. Principalele linii de business ale grupului sunt uşile de garaj secţionale, rulourile termice pentru ferestre, dar şi sistemele de automatizare a porţilor. Uşile secţionale rezidenţiale şi industriale au generat anul trecut circa 53% din businessul MCA, în timp ce rulourile pentru ferestre au avut o pondere de 30%.

    Obiectivul pe termen mediu al lui Ciprian Oprea este extrem de clar conturat: “MCA să devină principalul jucător din piaţa Balcanilor, iar în trei ani să ajungem la o cifră de afaceri de 17 milioane de euro”. Din grupul MCA, controlat de trei persoane fizice (Ciprian Oprea, Raluca Oprea şi Valentin Cuca), fac parte compania Milca, precum şi alte firme deţinute de aceiaşi investitori, cu activităţi conexe de servicii sau distribuţie.

    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a şaptea ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din data de 28 mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 25 lei.

  • Cum să faci bani din vânzarea de uşi de garaj

    Construcţia unei case parcă nu e suficientă dacă automobilul personal nu are şi el o “cameră” la parter, în care intră printr-o uşă maro sau albă. Aşa am văzut în filmele americane, aşa ne place. Şi chiar dacă moda garajelor cu uşi manuale sau automatizate începe să prindă, puţini ştiu că asemenea produse se fabrică şi în România. Povestea începe în urmă cu 13 ani, când Ciprian Oprea, acţionarul majoritar al grupului MCA, avea 25 de ani şi tocmai terminase Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii în Bucureşti. Primele produse comercializate de firmă veneau din import şi abia ulterior s-a trecut la producţie, însă prima uşă nu a ieşit pe poarta unei fabrici în adevăratul sens al cuvântului, ci prin spatele blocului. “Prima uşă de garaj am făcut-o într-un apartament la etajul şase. Avea trei metri şi 100 de kilograme, nu a încăput în lift şi am fost nevoiţi să o cărăm pe scări. Veneau clienţi mai mulţi şi, pentru că utilizam liftul, a trebuit să plătim mai mult la întreţinere”, îşi aminteşte Oprea.

    Abia în 2000 firma a început să producă în adevăratul sens al cuvântului, însă nu uşi, ci rulouri termice pentru ferestre, într-un atelier de 100 de metri pătraţi în localitatea Dobroieşti din judeţul Ilfov. În 2001 a demarat şi producţia de uşi secţionale. “Nu oricine îşi permitea la acea vreme să cumpere astfel de uşi. Cu toate acestea, a prins, iar replica de vânzare pe care o foloseam pentru a le arăta clienţilor ce vindem era <ca în filme>”, explică Oprea.
    Firma a mai trecut cu producţia şi pe fosta platformă industrială UMEB din Capitală, pe care se află în prezent mallul Cotroceni Park, iar de şapte ani producţia se face la Jilava, în judeţul Ilfov.

    “Activităţile de producţie se întind pe o suprafaţă de 3.500 de metri pătraţi, însă avem în plan o investiţie de circa un milion de euro, care cel mai probabil se va concretiza la începutul lui 2012 şi care va creşte suprafaţa de producţie cu încă 2.000 de metri pătraţi”, explică Oprea. Capacitatea de producţie a fabricii din Jilava se ridică la 10.000 de uşi şi 15.000 de rulouri termice pe an, iar deocamdată se lucrează la o capacitate de 70%, respectiv de 80%.

    Investiţia de un milion de euro ar urma să permită firmei să scoată pe uşa fabricii 15.000 de uşi şi 25.000 de rulouri în fiecare an. “Pentru extinderea capacităţii de producţie vom folosi preponderent finanţare din credite bancare”, spune Oprea.Din grupul MCA, controlat de trei persoane fizice (Ciprian Oprea, Raluca Oprea şi Valentin Cuca), fac parte compania Milca, care are ca activitate principală producţia, precum şi alte firme cu activităţi conexe de servicii sau distribuţie.

    Vânzările pe grup au înregistrat un avans de circa 50% în primele şase luni ale anului, până la circa 4 milioane de euro, iar pentru întreg anul 2011 sunt estimate afaceri totale de 10 milioane de euro, în condiţiile în care anul trecut MCA a avut un business de 6,5 milioane de euro. “Avansul se datorează unei munci susţinute, dar şi faptului că piaţa de uşi în 2011 nu a scăzut, ci a stagnat, iar la termostoruri (rulourile termice pentru ferestre – n. red.) s-a înregistrat o creştere a pieţei, în condiţiile în care cei care sunt interesaţi de aceste produse, mai exact tâmplarii, practic le-au împins în piaţă.”

    În ceea ce priveşte rulourile termice, mai e mult de lucrat în privinţa educării consumatorilor români. În prezent, doar 1,4% din ferestrele din România au rulouri termice, în contextul în care în Germania ponderea este de 60%. Iar în condiţiile în care România este o piaţă de “preţ”, unde contează mai mult cât costă un produs decât calitatea sa în sine, MCA a început încă de acum un an să exporte.

    Acum trimite produse către Ungaria, Bulgaria, ţările ex-iugoslave, dar şi către pieţe vest-europene, precum Italia, Belgia, Franţa sau Austria. “Atâta timp cât în România există o presiune de preţ, iar piaţa a scăzut, nu am dorit să reducem salariile sau să facem concedieri, astfel că ne-am gândit cumva să mărim piaţa de desfacere. Dacă nu ne putem lua banii din România, luăm de la cei care pot plăti preţuri mai mari.”În consecinţă, exporturile au reprezentat în primul semestru circa 12% din vânzările grupului, echivalentul a aproape 500.000 de euro, însă, pentru întreg anul 2011, compania speră ca exporturile să genereze aproape o treime din vânzări.