Tag: ciorbă

  • Preţurile la raport. Datele statistice spun că o ciorbă care acum trei ani costa 20 de lei a ajuns la 30 de lei astăzi. Realitatea din piaţă arată că scumpirile sunt chiar mai mari

    Creşterile accelerate de preţuri din HoReCa au făcut ca o masă la restaurant sau o cafea în oraş să fie mai scumpe în Bucureşti ori Cluj-Napoca decât la Roma, Atena sau chiar Paris. 

    La o cafenea de specialitate din cartierul bucureştean Cotroceni, un croissant cu cremă costă 34 de lei, iar unul simplu (cu unt) e 20-25 de lei. Spre comparaţie, la el acasă, „la mama lui“, în Paris, acelaşi croissant cu unt nu costă mai mult de 10 lei (echivalentul a 2 euro).

    Şi, în mod paradoxal, acest produs fanion al gastronomiei din Hexagon nu e singurul exemplu care arată că Bucureştiul a ajuns în unele cazuri mai scump, iar în altele „măcar“ la fel de scump ca Parisul. Capitala e, totodată, mai scumpă şi decât Roma sau Atena, oraşe mult mai turistice, dar totuşi cu preţuri mai „pământene“.

    „Am călătorit recent în Italia şi, deşi am remarcat că şi acolo preţurile au luat-o în sus, ele rămân totuşi mai mici decât în România, unde scum­pirile din ospitalitate sunt, parcă, la ordinea zilei. Sunt cazuri când pentru o masă la restaurant în Bucureşti, o masă pentru două persoane, dai 70-80 de euro, la fel de mult ca în aproape orice altă capitală europeană. Ca să nu mai zic de cafea, care a ajuns să coste 20-25 de lei, la nivelul din Londra şi Paris“, spune Adelin, angajat într-o corporaţie din Bucureşti, care adaugă că din cauza acestor evoluţii a decis să gătească mai mult acasă.

    În ospitalitatea românească, preţurile au început să crească treptat în 2022, pentru ca apoi să aibă loc scumpiri multiple şi rapide. În pandemie, piaţa HoReCa a avut de suferit ca urmare a închiderilor multiple şi a restricţiilor de funcţionare. Din 2022 însă, când a început să funcţioneze normal, operatorii au tot ridicat preţurile. Şi continuă să o facă, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Datele statistice spun că o ciorbă care acum trei ani costa 20 de lei a ajuns la 30 de lei astăzi, potrivit calculelor Ziarului Financiar făcute pe baza datelor de la INS. Realitatea din piaţă arată că scumpirile sunt chiar mai mari, unele preţuri dublându-se sau crescând chiar mai mult în aceşti ultimi trei ani.

    „Am mâncat recent la un restaurant cunoscut din zona Piaţa Romană, un restaurant cu vechime în piaţă, şi am plătit de două ori mai mult faţă de acum câţiva ani. Sunt şi localuri unde preţurile au crescut cu 30-50% postpandemie, dar şi altele unde sunt chiar de două ori mai mari“, afirmă George, un executiv care lucrează în agrobusiness.

    ZF a decis să analizeze pe baza datelor publice şi a celor de la Statistică evoluţia preţurilor la bunuri şi servicii utilizate frecvent, de la alimente la produse de îngrijire şi de la ieşiri la restaurant la servicii de cazare. Această iniţiativă vine în contextul în care România se luptă de trei ani cu o inflaţie persistentă şi ridicată, în multe cazuri cea mai ridicată din Europa.

    Spre exemplu, în cazul restaurantelor, cafenelelor şi cantinelor, inflaţia anuală (faţă de aceeaşi lună din anul anterior) a depăşit 10% (uneori chiar 15%) timp de aproape 30 de luni consecutiv, începând cu iunie 2022. De altfel, abia din decembrie 2024 şi până în martie 2025 (cele mai recente date) se vede o coborâre sub acest prag psihologic. 

    Proprietarii de businessuri HoReCa au spus în repetate rânduri că scumpirile vin pe lanţ, de la furnizorii de bunuri la cei de servicii şi, nu în ultimul rând, vin pe fondul creşterilor salariale. Există însă şi voci care recunosc (deşi off the record) că au fost şi perioade când nu au mai venit majorări de preţuri de la furnizori, totuşi scumpiri au fost operate pentru a „acoperi golurile din pandemie“ şi „pentru că oamenii continuă să iasă şi să nu fie influenţaţi de preţuri“.

    Situaţia se schimbă însă. Preţurile continuă să crească, iar acest fapt îşi pune amprenta asupra comporta­men­tului de consum şi asupra puterii de cum­părare a românilor. Oamenii cum­pără mai puţin, mai rar sau mai ieftin. Şi renunţă la cheltuielile de im­puls sau de „răsfăţ“ pentru a-şi con­centra atenţia pe cele de strictă necesitate.

    Ieşitul în oraş nu intră în această categorie din urmă, aşa că oamenii deja ies mai puţin sau „trag de o apă toată seara“, după modelul de acum 15 ani, din timpul crizei financiare anterioare. Tocmai de aceea, restaurantele au început să reintroducă ofertele, meniurile zilei şi promoţiile. 

    Totuşi, întrebarea care rămâne e când nu vor mai există scumpiri în ospitalitate.

    Ani de zile, România a fost cunoscută şi promovată ca o destinaţie turistică ieftină, accesibilă, lucru care astăzi, evident, nu mai este valabil.

  • Dosarul Nordis: Laura Vicol şi Vladimir Ciorbă au fost eliberaţi

    Fosta preşedintă a Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, Laura Vicol, şi soţul ei, Vladimir Ciorbă, au fost eliberaţi din arest, după decizia de vineri a Instanţei Supreme. Cei doi erau în arest preventiv, în dosarul Nordis. Vicol iese fără măsură preventivă, iar Ciorbă, sub control judiciar.

    Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate şi de inculpaţii Răzvan Vladimir Ciorbă, Laura Cătălina Vicol Ciorbă, Gheorghe Emanuel Poştoacă, Nicolae Cristian Poştoacă, Florin Alexandru Poştoacă, Bogdan Adalbert Şaitoş, Sanda Răileanu, Oana Claudia Oprea şi George Marian Ivan împotriva încheierii din data de 5 februarie 2025, pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală.

    Instanţa Supremă a desfiinţat în totalitate încheierea atacată şi a rejudecat cauza. Astfel, a respins ca nefondată propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate cu privire la inculpaţii Răzvan Vladimir Ciorbă, Laura Cătălina Vicol Ciorbă, Gheorghe Emanuel Poştoacă, Nicolae Cristian Poştoacă, Florin Alexandru Poştoacă, Bogdan Adalbert Şaitoş, Sanda Răileanu, Oana Claudia Oprea şi George Marian Ivan, Gabriela Alina Vasile şi Cristian Andrei Matei.

    ÎCCJ a dispus comtrol judiciar pentru 60 de zile pentru Vladimir Răzvan Ciorbă, Gheorghe Emanuel Poştoacă, Nicolae Cristian Poştoacă, şi Florin Alexandru Poştoacă. Controlul judiciar începe vineri, 14 februarie şi este valabil până în 14 aprilie 2025 inclusiv. Pe timpul cât se află sub control judiciar, aceştia trebuie să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de drepturi şi libertăţi, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori sunt chemaţi; să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; să se prezinte la secţia de poliţie în raza căreia locuiesc, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori sunt chemaţi. Instanţa le-a impus lui Vladimir Ciorbă, Gheorghe Poştoacă, Nicolaer Poştoacă şi Florin Poştoacă să nu depăşească limita teritorială a României, decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar şi să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere. De asemenea, ei trebuie să comunice periodic informaşii relevante despre mijloacele acestora de existenţă.

    Totodată. instanţa a dispus punerea de îndată în libertate a lui Vladimir Ciorbă, Laura Vicol, Gheorghe Poştoacă, Nicolae Poştoacă şi Florin Poştoacă.

    Deczia ÎCCJ este definitivă.

    Decizia a fost dată cu opinie separată a judecătoarei Elena Barbu, în sensul admiterii contestaţiilor formulate de inculpaţii Poştoacă Florin Alexandru, Poştoacă Nicolae Cristian şi Vicol Ciorbă Laura Cătălina împotriva încheierii/DL din 5 februarie 2025 pronunţate în dosarul penal nr. 652/2/2025 de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, al desfiinţării acesteia cu privire la admiterea propunerii de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate privind pe inculpaţii mai sus menţionaţi şi, în urma rejudecării, în temeiul art. 227 alin. 2 Cod procedură penală, raportat la art. 202 alin. 1, 3 şi 4 lit. d Cod procedură penală şi art. 218 Cod procedură penală, al luării măsurii arestului la domiciliu faţă de aceştia. A respins contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – structura centrală – Secţia de Combatere a a Criminalităţii Organizate şi de inculpaţii Poştoacă Gheorghe Emanuel, Ciorbă Vladimir Răzvan, Răileanu Sanda, Oprea Oana Claudia, Şaitoş Bogdan Adalbert şi Ivan George Marian.

    Ancheta vizează în total 40 de persoane şi 32 de companii. Investigatorii spun că grupul Nordis era organizat în trei nivele şi a folosit un sistem complex prin care au strâns peste 195 de milioane de euro de la clienţi pentru proiecte imobiliare, bani pe care apoi i-au deturnat în loc să-i folosească pentru construcţii. În dosar sunt cercetaţi şi doi notari cunoscuţi: Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, şi Andreea Cosma, fost parlamentar.

    Judecătorii care au decis arestarea au arătat că Laura Vicol aflase dinainte de percheziţii şi a încercat să ascundă telefonul pe care îl folosea de obicei, prezentându-se la anchetă cu un alt telefon.

     

  • Laura Vicol şi soţul ei, Vladimir Ciorbă, arestaţi preventiv

    Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis arestarea preventivă a trei persoane din dosarul Nordis. Este vorba de Laura Vicol, Vladimir Ciorbă şi Gheorghe Poştoacă.

    Alte 8 persoane au primit arest la domiciliu sau control judiciar.

    Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă şi poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

  • Ce spune Grindeanu, despre familia Vicol-Ciorbă

    E un moment extraordinar de bun pentru cei care au cel mai mic indiciu că Sorin Grindeanu a încălcat legea, să facă denunţuri, inclusiv familia aflată acum în stare de arest, spune ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

    „Eu am spus să se ancheteze. Cine vrea să ancheteze, să ancheteze”, afirmă Sorin Grindeanu, întrebat despre activitatea comisiei parlamentare de anchetă a cazului Nordis.

    El a fost întrebat dacă a primit ameninţări din partea familiei Vicol-Ciorbă cu denunţuri.

    „Este un moment extraordinar de bun, dincolo de insinuări, că eu înţeleg insinuările, dar e un moment extraordinar de bun pentru cei care au cel mai mic indiciu că Sorin Grindeanu a încălcat legea, să facă denunţuri, inclusiv familia aflată acum în stare de arest. (…) Să facă. Eu nu ştiu de aşa ceva, dar dacă ai cele mai mici date legate de o eventuală încălcare a legii de mine, de Sorin Grindeanu, îi îndemn să facă… Nu pot să spun altceva”, încheie Grindeanu.

    Potrivit unor surse judiciare, Ciorbă a făcut numeroase denunţuri care vizează diverşi demnitari.

    Procurorii DIICOT au reţinut 11 persoane implicate în dosarul Nordis, care urmează să fie prezentate marţi judecătorilor, cu propunerea de arestare preventivă. Au fost ridicate de la domiciliile acestora peste 50 de laptopuri, telefoane, bani şi obiecte de lux, precum şi alte mijloace de probă.