Tag: CINE

  • Cine este ratan tata

    O tranzactie de 6,4 miliarde de dolari a trecut compania oteliera anglo-olandeza Corus in mainile rivalilor indieni de la Tata Steel. Prin aceasta miscare, companiile indiene isi consolideaza pozitia pe piata mondiala a otelului, iar proprietarul Tata Steel, Ratan Tata, apare pentru prima data in lumina reflectoarelor. Despre miliardarul indian Ratan Tata nu se stiu foarte multe. Nu face parte din lista celor mai bogati 40 de indieni, iar imperiul sau, desi in extindere, nu este cel mai mare grup privat din India. Cea mai mare problema a lui Ratan este, totusi, faptul ca la varsta de 69 de ani nu are, inca, un mostenitor pentru tronul conglomeratului sau. In India, Ratan este unul dintre cei mai respectati sefi de corporatii. Mediatizata preluare l-a transformat de altfel pe miliardarul cu imagine calma si introvertita intr-un om de afaceri agresiv si ambitios, a carei viziune strategica este clara – globalizarea. Grupul Tata, in valoare de 17 mld. de euro (include 96 de companii), a achizitionat, in ultimul an, 14 companii, in valoare totala de 1,2 mld. euro. Cea mai recenta preluare, Corus, este si cea mai mare achizitie a unei companii din India si face din Tata Steel a cincea mare companie producatoare de otel a lumii. Astazi, cand aproape o treime din profitul companiei, circa 5,3 mld. euro, este obtinut in afara Indiei, Ratan Tata si-a atins principalul obiectiv, globalizarea companiei sale. Ratan se va retrage de la conducerea companiei “n urmatorii cinci ani.

  • Cine, unde, cat

    Principala diferenta intre cele doua mari companii romanesti din domeniul petrolului este ca Petrom are in mod traditional operatiuni de upstream (exploatare si productie), pe cand Rompetrol se bazeaza pe rafinarea titeiului, in mare parte cumparat. Rompetrol are insa si o serie de campuri din care extrage petrol si intentioneaza o crestere a productiei.  

     

    Tari din care extrage

    Tari in care vinde

    PETROM: Romania, Kazahstan, Rusia

    Romania, Bulgaria, Serbia, Ungaria

    ROMPETROL: Romania, Kazahstan, Ecuador

    Romania, Moldova, Bulgaria, Albania, Franta

     

  • Cine scoate ghizii la pensie

    Telefonul mobil se poate dovedi cel mai bun prieten al turistului intr-o vizita intr-un muzeu sau un oras, sustin reprezentantii primei companii din lume care a inceput sa ofere ghiduri audio interactive ce pot fi ascultate pe telefon.Telefonul poate imprumuta vocea unei celebritati precum Larry King, celebrul jurnalist al CNN, sau Steven Tyler, solistul formatiei Aerosmith. Vocile celor doi joaca rolul de “povestitori” pentru Talking Street, o companie americana care ofera ghiduri audio pentru turistii aflati in trecere prin orase americane precum New York, Boston sau Washington. Alti “ghizi” angajati de companie mai sunt Sigourney Weaver, actrita care a jucat in seria de filme Alien, sau Jerry Stiller, care a interpretat rolul lui Frank Constanza, tatal lui George, in sitcom-ul Seinfeld.Totul a inceput in ManhattanCe trebuie sa faca utilizatorii pentru a accesa ghidul audio al Talking Street? Mai intai trebuie sa-l cumpere, fie prin telefonul mobil (contravaloarea urmand sa apara pe factura telefonica), fie de pe site-ul companiei, prin card de credit. Pretul unui tur este de 6 dolari. Dupa care, formand un numar furnizat de companie, le va “raspunde” vocea unei celebritati, gata sa ii indrume intr-un tur audio al orasului, urmand traseul a circa 15 obiective. Turul dureaza, cu tot cu timpul necesar pentru deplasare de la un obiectiv la altul, circa doua ore (din care 40 de minute reprezinta durata efectiva a legaturii telefonice cu Talking Street). Pentru a se orienta, utilizatorii pot folosi orice harta a orasului, inclusiv pe cea disponibila pentru download pe site-ul companiei. Fiecare obiectiv vizitat presupune o alta convorbire telefonica, ceea ce inseamna ca turul poate fi intrerupt oricand pentru a fi reluat mai tarziu. Valabilitatea ghidului interactiv e de o saptamana de la data achizitionarii, asa ca turistii nu trebuie sa alerge prin tot orasul pentru a ajunge la urmatorul obiectiv inainte sa expire timpul.Ghidul poate fi folosit de pe orice telefon, indiferent de operator, dar cartelele SIM americane taxeaza convorbirile la tarif local, ceea ce reduce costurile aferente serviciilor de roaming.Miles Kronby, creatorul Talking Street, si-a pus in aplicare ideea in anul 2003 cu primul tur interactiv in East Side – New York. El nu a vrut sa precizeze cati oameni au achizitionat ghidul, dar a spus ca reactiile primite in urma primului tur au fost incurajatoare. In 2004, serviciul a fost lansat in Manhattan si Boston, iar in iarna anului trecut a urmat Washington. Kronby admite ca este posibil ca astfel de experiente sa nu ia niciodata complet locul cartilor-ghid si ghizilor “umani”. Dar spune ca pe masura ce tehnologia telefoanelor mobile se va imbunatati, popularitatea “telefoanelor-ghid” va creste. Iar ghizii “live” trebuie probabil sa se gandeasca de pe-acum la ce-ar putea sa faca in plus pentru a le tine piept “rivalilor” dotati cu cipuri electronice.Telefonul – critic de artaMulte muzee, odata impotriva telefoanelor galagioase, incurajeaza acum folosirea acestor aparate. Anul trecut, zeci de institutii de arta, printre care muzee din Los Angeles, Washington si Minneapolis, au inceput sa ofere ghiduri interactive pentru telefonul mobil, cele mai multe fiind gratuite. Alte zeci de astfel de institutii se pregatesc sa implementeze asemenea servicii.Insa intrarea mobilului pe salile muzeelor are o istorie interesanta. Marile muzee europene au adoptat deja de cativa ani moda ghidurilor audio care dau informatii la cerere despre diverse picturi sau sculpturi, prin tastarea, pe un gadget dotat cu casti pe care il primeste la intrare, a unui cod afisat alaturi de exponat. Tocmai pentru ca aceste gadgeturi au un design pe care oamenii de multe ori il gasesc greu de inteles – “Pe ce buton apas ca sa pun pauza? Cum fac sa mai ascult odata?” – dar si pentru ca unii consumatori se arata ingrijorati de riscul de a purta o pereche de casti care a mai fost purtata de cine stie cati alti oameni, autoritatile mai multor muzee au inceput sa ofere ghiduri audio interactive ce pot fi ascultate pe telefoanele mobile ale vizitatorilor.”In general nu inchiriez ghiduri audio cu casti atunci cand merg intr-un muzeu decat daca gasesc acolo un Monet sau altceva impresionant”, a spus Chris Mengarelli, 53 de ani, care a folosit recent telefonul mobil pe post de ghid in Muzeul de Arta San Jose. “A fost mult mai convenabil decat sa inchiriez un set de casti si nu mi-am mai facut griji ca as putea sa contactez vreo boala transmisibila”, a explicat el, citat de presa internationala.Folosirea acestui tip de serviciu este simpla. Vizitatorii apeleaza de pe mobilul lor un numar de telefon si apoi tasteaza codul exponatului. De regula, toata vizita se poate incadra intr-o singura convorbire, in timpul careia se tasteaza din cand in cand codurile exponatelor, urmate de rularea inregistrarilor audio.Alte muzee, cum este Muzeul de Arta Moderna din San Francisco, au gasit metode diferite de a-i atrage pe fanii tehnologiei, dand posibilitatea vizitatorilor sa descarce fisiere audio, de pe site-ul muzeului, pe care le pot asculta pe iPod sau pe playere audio portabile in timp ce privesc exponatele. Este adevarat insa ca simplul acces la solutii tehnologice moderne nu garanteaza calitatea informatiilor oferite.”Doar pentru ca poti sa asculti descrieri pe telefon despre fiecare piesa dintr-o expozitie, nu inseamna neaparat ca acele mesaje sunt nemaipomenite”, a spus Peter Samis, consultant educational al muzeului din San Francisco. “Muzeele sunt relativ novice in privinta acestui serviciu si nu au experienta in producerea acestui tip de continut”, a mai adaugat Samis.Totusi, se pare ca ghidurile interactive au schimbat modul in care unii vizitatori “consuma” arta.TURUL AUDIOCompania???orase acoperiteTalking Street???New York, Boston, WashingtonSoundwalk???Paris, orase din IndiaJjourneys???orase din ItaliaPodGuides???orase din Belgia si Marea Britanie

  • CINE, UNDE, CUM

    Operatorii estimeaza ca in 2006 numarul curselor charter organizate spre destinatii exotice va creste cu 20-25% fata de anul trecut. Cresterile cele mai semnificative le-ar putea avea Spania si Grecia, numai catre insulele grecesti fiind programate peste 15 curse.

     

    VEDETELE: Cele mai multe chartere vor fi organizate spre Grecia – Creta (9), Salonic (5) si Corfu (4) -, si spre Spania – Mallorca (4), Costa Brava (4) si MalagaCosta del Sol (3).

     

    TRADITIE: Spre Turcia (Antalya, Fibula & Kusadasi, Bodrum si Izmir) se vor organiza 12 chartere, la fel ca si anul trecut.

     

    NOU-VENITII: In acest an, vor pleca aproximativ 20 chartere din Timisoara, Cluj, Bacau si Sibiu.

     

    EXCLUSIVITATI: Insula greceasca Evia va fi operata si in acest an de o singura agentie, Aerotravel Lufthansa City Center, cu cate un zbor din Timisoara, Cluj si Bucuresti. Tot la capitolul exclusivitati intra si Malta Travel, care va opera si in 2006 o cursa din Bucuresti si una din Cluj, cu avioane de 138 de locuri (iunie-septembrie).

  • Cine, ce, cat mai citeste?

    Datele de audienta a presei scrise – culese in perioada mai 2004-aprilie 2005 – au pus unii publisheri pe ganduri. Pentru altii, au fost prilej de bucurie.

    Pe ganduri au cazut, in special, editorii revistelor up-market pentru femei. Studiul National de Audienta – SNA (livrarea a 12-a), pus la dispozitia industriei de media si publicitate saptamana trecuta de Biroul Roman de Audit al Tirajelor (BRAT), a indicat acest lucru. In afara de Avantaje – care a crescut cu 3% in audienta – toate celelalte sase publicatii din studiu au pierdut cititori. Cea mai „dramatica“ pierdere a avut-o Tabu (Grupul Catavencu): -8,9% cititori. Liderul acestui segment, Avantaje (Edipresse AS), are 376.000 de cititori in medie pe editie.

    Nu aceeasi situatie se inregistreaza in segmentul revistelor mass-market, aflat in crestere. Cea mai spectaculoasa urcare a avut-o Acasa Magazin (Publimedia): 13,3%, cu 349.000 de cititori in medie pe editie. Astfel, Acasa Magazin pare sa o prinda puternic din urma pe Ioana (Burda Romania), care a avut o crestere de numai 0,9%.

    In ce priveste cotidienele centrale, Jurnalul National (Intact) a devansat Evenimentul Zilei (Ringier). Astfel, Jurnalul National a avut 777.000 cititori (9,6%), iar Evenimentul Zilei – 697.000 (-1,7%). Gazeta Sporturilor (Intact) isi continua cresterea in fata Pro Sport (Ringier). Cu 532.000 de cititori in medie pe zi, Gazeta a castigat 3,7%, in timp ce Pro Sport a pierdut 1,6% (ajungand la 490.000 de cititori). Dar Libertatea ramane liderul detasat al cotidienelor: 1.099.000 de cititori.

    Pe piata publicatiilor economice, au avut loc doua scaderi si doua cresteri. Au scazut Capitalul editat de Ringier (-4,4%) si Adevarul Economic (-6,1%). Si au crescut Ziarul Financiar (Publimedia)  si Banii Nostri (Media On) – fiecare cu cate 1,8%.

    Probabil ca o consecinta a lansarii revistei ApropoTV (un ghid TV premium, care nu apare inca in SNA), toate celelalte ghiduri au pierdut cititori, cele mai mari scaderi procentuale avandu-le TV Story (Sanoma Hearst), cu -9,1% si TV Mania (Ringier), cu – 7,6%. Liderul segmentului – ca de altfel al tuturor saptamanalelor din Romania – ramane insa Pro TV Magazin (Publimedia), cu peste un milion de cititori saptamanal.

    Perioada de culegere a datelor a fost 3 mai 2004-24 aprilie 2005. Universul studiului sunt persoanele cu varsta intre 14-64 ani din orase cu peste 50 de mii de locuitori.

  • CINE, CE, UNDE

    PRINCIPALII JUCATORI: divizii sau entitati specializate ale bancilor comerciale, precum Raiffeisen, ING sau CA IB; mari banci de investitii interesate doar de proiectele de anvergura – JP Morgan, Merrill Lynch, CFSB; intermediari de finantare – Capital Partners

    VENITURI SI PROFITURI: comisioanele pentru investment bankeri variaza intre 1 si 5-6%, in functie de valoarea proiectului. Marile banci cauta proiecte in care valoarea comisionului este de cel putin un milion de euro

    MOTOARELE CRESTERII: privatizarile companiilor care au ramas la stat, expansiunea unor companii romanesti peste hotare si consolidarea pietelor mature vor genera clienti pentru investment banking