Tag: CIBERNETICĂ

  • Autorităţile vor să introducă în şcoli pregătirea obligatorie privind securitatea cibernetică

    “La nivel guvernamental există preocupări privind introducerea în şcoli a pregătirii obligatorii referitor la securitatea în spaţiul cibernetic şi crearea de specializări în învăţământul universitar şi postuniversitar în domeniul securităţii cibernetice”, a declarat, luni, directorul Centrului Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informaţii (SRI), Florin Cosmoiu, prezent la Summit-ul Regional de Securitate Cibernetică organizat la Bucureşti.

    El a explicat pentru MEDIAFAX că problema a fost discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi au fost dezbateri pe această temă inclusiv la nivelul comisiilor de specialitate ale Parlamentului.

    Potrivit şefului Cyberint, discuţiile au vizat introducerea pregătirii pentru securitate cibernetică cel mai probabil de la nivel gimnazial, având în vedere că în prezent tot mai mulţi elevi au telefoane mobile conectate la internet. Cei mici vor fi învăţaţí astfel cum să evite accesarea unor adrese de internet suspecte şi vor fi instruiţi să nu divulge date personale unor terţe părţi sau să îşi protejeze diversele modalităţi de comunicare online, de la mail la reţele sociale.

  • Grindeanu: Securitatea cibernetică şi încrederea în serviciile publice – prioritate naţională

    Ministrul Societăţii Informaţionale, Sorin Grindeanu, a arătat, luni, în deschiderea Summit-ului Regional de Securitate Cibernetică, că mediul online, Internetul are marele potenţial de a promova democraţia şi diversitatea culturală şi de a schimba profund modul în care oamenii lucrează, trăiesc, interacţionează între ei şi cu autorităţile publice. Astfel, internetul se dovedeşte un factor de schimbare important în aproape toate domeniile vieţii: administraţie, învăţământ, sănătate, mediul de afaceri.

    Gurndeanu a subliniat, în context, că o dată cu creşterea gradului de automatizare şi cu extinderea şi amplificarea ameninţărilor cibernetice, se impune o nouă paradigmă a culturii de securitate naţională, astfel încât statele membre să se asigure că atât organismele publice cât şi anumiţi operatori de pe piaţă întreprind măsurile tehnice şi organizatorice corespunzătoare pentru gestionarea riscurilor privind securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice.

    “România îşi propune să dezvolte un mediu de informaţii dinamic bazat pe interoperabilitatea sistemelor şi serviciilor societăţii informaţionale, să introducă măsuri de securitate menite să sporească protecţia infrastructurilor cibernetice, în conformitate cu reglementările europene şi internaţionale în vigoare, respectând în acelaşi timp cadrul de reglementare în domeniul protecţiei drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Securitatea cibernetică şi încrederea în serviciile publice reprezintă o prioritate naţională pentru guvernul român şi este o cerinţă de bază pentru dezvoltarea infrastructurii electronice, a reţelelor de transport de date, a serviciilor electronice şi a comunicaţiilor”, a declarat ministrul Grindeanu.

    El a adăugat că încrederea cetăţenilor în serviciile online poate fi consolidată prin asigurarea unui grad ridicat al securităţii cibernetice, în prezent 72% dintre utilizatorii de Internet din Europa exprimându-şi rezervele cu privire la utilizarea serviciilor online, pentru că sunt nevoiţi să dezvăluie prea multe date cu caracter personal.

    Grindeanu a afirmat că, prin urmare, este necesar punerea accentului pe asigurarea confidenţialităţii, integrităţii, autenticităţii şi disponibilităţii acestor date.

    “Consider că eforturile noastre nu trebuie să se oprească doar la producerea de tehnologii şi vinderea acestora către instituţiile statului, ci dimpotrivă, trebuie să vizeze colaborarea efectivă public-privat pentru a identifica nevoi şi a dezvolta soluţii care să combată riscurile şi ameninţările din domeniul securităţii cibernetice pe toate cele trei paliere: vulnerabilitatea tehnologiilor, factorul uman şi procedurile. La fel de importantă este creşterea nivelului de conştientizarea a acestora în rândul utilizatorilor, cât şi a necesităţii de a asigura protecţia propriilor sisteme informatice”, a spus Sorin Grindeanu.

    Ministrul a mai precizat în cea de a treia zi a Summit-ului se va lansa Centrulde Inovare în Securitate Cibernetică, iar reuniunea se va încheia cu o declaraţie comună privind cooperarea în domeniul securităţii cibernetice.

  • Iohannis: Am disponibilitatea de a media teme sensibile, precum legea securităţii cibernetice

    Klaus Iohannis a declarat în cadrul mesajului transmis în faţa plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului că ”respectul faţă de instituţia Parlamentului se exprimă şi în îndeplinirea obligaţiilor care îi revin în calitate de Preşedinte.

    Potrivit şefului statului, ”există din partea sa disponibilitatea de a media teme sensibile, unde lipsa unui dialog a condus la blocaj”, o asemenea temă fiind legea securităţii cibernetice.

    ”Cred că putem găsi un echilibru între nevoia de securitate, crescândă şi justificată de noile realităţi internaţionale, şi apărarea drepturilor şi libertăţilor inalienabile ale individului, pe care se fundamentează o societate democratică”, a spus Klaus Iohannis.

    De asemenea, el a anunţat că în decursul acestei sesiuni, va prezenta Parlamentului Strategia Naţională de Apărare, în conformitate cu Legea fundamentală.

    Referitor la parteneriatul dintre el şi Parlament, Klaus Iohannis a afirmat că îşi exprimă convingerea că ”aşteptările mari pot duce la rezultate mari”.

    ”Atunci când oamenii ne privesc cu atenţie şi cu speranţă avem toate motivele să fim mai mobilizaţi şi mai responsabili. Parteneriatul despre care am vorbit nu înseamnă că vom fi toţi de acord cu toate. Pentru asta există mecanisme democratice, majorităţi şi voturi”, a arătat Iohannis.

    El a mai declarat că ”este firesc ca fiecare partid să aibă o anumită viziune şi temele pe care i le impune orientarea şi electoratul propriu”, dar că el se referă la ”un parteneriat bazat pe dialog şi respect, la care contribuie fiecare, cu abordarea proprie, pentru a lăsa în urmă ceva mai bun”.

  • Senatul A ADOPTAT proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României. Autorităţile vor putea inspecta orice calculator şi cere orice documente

    Raportul comisiei de apărare din Senat, cu amendamente, a fost adoptat cu 95 de voturi ”pentru”, iar proiectul de lege a fost adoptat cu 92 de voturi ”pentru”.

    Senatul este Cameră decizională, după ce legea a trecut tacit de Camera Deputaţilor, pe 17 septembrie.

    Legea stabileşte cadrul general de reglementare în domeniul securităţii cibernetice şi obligaţiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat în scopul protejării infrastructurilor cibernetice, inclusiv furnizorii de servicii de internet, şi prevede obligaţii privind asigurarea securităţii sistemelor lor şi notificarea clienţilor în situaţia unor incidente/atacuri cibernetice şi luarea de măsuri pentru a restabili condiţiile normale de funcţionare.

    Coordonarea activităţilor SNSC se realizează de către Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică (COSC), format din reprezentanţi ai Ministerelor de Externe, de Interne, Apărării, cel pentru Societatea Informaţională, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS precum şi secretarul CSAT.

    Conducerea COCS este asigurată de consilierul prezidenţal pe apărare şi securitate natională, în calitate de preşedinte şi consilierul premierului pe problem de securitate, ca vicepreşedinte.

    SRI este desemnat autoritatea naţională în domeniul cibernetic şi asigură coordonarea tehnică a COSC. În acest sens, în structura SRI funcţionează Centrul Naţional de Securitate Cibernetică (CNSC).

    De asemenea, proiectul prevede că la nivel naţional se constituie Sistemul Naţional de Alertă Cibernetic, care reprezintă un ansamblu de măsuri şi proceduri destinat prevenirii şi contracarărilor atacurilor cibernetice.

    Instituirea nivelurilor de alertă cibernetică precum şi trecerea de la un nivel la altul de alertă se stabilesc de către CSAT.

    Conform articolului 18 din lege, deţinătorii de infrastructuri cibernetice, furnizorii de servicii de internet au obligatia de a-şi notifica, de îndată, clienţii, persoane de drept public şi privat, în situaţiile în care sistemele informatice utilizate de aceştia au fost implicate in incidente sau atacuri cibernetice şi de a dispune măsurile necesare în vederea restabilirii condiţiilor normale de funcţionare, dar nu mai târziu de 24 de ore din momentul în care au fost sesizaţi de autorităţile competente.

    Monitorizarea şi controlul aplicării legii se asigură de către Camera Deputaţilor şi Senat, Administraţia Prezidenţială, Guvern, CSAT precum şi instituţiile şi autorităţile publice prevăzute la articolul 10, şi anume Ministerelor de Externe, de Interne, Apărării, cel pentru Societatea Informaţională, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS.

    Legea prevede că în vederea exercitării atribuţiilor, conducătorii autorităţilor desemnează persoane abilitate să desfăşoare activităţi de control, care, în baza şi limitele împuternicirii, au dreptul de a solicita declaraţii sau orice documente necesare pentru efectuarea controlului, să facă inspecţii, inclusiv inopinate, la orice instalaţie, incintă sau infrastructură, cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi să primească, la cerere sau la faţa locului, informaţii sau justificări.

    Contravenţiile includ amenzi de la 500 la 5.000 de lei, pentru nerespectarea de către deţinătorii de infrastructure cibernetice a obligaţiei privind punerea în aplicare a politicii de securitate cibernetică şi amenzi de la 1.000 la 10.000 de lei, pentru nerespectarea obligaţiei de a permite autorităţilor să intervină, precum şi a obligaţiei de a reţine şi asigura integritatea datelor referitoare la incidentele cibernetice.

    Guvernul a adoptat, în aprilie, proiectul de lege privind securitatea cibernetică, ceea ce va permite operaţionalizarea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică.

    Proiectul a fost prezentat în dezbatere publică de către Ministerul pentru Societate Informaţională.

    “Proiectul de lege adoptat de Guvern va permite operaţionalizarea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică – SNSC, care va facilita adoptarea de măsuri proactive şi reactive privind informarea, monitorizarea, diseminarea, analizarea, avertizarea, coordonarea, decizia, reacţia, refacerea şi conştientizarea. De asemenea, actul normativ defineşte o terminologie unitară în domeniul securităţii cibernetice şi a unui cadru armonizat de acţiune a autorităţilor şi instituţiilor publice”, se arată în comunicat.

    La începutul lunii aprilie, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis luarea unor măsuri care să permită contracararea ameninţărilor cibernetice la adresa României, în condiţiile în care în ultima perioadă acestea s-au diversificat.

    “S-a apreciat că în ultima perioadă aceste ameninţări s-au diversificat, devenind o opţiune tot mai atractivă pentru actorii statali sau nonstatali întrucât nu implică resurse foarte mari. Membrii CSAT au decis luarea unor măsuri care să permită urgentarea adoptării cadrului normativ şi operaţionalizării Agendei Digitale 2020 ca parte integrantă a efortului european de dezvoltare a societăţii informaţionale şi implicit a acţiunilor subsecvente ce sunt dedicate securităţii cibernetice”, informa un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.