BusinessMagazin

Tag: cianuri

  • Mihai Tudose, despre Roşia Montană: Nu putem declara toată România o arie protejată

    Prim-ministrul României susţine că exploatarea resurselor minerale nu trebuie blocată prin declararea de către UNESCO a zonei Roşia Montană în arie protejată.

    ”Nu putem să declarăm toată România o arie protejată şi să ne întoarcem eventual la celebrele versuri «Munţii noştri aur poartă/ Noi cerşim din poartă-n poartă». Să lăsăm o cale deschisă, poate nu acum, poate nu peste 5 ani sau 10 ani. Poate peste 20 de ani când tehnologiile avansează şi nu vom mai folosi nici cianuri, nici halde imense de steril. Un alt tip de exploatare… Nu putem amaneta şi viitorul nepoţilor, nu doar al copiilor. Este o dezbatere care va trebui să aibă loc”, a declarat Mihai Tudose.

    El a spus că trebuie evitată şi situaţia folosirii cianurilor. ”Am votat şi eu cu două mâini în Parlament pentru interzicerea cianurilor. Sunt costuri imense şi atunci din nou amanetăm viitorul copiilor şi nepoţilor…Haideţi să vedem unde este calea de mijloc pentru că folosirea extremelor – exploatăm totul într-un an cu cianuri şi după noi potopul, iar la capătul celălalt este să nu mai exploatăm nimic, niciodată în România şi asta e. Haideţi să o facem la modul raţional şi foarte, foarte safe şi din punct de vedere al mediului şi să o facem noi, nu alţii”, mai spus Tudose.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Să nu dea Dumnezeu cel sfânt / Să vrem noi sânge, nu pământ!

    Anul trecut, în iarnă, a fost o ştire TV cum că dacă românii nu ies în stradă, noua lege a sănătăţii (pe atunci în fază de proiect) ar fi urmat să fie aprobată şi să intre în vigoare în aceeaşi zi; ulterior, tiranul criminal de la Cotroceni era descris ca gata să deschidă focul contra manifestanţilor. Acum a fost o ştire că guvernul criminal Ponta a omorât doi protestatari la Pungeşti şi i-a rănit grav pe alţii, încălcându-şi în sfârşit tactica de a nu interveni contra protestatarilor.

    Împreună cu filme educative despre Horea, Cloşca şi Crişan prezentate la mini-televiziuni, desene pe net cu răscoala de la 1907, scene de la mineriada din 1991 ori versuri din Coşbuc (de preferinţă cele din titlul de aici) invocate sau postate pe Facebook, protestul de la Pungeşti a relansat mobilizarea insistentă pentru dărâmarea actualului guvern, fie în folosul unora care combat mineritul cu cianuri şi fracturarea hidraulică doar dacă sunt făcute de RMGC şi Chevron, fie în folosul altora care le combat doar dacă de pe urma lor câştigă actualul guvern. Numărul celor care îşi exprimă pe net sau offline regretul că ministrul Daniel Barbu n-a fost bătut ori ucis, care vorbesc de linşarea altor miniştri, dacă se poate a întregii clase politice, a devenit neaşteptat de mare.

    Fără îndoială, mulţi dintre cei ce se exprimă pe net îşi varsă doar năduful şi nu au intenţia să bată pe nimeni în viaţa reală, iar mimetismul inerent în comunicarea pe net îi face pe cei mai tineri dintre ei să repete rapid ceea ce văd la alţii, cu uşurinţa cu care dai “share”. Există însă inclusiv aspiranţi la statutul de formatori de opinie care îşi folosesc site-urile ori conturile de Facebook ca să îndemne la violenţă sau doar să anunţe “revoluţia”, fără a fi mânaţi deloc de furie, ci doar de calcule şi de o mare iresponsabilitate. “Vine haosul. Vine revoluţia. Vin luptele de stradă. Trădarea de ţară se pedepseşte cu moartea”, Libia, Siria sau Egiptul date drept exemple de urmat pentru noi şi acelaşi gen de comparaţii deplasate între puterea actuală şi dictatura ceauşistă, identice cu cele pe care le-am văzut anul trecut făcute între fosta putere şi dictatura ceauşistă.

    În unele cazuri, mesajele exploatează ca la carte nu doar frica oamenilor de viitor, ci şi filonul xenofob pe care orice om îl are undeva ascuns în fundul minţii, dar pe care foarte puţini aleg să-l cultive şi să-şi facă din el o filozofie de acţiune. “E ultima şansă a acestui neam înainte de lagărul de exterminare naţională!” tună un mare formator de opinie care a descoperit brusc că “Silberstein, Stenimetz şi Gitenstein” pregătesc “un experiment de tip nazist” menit să permită exproprierea a 80% dintre români. Aici trebuie subliniată însă lipsa de inteligenţă a actualilor guvernanţi, care s-au repezit să eticheteze în bloc sau să vorbească la modul general despre extremism, legionari, neofascişti, anii ’30 sau anarhie, fără a explica ce vor să spună prin asta, la ce sau la cine se referă şi fără a se obosi să remarce că majoritatea oamenilor care ies în stradă n-au nimic de-a face cu acest gen de mesaje.

    Deocamdată, partidele tradiţionale n-au pierdut cine ştie ce, dar nici n-au câştigat nimic din punct de vedere electoral: foştii guvernanţi de la PDL-MP-FC-etc nu pot să meargă până la capăt cu demagogia şi să combată deschis mineritul cu cianuri şi fracturarea hidraulică, atâta vreme cât ei le-au promovat intens anii trecuţi; actualii guvernanţi de la USL nu pot să meargă până la capăt cu demagogia şi să combată deschis furia populară, atâta vreme cât ei au promovat-o intens anul trecut ca armă de luptă contra “dictatorului” care pe atunci ne vindea pe nimic resursele minerale către străini.

    De pierdut pare să fi pierdut însă, cel puţin deocamdată, simţul realităţii istorice. Faptul că şi în 2012, şi acum, o bună parte a celor ieşiţi în stradă sunt convinşi că Ceauşescu n-a fost nimic pe lângă Ponta sau Băsescu şi că Revoluţia din 1989 n-a fost nimic pe lângă ceea ce făceau sau fac ei tinde să ajungă, din punctul de vedere al dezvoltării durabile a ţării, comparabil ca pericol cu cianurile şi fracturarea hidraulică.
     

  • Cineva să-i mai oprească pe experţi!

    O poveste despre experţi: în vara anului 1998, John Meriwether, o legendă a Wall Streetului, s-a asociat cu doi laureaţi ai Premiului Nobel pentru economie, Myron Scholes şi Robert Merton, au angajat un număr de tineri extrem de bine cotaţi pe acelaşi Wall Street, toţi genii în matematică, şi au înfiinţat fondul de investiţii Long-Term Capital Management, formând ceea ce un analist numea Proiectul Manhattan al investiţiilor. Şi, pentru că lumea era convinsă că o asemenea echipă nu poate da greş, a fost o îmbulzeală grozavă pentru intrarea în fond, chiar dacă doritorii trebuia să vină cu cel puţin 10 milioane de dolari, iar un sfert din câştiguri mergeau la managerii fondului.

    Nu multe luni mai târziu a izbucnit criza economică din Rusia, care aproape a îngenuncheat ţara vecină şi prietenă; ceva mai înainte şi Asia trecuse printr-un şoc major. Aşa că investitorii s-au isterizat şi au început să se ferească de instrumente financiare de risc. LTCM s-a trezit cu sacul plin de acţiuni care nu mai interesau pe nimeni, iar preţurile se prăbuşeau văzând cu ochii. În numai două luni fondul a pierdut 4,5 miliarde de dolari, bani serioşi în urmă cu un deceniu şi jumătate, iar încercările de a-l redresa şi de a mai recupera câte ceva din pierderi au dus la noi scăderi de preţuri şi la pagube considerabile pentru toate instituţiile financiare de pe Wall Street.

    De atunci au apărut o sumedenie de articole şi cărţi care explică unde au greşit starurile în investiţii şi laureaţii cu Nobel în economie. Fundamental, toate mişcările pe care le-au făcut au fost corecte şi au ales acţiuni cât se poate de sigure – erau, de exemplu, obligaţiuni ipotecare daneze.

    Dar, dacă matematic erau acoperiţi, specialiştii în cauză au greşit în privinţa reacţiilor oamenilor: credeau că preţurile vor reveni la valorile mari anterioare, că alţi investitori se vor dovedi în continuare interesaţi de acţiuni şi că aceştia îşi vor asuma riscuri în orice condiţii ale pieţei. Dar investitorii, mai inteligenţi sau mai puţin inteligenţi, au reacţionat cu toţii la fel, iar diferenţele de inteligenţă nu au mai contat deloc, pentru că erau prea asemănători ca să mai fie inteligenţi.

    Ce vreau să spun este că, pentru a fi inteligent, pentru a judeca şi pentru a decide, trebuie să ai în faţă toate datele problemei, să ştii, în cazul LTCM, nu numai matematică şi economie, ci şi psihologie, sociologie, istorie sau geografie. Altfel, poţi înghiţi pe nemestecate tot soiul de baliverne, spuse pe un ton academic. Sau superior. Un alt exemplu, criza dotcom. A fost o perioadă când traficul creştea cu 1.000% pe an, iar mantra era „Investeşte, investeşte, investeşte, oriunde, oricum!„.

    Când creşterea s-a mai temperat, oamenii au refuzat să vadă asta, pentru că li se repeta 1.000%, investeşte, investeşte.
    Dacă cineva nu-i opreşte pe experţi, atunci măcar încercaţi, din când în când, să evaluaţi situaţia la rece.
    Avem o dantelăreasă pictată de olandezul Caspar Netscher, o reprezentare delicată a ideii de muncă, expertiză şi cunoaştere, bazată pe nişte principii burgheze ce astăzi par puţin perimate. Pentru că o spun experţii.

  • Traian Băsescu: Nu am spus că nu rămân un susţinător al proiectului Roşia Montană (VIDEO)

    În acelaşi timp, el a spus însă că încearcă să se menţină neutru în dezbaterea despre proiectul Roşia Montană, fiindcă dacă el s-ar pronunţa, “70% din clasa politică ar avea un punct de vedere contrar”. “Sunt un adept fără rezerve al relansării acestei industrii, de extragere de metale preţioase. Nu am spus că nu rămân un susţinător al proiectului Roşia Montană, dar când s-a creat această falie în societate am considerat că obligaţia mea e să am o atitudine neutră”, a spus preşedintele, invitat la emisiunea “După 20 de ani” de la Pro TV.

    El consideră că protestul din Piaţa Universităţii “este unul curat, iar cel de la Roşia Montană este fabricat, chiar dacă pe fond au dreptate: oamenii aceia vor locuri de muncă”. Din punctul lui de vedere, protestele contra proiectului ar putea avea un rezultat pur politic: “Dacă din stradă ar ieşi un partid curat, ar fi bine pentru clasa politică din România”.

    Băsescu a criticat însă “minciunile” pe care le vehiculează opozanţii protestului, arătând că “nu pleacă niciun gram de aur din ţară”, că utilizarea cianurilor nu este periculoasă, din moment ce cianura “este este distrusă de razele soarelui”, şi că “o altă minciună e că patru munţi vor fi retezaţi”, fiindcă “doi sunt retezaţi la ora asta”. El a spus că a avut o întâlnire cu Dragoş Tănase, directorul firmei Roşia Montană Gold Corporation, care i-a furnizat toate informaţiile, şi că săptămâna viitoare va începe o serie de conferinţe în care va prezenta informaţiile pe care le are despre proiect.

    Preşedintele României este primul din seria invitaţilor de prestigiu cu care telespectatorii Pro TV se vor întâlni în noul sezon al emisiunii “După 20 de ani”, în fiecare duminică, de la ora 10.00.

    Emisiunea “După 20 de ani” integral:

     

  • Rovana Plumb: Concentraţia de cianuri va fi de 3 părţi/milion, adică o treime faţă de limita europeană. RMGC va cheltui 300 de milioane de euro pentru îndepărtarea poluării istorice

     “Proiectul iniţial permitea 5-6 părţi pe milion în iazul de decantare. Ne-am asigurat că investitorul va utiliza cea mai modernă tehnologie pentru neutralizarea cianurii. Ne-am asigurat că cianura va fi folosită numai în circuit închis, controlat, iar transportul va fi strict controlat”, a spus Rovana Plumb.

    Ministrul a precizat că, astfel s-a impus operatorului, indiferent care va fi, să lucreze cu o concentraţie de cianură de 3 părţi pe milion.

    Ea a spus că au fost impuse, totodată, şi măsuri asigurătorii suplimentare care vizează o protecţie sporită a iazului de decantare.

    Rovana Plumb a precizat că ministerul a impus, totodată, şi sisteme noi de monitorizare a aerului şi a apei.

    Ministrul a mai spus că în zonă se vor face plantări şi împăduriri şi se va asigura protecţia fonică, dar şi protecţia seismică a barajului iazului de decantare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro