“Putem privi spre viitor la o luptă fascinantă între Microsoft şi Google, întrucât ritmul de creştere al Chrome sugerează că va deveni un rival real pentru Internet Explorer la nivel global”, a declarat directorul general al StatCounter, Aodhan Cullen.
În noiembrie, cota de piaţă a Chrome a ajuns la 25,7%, aproximativ dublu faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce Internet Explorer a scăzuut de la 48,2% la 40,6%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Noile PC-uri, construite in principal pentru navigarea pe
internet, sunt produse de Samsung (Coreea de Sud) si Acer (Taiwan).
Sistemul de operaare Chrome este in esenta un browser web care
faciliteaza utilizarea aplicatiilor direct pe internet, fara a
stoca software ca Outlook, Word sau Excel direct pe PC. Mutarea pe
internet a functiilor cotidiene indeplinite de calculatoare elimina
o mare parte din mentenanta necesara, precum instalarea si
actualizarea software-ului, realizarea de backup pentru fisiere si
verificarea anti-virus, subliniaza Google. “Complexitatea
administrarii calculatorului deranjeaza utilizatorii. Este un model
fundamental defectuos. Chromebook-ul este un nou model care nu pune
povara mentenantei calculatorului pe utilizator”, a declarat
cofondatorul Google Sergey Brin intr-o conferinta de presa.
Google, lider mondial in domeniul cautarii pe Internet, a
inceput sa livreze, pentru testare, computere portabile fara marca
dotate cu sistemul de operare Chrome, nume pe care-l are si
aplicatia de navigare pe Internet a companiei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Chrome detine o cota de 4,63% din piata browserelor, depasind
astfel competitori precum Safari (4,4%) sau Opera (2,4%), conform
unui studiu Net Applications aferent lunii decembrie a anului
trecut. Cu numai o luna inainte, Chrome se situa pe locul al
patrulea in clasament, cu o cota de 3,9% din piata.
Mai mult de 85% din piata browserelor este insa adjudecata de
Internet Exprlorer, cu o cota de 62,7%, si Firefox, cu 24,6%,
competitori care sunt aproape imposibil de depasit.
Oriunde caut informatie din lumea tehnologiei IT, este imposibil
sa nu dau peste cateva titluri in care figureaza si Google. Desi
numele companiei a devenit aproape sinonim cu cautarea informatiei,
foarte putine dintre noutati se refera la motorul de cautare.
Google alearga in mai multe directii deodata, asa ca in aceeasi
pagina poti gasi informatii dintre cele mai diverse, incepand cu
noi proiecte si terminand cu achizitii spectaculoase. În ultima
vreme am avut parte de toate.
La capitolul “proiecte noi”, capul de afis este un nou limbaj de
programare, care se cheama Go. Alegerea numelui este justificata de
creatori in mai multe feluri, printre care referinta la numele
companiei si jocul cu acelasi nume. Numai ca oamenii de la
Mashable.com au remarcat imediat ca deja exista un limbaj de
programare care se cheama Go si chiar au vorbit cu creatorul
acestuia, Frank McCabe. Însa Frank nu detine in mod legal numele
si, intr-un mesaj catre Information Week, se declara chiar incantat
ca Google a ales acest nume – printre altele, si pentru ca oricum
nu are resursele necesare pentru un proces. Pe de alta parte,
fortele pe care le-a adunat Google pentru acest proiect sunt
impresionante, printre cei implicati numarandu-se Ken Thompson (cel
care alaturi de Dennis Ritchie a creat sistemul de operare Unix),
Rob Pike (conducatorul unui proiect de sistem de operare numit Plan
9) si Robert Griesemer (care a contribuit la compilatorul Java
HotSpot si la motorul JavaScript V8 care echipeaza browserul
Chrome). Desigur, Go va fi open source si este foarte probabil ca
va fi folosit in Android si chiar in sistemul de operare Google
Chrome (despre care se zvoneste ca va putea fi descarcat in
urmatoarele saptamani).
La capitolul “competitie” s-ar incadra o recenta declaratie a
presedintelui diviziei Enterprise de la Google, Dave Girouard,
conform careia in cel mult un an Google Docs va putea sa ofere
functionalitati care sa permita companiilor sa renunte la Microsoft
Office. Este un semnal clar ca Google va depune eforturi sa aduca
suita sa de birotica online la un nivel care sa satisfaca cerintele
uzuale ale majoritati: utilizatorilor, cu atat mai mult cu cat
sistemul de operare Chrome se va baza in mare masura pe Google Docs
pentru a furniza aplicatiile esentiale. Girouard nu crede, totusi,
ca MS Office “va disparea cu desavarsire”, ci mai degraba ca va
deveni o oferta specializata pentru cei care au nevoie de
functionalitati speciale – cam cum se pozitioneaza Adobe Photoshop
fata de nenumaratele programe de editare grafica.
Însa capitolul “achizitii” este de data aceasta cel mai
spectaculos: Google cumpara compania Gizmo5. Desigur, datele
tranzactiei nu au fost publicate, dar se confirma zvonurile despre
intentia gigantului de a cumpara un mare serviciu de telefonie prin
internet. Însa acesta nu este Skype, ci principalul rival al
acestuia. Achizitia vine la mai bine de doi ani dupa ce a cumparat
serviciul Grand Central, care intre timp a devenit Google Voice.
Avand in vedere ca serviciul Gizmo este deja integrat cu Google
Voice, se pare ca Skype se vede pus in fata unui rival de temut,
mai ales in conditiile in care sistemul Android se raspandeste tot
mai rapid.
Este, cu siguranta, greu de rivalizat cu baza de clienti
detinuta de Skype, chiar daca Voice si Gizmo ofera cateva avantaje
si facilitati suplimentare. Însa exista ceva special la oferta de
la Google: se bazeaza pe standarde cu larga raspandire, ceea ce
face posibila integrarea serviciului de voce (capabil si de video
sau chat) in noul produs Google Wave (pe care l-am prezentat de
curand). O astfel de miscare ar face din Wave un serviciu de
comunicatii unificat si complet, reunind e-mail, mesagerie
instantanee (compatibila cu majoritatea sistemelor), voce si video.
Daca mai adaugam aici si posibilitatea de a trimite si primi mesaje
SMS, precum si accesul la serviciile de telefonie mobila sau fixa
(ambele disponibile prin Gizmo), ajungem la o oferta de nerefuzat
pentru foarte multe companii care isi doresc unificarea canalelor
de comunicatii. Succesul lui Wave este adevarata amenintare pentru
Skype.
În cele din urma, toate aceste trei noutati au o legatura
subterana. Este vorba de sistemul de operare Google Chrome, care
intentioneaza sa integreze serviciile din internet cu cele de pe
desktop. Limbajul Go este anume proiectat in acest spirit,
aplicatiile reunite in Docs ofera deja sincronizare intre
documentele locale si cele din web, iar Wave reuneste
comunicatiile. Se pare ca nu mai lipseste nimic.
Sistemul de operare va fi compatibil cu procesoarele fabricate de Intel şi ARM. Programul va fi de tipul “open source” ceea ce le va putea permite utilizatorilor externi sa modifice programul.
"Viteza, simplitatea şi securitatea sunt principalele caracteristici ale Chrome OS. Proiectăm sistemul de opearare în aşa fel încât să fie rapid şi uşor de folosit, pentru a oferi acces la Internet în câteva secunde", au afirmat doi oficiali ai Google.
Google Chrome Operating System va fi de mici dimensiuni si va fi lansat la sfarsitul anului.Google Chrome OS se adreseaza persoanelor ce folosesc extrem de des internetul pentru informatii, mail, stiri, shopping sau doar pentru a fi in legatura permanenta cu prietenii.
Google se diferentiaza de Android. Acesta din urma a fost special conceput pentru a putea fi folosit pe o varietate mare de aparate de la telefoane mobile la netbook-uri.
În viziunea Google, aplicaţiile vor rula direct în programele de navigare pe Internet şi nu vor avea nevoie de un sistem de operare.
La inceputul saptamanii trecute, un post pe blogul oficial al Google despre lansarea unui browser de internet starnea fel de fel de speculatii in randul analistilor si jurnalistilor, pe marginea momentului lansarii si a functionalitatilor acestuia. Doua zile mai tarziu, cand Chrome a devenit disponibil in mod oficial in varianta beta, Google a demonstrat ca nimic nu a fost la intamplare si ca planurile sale pentru noul browser sunt cat se poate de clare.
“Sa ai propriul browser de internet este foarte important”, decreteaza Eric Schmidt, directorul executiv al companiei, care nu a fost insa dintotdeauna de aceeasi parere. “In 2001, cand am venit la Google, Larry Page si Sergey Brin (cofondatorii companiei), mi-au spus ca ar trebui sa dezvoltam un browser, iar eu am spus nu.” Probabil ca daca ar fi lansat la acea vreme Chrome, Google nu ar fi avut nicio sansa sa razbeasca pe piata. Compania nu era suficient de puternica incat sa-si permita sa se indeparteze de business-ul de baza, cautarea online, pentru a se concentra pe dezvoltarea unui browser de internet.
Acum insa, momentul ales de Google pentru a intra pe aceasta piata dominata de browserul Internet Explorer al Microsoft, la aproape zece ani dupa ce compania lui Bill Gates a castigat monopolul in defavoarea Netscape Navigator, este considerat de mai multi analisti foarte potrivit, in contextul in care browserul Microsoft pierde cota de piata. Argumentul Google este totusi altul: browserele disponibile sunt invechite si nu mai sunt adaptate internetului de astazi, axat pe continut video si jocuri online si asaltat de virusi si spyware.
“Internetul a evoluat de la pagini simple de text la aplicatii interactive, ceea ce care ne-a determinat sa regandim ideea de browser”, scria pe blog Sundar Pichai, vicepresedintele responsabil cu managementul produselor la Google. “Ceea ce am vrut sa construim este nu doar un browser, ci o platforma moderna pentru aplicatii si pagini web.”
Dupa cum spune Sergey Brin, in urmatoarea perioada, aplicatiile accesibile pe internet, de genul Gmail si al serviciilor adiacente Gmail, urmarind sa mute activitatile utilizatorilor intr-o proportie tot mai mare de pe computerul propriu pe internet, vor deveni din ce in ce mai sofisticate, iar Google vrea sa fie prezent pe aceasta piata, care va creste pana la 160 de miliarde de dolari (aproape 110 miliarde de euro) pana in 2011, conform estimarilor Merrill Lynch, suma care include si veniturile generate din publicitate.
“Google crede ca aplicatiile web sunt viitorul internetului si isi orienteaza strategia pentru a fi printre primii pe acest segment”, comenteaza Danny Sullivan, seful companiei de consultanta in internet Calafia Consulting. “Toata relatia pe care o are compania cu consumatorii si cu advertiserii trece printr-un browser, iar Google nu mai vrea intermediari”, observa Jeffrey Lindsay, analist in cadrul Sanford C. Bernstein.
Dar nimeni nu garanteaza ca Google va reusi fara dificultate sa castige o parte din piata browserelor cu Chrome, mai ales avand in vedere ca Internet Explorer este folosit de aproape trei din patru utilizatori de internet din lume. Deocamdata, Dean Hachamovitch, directorul general al Internet Explorer, a declarat doar ca asteapta cu mare interes competitia. Cu atat mai mult cu cat, prin experienta pe care o are in domeniul internetului, Google este un concurent mult mai puternic pentru Microsoft decat era Netscape cand a inceput razboiul browserelor.
Cum va evolua insa concurenta cu Firefox, tinand cont ca Google sustine de mai multa vreme, atat tehnic, cat si fi nanciar Mozilla Foundation, compania din spatele Firefox, singurul competitor notabil al Internet Explorer pana acum? Parteneriatul Google-Mozilla va continua pana in 2011, sustine Sergey Brin. “Proiectul a fost insa pornit cu greu, inclusiv in perspectiva ideii ca miscarea noastra va fi privita ca un sabotaj la adresa Firefox”, a comentat Erik Kay, unul dintre inginerii care au lucrat la dezvoltarea browserului de internet al Google.
“In orice caz, se anunta o competitie interesanta, iar cei care vor avea cel mai mult de castigat vor fi consumatorii care vor benefi cia de functionalitati noi”, crede Robert Lande, de la American Antitrust Institute si profesor de drept la University of Baltimore. Chrome se prezinta ca un browser complet minimalist, apreciat de multi din cei ce l-au probat ca nefiind de natura sa “rupa piata” si sa-i atraga pe cei obisnuiti cu Internet Explorer sau Firefox.
Pentru a raspunde insa din start celor ce ar comenta ca numai un browser ar mai fi trebuit ca sa consolideze controlul Google asupra modului cum oamenii folosesc internetul, Larry Page si Sergey Brin, cofondatorii Google, spun ca noul Chrome ofera utilizatorilor o optiune prin care isi pot proteja intimitatea, accesand site-uri fara ca acestea sa fie inregistrate in memoria computerului. Dezvoltat departe de ochii lumii in ultimii doi ani si pastrat secret pana in ultima clipa, browserul Chrome este disponibil, deocamdata in versiune beta, numai pentru computerele care folosesc sistemul de operare Windows, dar compania lucreaza si la cate o versiune pentru Mac-uri si pentru Linux.
De saptamana trecuta, browserul este disponibil in 122 de tari din lume si in peste 40 de limbi diferite, intre care si romana. In ce priveste asteptarile pentru Chrome, Sundar Pichai spune destul de evaziv ca numarul utilizatorilor browserului va ajunge intr-un orizont de timp apropiat sa fi e de ordinul milioanelor. Cifra depinde aproape in totalitate de modul cum va evolua Chrome. Avantajul din acest punct de vedere e ca noul browser e un proiect open-source, ceea ce inseamna ca poate fi modificat si imbogatit si de dezvoltatori din afara Google.