Tag: Charles de Gaulle

  • Incendiu pe final de 2019 la clădirea de birouri Charles de Gaulle Plaza din Bucureşti. Cel puţin trei etaje au fost afectate

    Un incendiu a izbucnit în dimineaţa zilei de 31 decembrie la etajul 15 al clădirii de birouri Charles de Gaulle Plaza de lângă staţia de metrou Aviatorilor din Capitală.

    Având în vedere că suprafaţa medie per etaj este de 1.200 mp, au fost afectate birouri de cel puţin 3.600 mp.

    Cel puţin un etaj a fost afectat de incendiu şi cel puţin trei din cauza apei utilizate de pompieri la stingerea incendiului. De asemenea, a fost afectată infrastructura clădirii, de la cea pentru curent electric, la cablurile e fibră optică. Până în ziua de 3 ianuarie inclusiv a fost oprit şi curentul electric în clădire.

    Printre companiile care îşi au sediul în clădirea Charles de Gaulle Plaza se numără P3 Logistics Park, Tenaris, Voxpro, Christian Tour, G4S, Amber, Generali, Regina Maria, CRH România şi cei de la Regus.

    Charles de Gaulle Plaza, clădirea de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de aproape 23.000 de metri pătraţi care domină principala intrare în Parcul Herăstrău din Bucureşti, a fost vândută în 2013 între două fonduri administrate de compania imobiliară GLL Real Estate Partners într-o tranzacţie de aproape 70 de milioane de euro.

    Imobilul, dezvoltat de companiile Avrig 35 şi CA Immo, a fost cumpărat în 2006 pentru 80 de milioane de euro de fondul Accession Fund în cea mai mare tranzacţie imobiliară de pe piaţa locală de la acea vreme.

     

     

  • Cum arată noul business lounge din Paris în care călătorii din România se simt ca la hotel. GALERIE FOTO – VIDEO

    O serie de scaune, fotolii şi canapele, la capătul cărora se găseşte un open bar şi un bufet complet te întâmpină în prima parte a business lounge-ului aflat în terminalul L de pe aeroportul parizian Charles de Gaulle − acestea nu reprezintă nimic atipic pentru un business lounge dintr-un aeroport. În stânga însă, lângă intrare, se deschide un coridor către a doua parte a acestui lounge, inaugurată în urmă cu două săptămâni.
    Aici, amprenta designerului francez de interior şi produse Mathieu Lehanneur se face resimţită în proiect prin piesa de rezistenţă a lounge-ului – Le Balcon (n.red.: Balconul) – un spaţiu utilizat drept bar-restaurant.

    De la podeaua în mijlocul căreia tronează un motiv care imită „le bleu de ciel” (n.red.: albastrul cerului), ce se reflectă în tavanul auriu de tip oglindă, cei 34.000 de metri pătraţi ai noului segment de lounge cuprind baruri, locuri de joacă pentru copii, o bucătărie cu show live de gătit, cel mai mare spaţiu de wellness din lounge-urile francezilor, de 550 de metri pătraţi, şezlonguri de dormit, două saune şi un spaţiu pentru tratamente de îngrijire corporală.

    „Vedem că produsele şi serviciile sunt importante atât în aeroport, cât şi în zbor. Investim în călătoria clienţilor. (…) Ştim că produsul de la sol este cheia pentru satisfacţia clienţilor, iar pentru clienţii de business, esenţial este să ai un business lounge”, descrie Anne Rigail, vicepreşedinte executiv pe segmentul de servicii clienţi în cadrul companiei Air France, cea mai recentă investiţie a operatorului francez de zboruri. 

    Lounge-ul de 16 milioane de euro face parte dintr-un plan strategic al companiei, în cadrul căruia Air France îşi propune să investească 900 de milioane de euro pentru a îmbunătăţi experienţa de zbor a clienţilor. Proiectul recent inaugurat din terminalul L de pe aeroportul Charles de Gaulles, în zona 2E, se adresează călătorilor din spaţii non-Schengen, precum Rusia, România, Bulgaria, Croaţia şi din multe zone din Asia.

    „Întreaga investiţie, de 900 de milioane de euro, se încadrează într-un plan de cinci ani, în perioada 2018-2022. Modernizăm cabinele de pasageri, business lounge-urile şi conectivitatea”, descrie Rigail principalele linii de investiţii ale companiei în perioada următoare. Business lounge-ul din zona 2E nu este singurul în care investeşte Air France.

    Pe lângă cel pe care îl construieşte compania în zona 2F şi cele şase lounge-uri din Charles de Gaulle, francezii modernizează facilităţile din Lyon, Bordeaux, JFK, Washington, San Francisco şi Los Angeles. Potrivit reprezentantei Air France, peste 6 milioane de pasageri trec prin business lounge-urile companiei din toată lumea.

    Accesul în acestea se realizează prin intermediul unui bilet de călătorie business class ori prin intermediul statutului de Elite Frequent Flyer pentru clienţii care circulă la economy class sau economy premium class. De asemenea, în baza locurilor disponibile, accesul se poate face şi prin plata unei taxe de 35 de euro.

    Alături de investiţiile în lounge-uri, compania pariază şi pe digitalizare, care, la fel ca în toate celelalte industrii, are un rol disruptiv şi în businessul operatorilor aerieni. Un pas făcut de Air France în acest sens se leagă, de pildă, de introducerea conexiunii Wi-Fi în toate aeronavele companiei în următorii ani. Nevoia conectivităţii, în special a internetului în avion, este una specifică „clientului nou”, spune Anne Rigail.

    „Putem vedea că oamenii călătoresc mai mult, schimbă mai des liniile aeriene şi trebuie să fii cel mai bun pentru fiecare parte a călătoriei. La nivel de aşteptări noi, clienţii vor totul instant, ca atunci când comanzi ceva de pe internet. Aceştia vor fluiditate la check-in, la boarding, la poarta de securitate, peste tot vor o experienţă fluidizată. (…) Dezvoltăm şi traseul digital al clientului, ceea ce înseamnă că aceştia pot avea pe site sau pe aplicaţie toate informaţiile. Când vine vorba de lounge, aceştia pot vizualiza harta lounge-ului şi lista de servicii şi chiar pot face rezervări la activităţi precum experienţa tratamentelor cosmetice sau duşurile”, explică Rigail.

    În aşteptările clienţilor de astăzi, totul este digital, spune ea. „Dezvoltăm toate canalele de comunicare cu clienţii. Dacă vrei să îţi primeşti cartea de îmbarcare pe Facebook, pe Messenger, o ai acolo, dezvoltăm soluţii şi pe WhatsApp, WeChat şi toate canalele de social media, acolo unde sunt oamenii. Spre exemplu, chinezii nu stau pe aceleaşi platforme pe care stau francezii sau americanii. Dezvoltăm parteneriate şi cu servicii de tip asistent vocal, precum Alexa; serviciul a fost deja implementat în sistem. Dacă o întrebi pe Alexa informaţii despre zboruri, ea îţi va răspunde la întrebări. Încercăm să dezvoltăm această excursie digitală în paralel cu excursia fizică.”

    Aceste îmbunătăţiri nu se vor reflecta şi în preţul biletelor, spune reprezenta Air France. „În acest moment nu am operat nicio creştere în preţul biletelor pentru că vrem să îmbunătăţim experienţa clientului. Este doar o necesitate (investiţiile derulate − n.red.) într-un sens competitiv, pentru a rămâne atractivi pentru clienţi.”

    Potrivit platformei GlobeNewswire, grupul Air France-KLM, din care face parte operatorul Air France, a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 25,7 miliarde de euro, în creştere cu 3,8% faţă de anul anterior, şi are peste 84.000 de angajaţi. Aeroportul Charles de Gaulle este al zecelea din lume ca mărime şi al doilea din Europa, după Heathrow din Londra, cu 70 de milioane de pasageri în 2017, în creştere faţă de 66 de milioane de pasageri în anul precedent. În total, aeroportul a gestionat peste 475.000 de zboruri anul trecut, potrivit datelor oficiale ale companiei.

    Operatorii tradiţionali de zboruri investesc de decenii în lounge-urile de la sol. În Zürich, de pildă, Swiss a inaugurat un spaţiu vast pentru pasagerii claselor business şi premium – cu secţiuni separate pentru fiecare dintre acestea, la fel ca în aer; lounge-ul elveţienilor este prevăzut cu o terasă ce oferă priveliştea Alpilor elveţieni. Turkish Airlines a investit în extinderea spaţiului lounge-ului CIP din Istanbul în 2014, iar în prezent acesta se întinde pe o suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi şi are un concept ce se bazează pe autenticitatea culturală, incluzând în ofertă preparatele tradiţionale turceşti.

    Pe meniuri inedite au pariat şi alţi operatori aerieni: unul dintre lounge-urile Cathay Pacific din Hong Kong este dotat cu un bar de noodles; iar operatorul australian Qantas oferă pizza gourmet şi chiar şi un grătar în aer liber, potrivit Financial Review.
    De asemenea, şi operatori precum Qantas, Emirates, Etihad şi Thai Airways oferă clienţilor claselor premium masaje gratuite în lounge-urile lor.
    Lufthansa pune la dispoziţia pasagerilor de clasa I un terminal privat, în Frankfurt: după ce sosesc la aeroport, pasagerii au parte de un asistent personal, dormitoare şi băi private.

    Potrivit CNN, nu doar operatorii aerieni investesc în lounge-uri: jucători independenţi deschid accesul celor care nu ar putea avea altfel experienţa unui astfel de spaţiu de relaxare şi investesc în lounge-uri destinate călătorilor în scopuri de business care zboară în regim economy, dar au în continuare nevoie de linişte. Spre exemplu, Plaza Premium, companie fondată în urmă cu aproximativ două decenii de un vicepreşedinte de bancă pe nume Song Hoi-see, are peste 100 de locaţii în toată lumea; clienţii plătesc pentru a beneficia de serviciile acestora între 35 şi 50 de dolari. În ceea ce priveşte digitalizarea serviciilor de zbor, şi aceasta reprezintă o regulă din noul model de business al operatorilor aerieni: spre exemplu, grupul Lufthansa a anunţat investiţii de peste 500 de milioane de euro în digitalizare în intervalul 2017-2020, potrivit Reuters. Nici operatorii low-cost nu stau deoparte la capitolul investiţii în această direcţie:
    Ryanair, de pildă, a anunţat investiţii în diverse proiecte digitale, cum ar fi o aplicaţie de 3 milioane de euro pentru călători.  

  • Cum arată noul business lounge din Paris în care călătorii din România se simt ca la hotel. GALERIE FOTO

    O serie de scaune, fotolii şi canapele, la capătul cărora se găseşte un open bar şi un bufet complet te întâmpină în prima parte a business lounge-ului aflat în terminalul L de pe aeroportul parizian Charles de Gaulle − acestea nu reprezintă nimic atipic pentru un business lounge dintr-un aeroport. În stânga însă, lângă intrare, se deschide un coridor către a doua parte a acestui lounge, inaugurată în urmă cu două săptămâni.
    Aici, amprenta designerului francez de interior şi produse Mathieu Lehanneur se face resimţită în proiect prin piesa de rezistenţă a lounge-ului – Le Balcon (n.red.: Balconul) – un spaţiu utilizat drept bar-restaurant.

    De la podeaua în mijlocul căreia tronează un motiv care imită „le bleu de ciel” (n.red.: albastrul cerului), ce se reflectă în tavanul auriu de tip oglindă, cei 34.000 de metri pătraţi ai noului segment de lounge cuprind baruri, locuri de joacă pentru copii, o bucătărie cu show live de gătit, cel mai mare spaţiu de wellness din lounge-urile francezilor, de 550 de metri pătraţi, şezlonguri de dormit, două saune şi un spaţiu pentru tratamente de îngrijire corporală.

    „Vedem că produsele şi serviciile sunt importante atât în aeroport, cât şi în zbor. Investim în călătoria clienţilor. (…) Ştim că produsul de la sol este cheia pentru satisfacţia clienţilor, iar pentru clienţii de business, esenţial este să ai un business lounge”, descrie Anne Rigail, vicepreşedinte executiv pe segmentul de servicii clienţi în cadrul companiei Air France, cea mai recentă investiţie a operatorului francez de zboruri. 

    Lounge-ul de 16 milioane de euro face parte dintr-un plan strategic al companiei, în cadrul căruia Air France îşi propune să investească 900 de milioane de euro pentru a îmbunătăţi experienţa de zbor a clienţilor. Proiectul recent inaugurat din terminalul L de pe aeroportul Charles de Gaulles, în zona 2E, se adresează călătorilor din spaţii non-Schengen, precum Rusia, România, Bulgaria, Croaţia şi din multe zone din Asia.

    „Întreaga investiţie, de 900 de milioane de euro, se încadrează într-un plan de cinci ani, în perioada 2018-2022. Modernizăm cabinele de pasageri, business lounge-urile şi conectivitatea”, descrie Rigail principalele linii de investiţii ale companiei în perioada următoare. Business lounge-ul din zona 2E nu este singurul în care investeşte Air France.

    Pe lângă cel pe care îl construieşte compania în zona 2F şi cele şase lounge-uri din Charles de Gaulle, francezii modernizează facilităţile din Lyon, Bordeaux, JFK, Washington, San Francisco şi Los Angeles. Potrivit reprezentantei Air France, peste 6 milioane de pasageri trec prin business lounge-urile companiei din toată lumea.

    Accesul în acestea se realizează prin intermediul unui bilet de călătorie business class ori prin intermediul statutului de Elite Frequent Flyer pentru clienţii care circulă la economy class sau economy premium class. De asemenea, în baza locurilor disponibile, accesul se poate face şi prin plata unei taxe de 35 de euro.

    Alături de investiţiile în lounge-uri, compania pariază şi pe digitalizare, care, la fel ca în toate celelalte industrii, are un rol disruptiv şi în businessul operatorilor aerieni. Un pas făcut de Air France în acest sens se leagă, de pildă, de introducerea conexiunii Wi-Fi în toate aeronavele companiei în următorii ani. Nevoia conectivităţii, în special a internetului în avion, este una specifică „clientului nou”, spune Anne Rigail.

    „Putem vedea că oamenii călătoresc mai mult, schimbă mai des liniile aeriene şi trebuie să fii cel mai bun pentru fiecare parte a călătoriei. La nivel de aşteptări noi, clienţii vor totul instant, ca atunci când comanzi ceva de pe internet. Aceştia vor fluiditate la check-in, la boarding, la poarta de securitate, peste tot vor o experienţă fluidizată. (…) Dezvoltăm şi traseul digital al clientului, ceea ce înseamnă că aceştia pot avea pe site sau pe aplicaţie toate informaţiile. Când vine vorba de lounge, aceştia pot vizualiza harta lounge-ului şi lista de servicii şi chiar pot face rezervări la activităţi precum experienţa tratamentelor cosmetice sau duşurile”, explică Rigail.

    În aşteptările clienţilor de astăzi, totul este digital, spune ea. „Dezvoltăm toate canalele de comunicare cu clienţii. Dacă vrei să îţi primeşti cartea de îmbarcare pe Facebook, pe Messenger, o ai acolo, dezvoltăm soluţii şi pe WhatsApp, WeChat şi toate canalele de social media, acolo unde sunt oamenii. Spre exemplu, chinezii nu stau pe aceleaşi platforme pe care stau francezii sau americanii. Dezvoltăm parteneriate şi cu servicii de tip asistent vocal, precum Alexa; serviciul a fost deja implementat în sistem. Dacă o întrebi pe Alexa informaţii despre zboruri, ea îţi va răspunde la întrebări. Încercăm să dezvoltăm această excursie digitală în paralel cu excursia fizică.”

    Aceste îmbunătăţiri nu se vor reflecta şi în preţul biletelor, spune reprezenta Air France. „În acest moment nu am operat nicio creştere în preţul biletelor pentru că vrem să îmbunătăţim experienţa clientului. Este doar o necesitate (investiţiile derulate − n.red.) într-un sens competitiv, pentru a rămâne atractivi pentru clienţi.”

    Potrivit platformei GlobeNewswire, grupul Air France-KLM, din care face parte operatorul Air France, a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 25,7 miliarde de euro, în creştere cu 3,8% faţă de anul anterior, şi are peste 84.000 de angajaţi. Aeroportul Charles de Gaulle este al zecelea din lume ca mărime şi al doilea din Europa, după Heathrow din Londra, cu 70 de milioane de pasageri în 2017, în creştere faţă de 66 de milioane de pasageri în anul precedent. În total, aeroportul a gestionat peste 475.000 de zboruri anul trecut, potrivit datelor oficiale ale companiei.

    Operatorii tradiţionali de zboruri investesc de decenii în lounge-urile de la sol. În Zürich, de pildă, Swiss a inaugurat un spaţiu vast pentru pasagerii claselor business şi premium – cu secţiuni separate pentru fiecare dintre acestea, la fel ca în aer; lounge-ul elveţienilor este prevăzut cu o terasă ce oferă priveliştea Alpilor elveţieni. Turkish Airlines a investit în extinderea spaţiului lounge-ului CIP din Istanbul în 2014, iar în prezent acesta se întinde pe o suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi şi are un concept ce se bazează pe autenticitatea culturală, incluzând în ofertă preparatele tradiţionale turceşti.

    Pe meniuri inedite au pariat şi alţi operatori aerieni: unul dintre lounge-urile Cathay Pacific din Hong Kong este dotat cu un bar de noodles; iar operatorul australian Qantas oferă pizza gourmet şi chiar şi un grătar în aer liber, potrivit Financial Review.
    De asemenea, şi operatori precum Qantas, Emirates, Etihad şi Thai Airways oferă clienţilor claselor premium masaje gratuite în lounge-urile lor.
    Lufthansa pune la dispoziţia pasagerilor de clasa I un terminal privat, în Frankfurt: după ce sosesc la aeroport, pasagerii au parte de un asistent personal, dormitoare şi băi private.

    Potrivit CNN, nu doar operatorii aerieni investesc în lounge-uri: jucători independenţi deschid accesul celor care nu ar putea avea altfel experienţa unui astfel de spaţiu de relaxare şi investesc în lounge-uri destinate călătorilor în scopuri de business care zboară în regim economy, dar au în continuare nevoie de linişte. Spre exemplu, Plaza Premium, companie fondată în urmă cu aproximativ două decenii de un vicepreşedinte de bancă pe nume Song Hoi-see, are peste 100 de locaţii în toată lumea; clienţii plătesc pentru a beneficia de serviciile acestora între 35 şi 50 de dolari. În ceea ce priveşte digitalizarea serviciilor de zbor, şi aceasta reprezintă o regulă din noul model de business al operatorilor aerieni: spre exemplu, grupul Lufthansa a anunţat investiţii de peste 500 de milioane de euro în digitalizare în intervalul 2017-2020, potrivit Reuters. Nici operatorii low-cost nu stau deoparte la capitolul investiţii în această direcţie:
    Ryanair, de pildă, a anunţat investiţii în diverse proiecte digitale, cum ar fi o aplicaţie de 3 milioane de euro pentru călători.  

  • România şi Bulgaria, cele mai mari creşteri ale numărului de pasageri transportaţi pe aeroporturi

    Cele mai mari creşteri ale pasagerilor transportaţi au fost înregistrate în Bulgaria (22,5%), România (20,5%), Cipru (18,1%) şi Ungaria (14,1%), anul trecut. Aeroportul Henri Coandă din Bucureşti a fost tranzitat de 10,97 milioane de pasageri în 2016, cu 18,4% mai mulţi decât anul anterior.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reynaers Aluminium atinge o cifră de afaceri de 3,5 milioane euro la jumătatea lui 2017

    Compania anunţă furnizarea soluţiilor pentru proiectul rezidenţial One Charles de Gaulle, un complex rezidenţial exclusivist cu apartamente de lux situat în cartierul Primăverii din Bucureşti.

    Primele 6 luni ale anului 2017 au adus reprezentanţei Reynaers din România o cifră de afaceri de aproximativ 3,5 milioane euro în urma unor noi proiecte intrate în portofoliu. Unul dintre ele este One Charles de Gaulle, pentru care Reynaers a creat o soluţie personalizată de tâmplărie, adaptată la exigenţele actuale de eficienţă energetică.

    Eficienţa energetică este una dintre cele mai importante teme ale proiectelor Reynaers Aluminium în ultimii ani. Cele mai noi profile dezvoltate anticipează directivele europene şi prevăd soluţii inovatoare pentru etanşeitatea la aer şi consumul durabil de energie în proiecte care demonstrează că astăzi nu mai există nicio diferenţă între standarde de proiectare şi construcţii în Bucureşti, Londra, Paris sau New York.

    Suntem mândri să putem afirma că nu există diferenţe la standardele de proiectare şi construcţie pentru proiectele dezvoltate de către Reynaers în Bucureşti şi în marile oraşe ale lumii, Londra, Paris sau New York. Unul dintre obiectivele Reynaers este de a contribui semnificativ în atingerea celor mai ambiţioase obiective ale directivei de Eficienţă energetică a Uniunii Europene pentru 2020: consum energetic egal cu zero şi în acelaşi timp, de a oferi arhitecţilor libertatea de a-şi transforma creaţiile în realitate”, spunDaniel Popa, Country Manager, Reynaers Aluminium România.

  • Cum a UMILIT Charles de Gaulle şapte ani de zile încontinuu Marea Britanie. După 50 de ani, istoria i-a dat dreptate: ”Anglia nu mai este ceea ce a fost odată”

    29 martie 2017 va rămâne în istorie drept momentul în care Marea Britanie a început procesul de părăsire a Uniunii Europene. Premierul britanic Theresa May a făcut în Parlamentul de la Londra anunţul inevitabil: Marea Britanie se desprinde de Uniunea Europeană. Au trecut mai bine de 40 de ani de când britanicii au aderat la Blocul Comunitar după foarte multe umilinţe din partea lui Charles de Gaulle.

    Vezi aici cum a UMILIT Charles de Gaulle şapte ani de zile încontinuu Marea Britanie. După 50 de ani, istoria i-a dat dreptate: ”Anglia nu mai este ceea ce a fost odată”

  • Charles de Gaulle a avut dreptate: ”Anglia nu mai este ceea ce a fost odată!”

    Joi, 23 iunie 2016, cetăţenii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au votat, în proporţie de aproximativ 52%, ieşirea ţării din Uniunea Europeană. Au trecut mai bine de 40 de ani de când britanicii au aderat la Blocul Comunitar şi se pare că atunci, la fel ca şi acum, procesul a fost unul laborios şi nelipsit de dificultăţi.

    Pe parcursul anilor ’60 – ’70, relaţiile franco-britanice erau dominate de eforturile liderilor europeni de a convinge Franţa să o accepte. Întreaga decizie stătea în mâinile preşedintelui Charles de Gaulle.

    Vezi aici de ce Charles de Gaulle a avut dreptate: ”Anglia nu mai este ceea ce a fost odată!”

  • BOG’ART, contractor general pentru construcţia turnului Bucharest One

     BOG’ART este una dintre cele mai mari companii de construcţii din România, responsabilă, între altele, de construcţia Tower Center International, Charles de Gaulle Plaza şi City Gate.

    Globalworth a finalizat achiziţia Bucharest One în decembrie 2013 şi anticipează că proiectul va fi finalizat în trimestrul al treilea al anului 2015.

    Globalworth Real Estate Investments este un fond de investiţii fondat de investitorul şi dezvoltatorul Ioannis Papalekas, pentru a valorifica oportunităţile din România şi alte ţări din sudul, estul şi centrul Europei.

    Fondul deţine şapte proiecte imobiliare din Bucureşti, fiind listat pe piaţa secundară de la Londra, de unde a reuşit să atragă 53 de milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Air France anunţă noi zboruri către Panama, San Francisco şi Stavanger

    Din luna noiembrie a anului 2013, Air France opereaza trei zboruri saptamanale (luni, joi si sambata) catre destinatia Panama, cu o aeronava Boeing 777-200, ce dispune de 309 locuri. Air France isi largeste astfel reteaua din zona Americii Centrale, de Sud si a Caraibelor, mentinandu-si pozitia de lider european in aceasta regiune, potrivit oficialilor companiei.

    Din 30 martie 2014, Air France introduce o noua destinatie, San Francisco, zborurile fiind operate cu A380, cea mai mare aeronava de pasageri. Tot de atunci, Air France va opera doua zboruri zilnice catre Stavanger (Norvegia) cu plecare de pe aeroportul Charles de Gaulle din Paris. Air France va deservi o a doua destinatie din Norvegia, dupa Oslo (trei zboruri zilnice) si va completa oferta KLM care operează cinci zboruri saptamanale, cu plecare de pe Schiphol.

    Air France şi KLM operează în România zboruri către Paris şi, respectiv, Amsterdam.

    Air France KLM este unul dintre cei mai mari jucatori in transportul aerian, la nivel mondial, si lider de piata pe zborurile lung-curier cu plecare din Europa. In 2012, Air France KLM a transportat 77 de milioane de pasageri si 1,4 milioane de tone cargo. Flota companiei este formata din 573 aeronave, iar reteaua acopera 243 de destinatii din 103 tari prin hub-urile de la Paris-Charles de Gaulle şi Amsterdam-Schiphol.

  • Adevărata faţă a crizei economice mondiale: de ce este pustiu terminalul european de jumătate de miliard de euro

    Construcţia sectorului de îmbarcare M din terminalul 2E al aeroportului Charles de Gaulle a început în 2007, având drept argument creşterea economică mondială şi intensificarea traficului aerian. Investiţia de jumătate de miliard de euro s-a materializat într-un terminal modern, cu magazine de lux, spaţii destinate pentru masaj şi relaxare, locuri de joacă pentru copii, calculatoare cu acces la internet, console Playstation 3 şi spaţii pentru fumat în aer liber.

    Terminalul este însă folosit de Air France şi Delta strict pentru zborurile lung-curier şi doar în intervalul 6-14. “Ar fi fost frumos să îl rulăm la capacitate maximă, însă după prânz pasagerii zborurilor de lung-curier se îmbarcă de la porţile K şi L, iar zona M se închide”, a declarat un oficial Air France.

    Aeroportul Charles de Gaulle din Paris este unul dintre cele mai moderne de pe continent, traficul anual fiind de peste 60 de milioane de pasageri.