„Este cum nu se poate mai complicat. Previziunile noastre de creştere sunt de 1 -1,5% pentru 2025. Dar nu excludem nici recesiunea, având în vedere contextul complicat şi situaţia, nu doar a economiei noastre, ci a economiilor europene. Lucrurile ar putea să arate mai bine decât spaimele de azi dacă fondurile europene ar veni într-un ritm aşteptat.“
Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România
CFA România, organizaţia profesioniştilor în investiţii din România, deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst, care numără 250 de membri, şi-a ales preşedintele şi componenţa Consiliului Director care va conduce organizaţia în următorii doi ani (noiembrie 2024 – 2026).
Astfel, funcţia de preşedinte va fi deţinută de Adrian Codirlaşu (care era vicepreşedinte iar anterior preşedinte), iar cele două funcţii de vicepreşedinte vor fi deţinute de Alexandra Smedoiu (care deţinea funcţia de preşedinte) şi de Andreea Nica.
Trezorier al organizaţiei va fi în continuare Cosmin Paraschiv (NN Pensii), care alături de Mihaela Luţia (Darian IMV) – la primul mandat în cadrul organizaţiei, Dorin Badea (Atrium Infrastructure), Dragoş Cabat (economist), Mugur Popescu (BCR Pensii) şi Mihai Purcărea (BRD AM), membrii aleşi ai Consiliului Director, vor conduce şi vor contribui la dezvoltarea şi notorietatea asociaţiei.
“Le mulţumesc colegilor pentru încrederea acordată, şi pot sublinia că vom continua să avem o “voce” puternică şi consistentă, contribuind cu informaţii relevante şi susţinând profesionalizarea industriei financiare căreia îi aparţinem. De asemenea, vom menţine strategia de a ne implica în proiecte de impact pentru societate, cum sunt cele de educaţie financiară, dar şi în iniţiative de susţinere şi dezvoltare a economiei româneşti”, spune Adrian Codirlaşu, preşedinte.
Potrivit CFA, la nivel mondial există peste 170.000 de deţinători ai acestui titlu, majoritatea fiind afiliaţi la cele 160 organizaţii membre ale CFA Institute.
Candidaţii pentru titlul CFA trebuie să promoveze o serie de trei examene cu frecvenţă anuală. Fiecare examen presupune circa 250-300 de ore de studiu individual.
În plus, sunt necesari 3 ani de experienţă profesională relevantă în domeniul financiar, precum şi aderarea la un cod de standarde etice şi profesionale stricte.
Analiştii financiari din cadrul asociaţiei CFA România estimează că leul se va deprecia până la un curs mediu de 5,0719 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 5,73%, în creştere de la 5,33% în exerciţiul anterior.
Datele colectate de CFA în luna aprilie 2024 mai arată că, pentru orizontul de 6 luni, aproape 88% dintre analiştii financiari incluşi în sondajul lunar anticipează un curs valutar de 5,0172 lei/euro.
În ceea ce priveşte indicatorul de încredere macroeconomică al CFA, acesta a scăzut în luna aprilie cu 12,3 puncte până la valoarea de 47,1 puncte, pe fondul scăderii ambelor componente ale indicatorului.
“După corecţia înregistrată în lunile anterioare de către componenta de anticipaţii, şi componenta de condiţii curente a scăzut substanţial. Astfel, atât indicatorul de încredere, cât şi componentele sale, au ajuns la valorile înregistrate în noiembrie anul anterior. Aceste corecţii vin pe fondul încetinirii economiei, în pofida impulsului fiscal semnificativ, a anticipaţiilor de majoare a deficitului bugetar precum şi a anticipaţiilor de majorare a fiscalităţii în 2025”, spune Adrian Codirlaşu, CFA – Vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.
Datele sondajului mai arată că deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 este anticipat (valoarea medie a anticipaţiilor) la 5,7% în creştere de la 5,4% faţă de exerciţiul anterior, iar anticipaţiile de creştere economică s-au redus faţă de exercitiul anterior cu 0,8 pp pana la valoarea de 1,9%.
Totodată, indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, este preconizat să atingă 5,94% în următoarele 12 luni.
Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, cea mai mare parte dintre participanti, 53% anticipează o scădere în următoarele 12 luni în timp ce 23.5% anticipează o majorare a preţurilor iar restul de 23.5% stabilitate. De asemenea 70% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 30% consideră că acestea sunt corect evaluate.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 55% în următoarele 12 luni.
Analiştii financiari din cadrul asociaţiei CFA România spun că deficitul bugetar de stat anticipat pentru acest an va fi de 5,8% din PIB, cea mai mare valoare înregistrată în cadrul sondajului CFA de la începutul anului.
“Conduita politicii fiscale s-a reflectat in anticipatiile de defict bugetar pentru anul current, deficitul anticipat pentru acest an inregistrand cea mai mare valoare de la inceputul anului”, explică Adrian Codirlaşu, vicepresedinte al Asociatiei CFA Romania.
Datele colectate de CFA în luna septembrie mai arată că, leul se va deprecia până la un curs mediu de 5,0607 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 6,86% în scădere de la 7,58% faţă de exerciţiul anterior.
Pentru orizontul de 6 luni, 84% dintre analiştii financiari incluşi în sondajul lunar anticipează un curs valutar de 5,0169 lei/euro.
În ceea ce priveşte indicatorul de încredere macroeconomică al CFA, acesta a a scăzut uşor în luna septembrie, cu 0,5 puncte, la valoarea de 47,4 puncte, situaţie care s-a datorat scaderii componentei de conditii curente.
“Incetinirea cresterii economice precum si noile masuri fiscale s-au reflectat si in componenta de conditii curente a indciatorului de incredere, componenta care a inregistrat o scadere de 6,6 puncte fata de exercitiul anterior”, adaugă Adrian Codirlaşu.
Datele sondajului mai arată că evoluţia în termeni reali a PIB în anul 2023 este estimată la 2,2% de la 2,1% în prognoza anterioară.
Totodată, indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, este preconizat să atingă 5,90% în următoarele 12 luni.
Referitor la evolutia preturilor proprietatilor rezidentiale in orase, 53% dintre participanti anticipeaza o scadere a acestora in timp ce 42% dintre participanti anticipeaza o stabilitate in urmatoarele 12 luni.
De asemenea 73% dintre participanti considera ca preturile actuale sunt supraevaluate, iar 21% ca sunt corect evaluate.
În paralel, datoria publica calculata ca procent in PIB este anticipata sa se majoreze la 54% in urmatoarele 12 luni.
Sondajul Asociaţiei CFA România reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia încearcă să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.
În contextul creşterii substanţiale a ratei inflaţiei, anticipatiile inflaţioniste pentru un orizont de 12 luni au continuat să crească. În concordanţă cu aceste evoluţii, au crescut şi anticipatiile de majorare a ratelor de dobânda de piaţă monetară, acestea indicând anticipaţii de majorare a ratei de dobânda de politică monetară de cel puţîn încă trei ori în următoarele 12 luni.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut la valoarea de 56,6 puncte, (faţă de aceeaşi luna a anului precedent, indicatorul a crescut cu 12,1 puncte). Această situaţie s-a datorat evoluţiei divergente a celor două componente ale indicatorului, spune Adrian Codirlasu, CFA – Vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.
Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni a continuat să crească, ajungând la o valoare medie de 5,8%.
În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, peste 91% dintre participanţii la sondaj prevăd o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Nu a fost înregistrată nicio opinie de apreciere a leului.
Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0517, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,1145 lei pentru un euro.
De asemenea, cea mai mică valoare estimată a cursului EUR/RON pentru un orizont de 12 luni este 4,9600.
Cea mai mare parte a participanţilor la sondaj, 75%, anticipează că impactul economic al coronavirusului va dura cel puţîn până în trimestrul IV al anului 2022.
Deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2021 înregistrează o valoarea medie a anticipaţiilor de 7,3%, iar pentru anul 2022 este 6%.
În termeni reali PIB în anul 2021 are o valoare medie a anticipaţiilor de +6,6%, iar pentru anul 2022 de 3,9%.
Datoria publică că procent din PIB va ajunge, într-un orizont de 12 luni, la aproximativ 54,1%.
Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari, consideră că fondurile de pensii Pilonul I şi Pilonul II nu vor putea asigura un trai decent la pensionare pentru actualii contribuitori, şi indică drept soluţie migrarea treptată către un sistem privat de pensii şi majorarea ponderii din salariu către acest sistem.
“Pilonul public este foarte dezavantajos, se vede că este o taxă, nu primim înapoi nici măcar jumătate din cât contribuim. Soluţiile pe care le are la îndemână statul, folosite şi pe plan internaţional, şi din care cel mai probabil va implementa un mix sunt creşterea taxării, majorarea vârstei de pensionare, plafonarea sau scăderea pensiilor publice. Oricare ar fi mixul, este cert că pensia publică viitoare va fi mai mică, mai scumpă şi va veni mai tarziu. Soluţia este să mergem treptat către un sistem privat de pensii şi să creştem ponderea alocată din salariu către sistemul privat”, a spus Adrian Codîrlaşu în cadrul unui eveniment în care experţi din piaţa financiară au analizat actualul sistem de pensii şi au dezbătut posibile soluţii pentru a răspunde la îngrijorările privind sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu şi lung.
La rândul său, Claudiu Vuţă, analist economic, consideră că actualul fond de pensii este de fapt un sistem de redistribuire care se numeşte CAS.
Începând cu 2007, România a organizat sistemul de pensii astfel încât românii să aibă posibilitatea să redistribuie o parte către Pilonul II, care este privat, dar şi obligatoriu. Cota CAS de 25% se aplică salariului brut şi se duce 21,25% către Pilonul I şi 3,75% către Pilonul II.
“Conform datelor Ministerului Muncii în România sunt 4,7 mil pensionari şi 5,6 mil salariaţi activi. Să ne uităm cu atenţie la acest sistem public şi să înţelegem că este sustenabil doar când numărul angajaţilor îl depăşeşte pe cel al pensionarilor, când există mai mulţi oameni aflaţi în câmpul muncii decât cei ieşiţi din activitate. În prezent, tendinţa este de creştere a numărului de pensionari şi de scădere a angajaţilor activi. Avem din ce în ce mai puţini angajaţi, adică cei care plătesc pensiile. În lipsa contribuţiilor sociale, sistemul nu poate exista. După 2030 numărul pensionarilor va creşte vertiginos, în acel an vor ieşi la pensie peste 1,5 mil de românu şi statul va trebui să le plătescă pensia. Imaginaţi-vă intervalul 2030 – 2035 când statul va trebui să plătescă pensiile a peste 6- 6,5 mil de pensionari şi numărul angajaţilor va fi de cel mult 4,5 mil”, spune Claudiu Vuţă.
Şi Horia Gustă, preşedinte al Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România (AAF), menţionează că sistemul de pensii Pilon I este construit în mod diferit faţă de toate celelalte sisteme, în sensul că nu se bazează pe contribuţia efectivă, ci pe nişte formule, pe nişte puncte de pensie de care contributorul beneficiază la data ajungerii la pensie.
“Este important ca oamenii să înţeleagă că nu trebuie să se bazeze doar pe acel pilon, ci trebuie să ia în calcul să aibă un contract de munca şi să se asigure ca îi este virată contribuţia la pilonul II. Trebuie să cerem să fim informaţi despre pilonii de pensie şi să şi contribuim la ei”.
Potrivit acestuia, statul ar trebui să vină cu măsuri concrete pentru a deveni competitive contractele de muncă şi astfel să crească numărul angajaţilor. O variantă ar fi să ofere avantaje fiscale pentru o perioadă determinată de timp aşa cum s-a întâmplat şi în IT
Fondurile de pensii private din România, atât cele obligatorii (Pilon II) cât şi cele facultative (Pilon III), au ajuns la o pondere de 6,53% din produsul intern brut (PIB) la T2/2020, nivel mai mult decât dublu faţă de cel din 2014, arată cele mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară.
Moneda naţională s-ar putea deprecia în următoarele 12 luni, cursul urmând să ajungă la 4,8823 lei/euro, în timp ce inflaţia va coborî la 3,67%, potrivit estimărilor analiştilor CFA România.
În cazul cursului, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,8286 lei/euro.
“Sunt de remarcat anticipaţiile privind majorarea ratelor de dobândă atât pentru scadenţele scurte (ROBOR 3M) cât şi pentru cele lungi (obligaţiuni suverane cu scadenţa 5 ani denominate în lei), peste 62% şi respectiv 64% dintre participanţii la sondaj anticipând aceste evoluţii”, arată CFA România.
De asemenea, indicatorul de încredere macroeconomică realizat de CFA România a crescut în luna decembrie cu 4,6 puncte faţă de luna noiembrie până la valoarea de 61,5 puncte. Faţă de aceeaşi lună a anului anterior, indicatorul a crescut cu 32,8 puncte. Această evoluţie s-a datorat ambelor componente ale indicatorului.
Astfel, indicatorul condiţiilor curente a crescut faţă de luna anterioară cu 7,6 puncte, până la valoarea de 76,4 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, indicatorul condiţiilor curente a crescut cu 30,0 puncte). Indicatorul anticipaţiilor a crescut cu 3,1 puncte până la valoarea de 54,1 puncte (faţă de aceeaşi luna a anului anterior, indicatorul anticipaţiilor a crescut cu 34,2 puncte).
Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România reprezintă un instrument prin intermediul căruia se doreşte cuantificarea anticipaţiilor analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.
Astfel, indicatorul condiţiilor curente a urcat cu 2,8 puncte faţă de valoarea înregistrată în exerciţiul anterior, la 67,5 puncte.
“Indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 10,7 puncte, la valoarea de 72,6. În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, valorile mediane ale anticipaţiilor pentru cele două orizonturi de timp avute în vedere au consemnat un curs anticipat de 4,45 lei/euro pentru ambele orizonturi (6 luni şi 12 luni, n.r.); valori similare cu cele înregistrate în exerciţiul anterior. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (iunie 2016/iunie 2015) a înregistrat o valoare mediană de 1,38%”, se arată într-un comunicat al CFA România.
Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică, a fost lansat de către CFA România în luna mai 2011 reprezentând un indicator prin care doreşte să cuantifice anticipatiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.
Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni iar participanţii sunt membri ai CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenelor CFA.
Indicatorul de încredere macroeconomică poate avea valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a şase întrebări cu privire la condiţiile curente, referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii; anticipaţiile, pentru un orizont de timp de un an, pentru mediul de afaceri, piaţă muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.
Sondajul evaluează totodată anticipaţiile pentru un an pentru rata inflaţiei, ratele de dobândă, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.
Potrivit sondajului, 55,2% dintre analiştii financiari se aşteaptă la creşteri ale veniturilor personale în economie în următoarele 12 luni, în timp ce doar 3,4% anticipează scăderea acestora. Restul, de 41,4% dintre respondenţi consideră că veniturile vor stagna în acest interval.
Analiştii financiari au aşteptări bune şi pentru piaţa de capital, peste 62% dintre aceştia estimând o evoluţie pozitivă a indicelui BET al Bursei de Valori Bucureşti în următoarele 12 luni. Numai 10,3% dintre respondenţi se aşteaptă la scădere.
CFA România este asociaţia profesioniştilor în investiţii din România, în mare parte deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst, reprezentând una dintre cele 144 de societăţi membre ale CFA Institute.
În prezent, CFA România are peste 160 de membri, majoritatea deţinători ai titlului de CFA sau candidaţi pentru unul dintre cele trei nivele ale examinării pentru obţinerea acestui titlu.